
Mijlocul principal de a-l face pe altul să fie comic este punerea lui în situații în care, dată fiind dependența omului de circumstanțele exterioare și în special de cele sociale, el devine comic independent de însușirile sale personale. Deci, este vorba de utilizarea comicului de situație.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

În cazul în care persoana străină joacă încă un anumit rol, independent însă de o comparație directă cu propriul eu, diferența dintre consumurile de investire sursa plăcerii este produsă de influențele extern, pe care le desemnăm sintetic prin cuvântul "situație". De aceea, acest tip de comic se numește "comic de situație".
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dependența sau relativitatea comicului este mult mai mare decât cea a cuvântului de spirit; deoarece acesta din urmă este întotdeauna produs și nu descoperit, producerea sa poate avea în vedere condițiile în care este acceptat. Dezoltarea afectelor este unanim acceptată ca fiind condiția cea mai nefavorabilă pentru comic.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Există și mijloace pentru a face ca cineva să fie comic; aceste mijloace, care merită o atenție deosebită, ne dezvăluie în parte și noi izvoare ale plăcerii comice. Aici trebuie inclusă și imitația, care oferă spectatorului o plăcere deosebită, chiar dacă obiectul ei devine comic independent de orice exagerare caricaturală.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare comparație, în special cea dintre abstract și concret, presupune o anumită minimalizare și o anumită economisire a consumului de abstractizare (în sensul mimicii de reprezentare); totuși, această economisire nu este suficientă pentru o explicație a comicului. El nu apare dintr-o dată, ci treptat, din plăcerea ușurării travaliului intelectual datorită comparației; există numeroase cazuri situate la granița comicului, a căror apartenență la comic poate fi contestată.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Specia comicului cea mai apropiată de cuvântul de spirit este naivul. De obicei, naivitatea, ca și comicul, este descoperită, spre deosebire de cuvântul de spirit, care este produs; mai mult, naivul nu poate fi niciodată produs, în timp ce în cazul comicului pur se poate vorbi de un comic intenționat, de o creare a comicului.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca prototip al genului comic, putem considera nonsensul comic așa cum este produs de candidații care se prezintă nepregătiți la un examen; mult mai dificil este însă să găsim un exemplu simplu privitor la trăsăturile de caracter.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Anumite activități psihice constituie condiții pentru comic. Reprezentările sau gândurile care urmăresc scopuri serioase împiedică descărcarea investițiilor psihice, aceste investiri fiind necesare pentru deplasările cerute de respectivele activități. Așa se face că doar diferențele de consum neașteptat de mari pot să-și croiască drum spre plăcerea comică. Extrem de neprielnice pentru comic sunt toate procesele de gândire suficient de îndepărtate de intuitiv pentru a face inutilă mimica de reprezentare. Gândirea abstractă nu lasă nici un loc pentru comic, cu excepția cazului în care ea este întreruptă brusc.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul comicului de situație, însușirile persoanei comice nu au o importanță decisivă; râdem chiar dacă ne spunem că în situația dată ne-am fi comportat la fel. Comicul provine din raportul omului cu lumea exterioară, care, adesea, îl domină; pentru procesele psihice umane, această lume exterioară este reprezentată de convențiile și cerințele societății, ba chiar de propriile necesități corporale.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nonsensul și prostia, care au adesea un efect comic, nu sunt resimțite în toate cazurile ca fiind comice (ca și caracterele care odată ne provoacă râsul, în timp ce altădată disprețul sau ura). Acest fapt nu arată decât că efectul comic depinde și de alte condiții, nu numai de comparație.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate considera că raportul dintre comic și cuvântul de spirit constă tocmai în acțiunea spiritului asupra persoanei a treia, conform mecanismului plăcerii comice. Dar nici vorbă de așa ceva: interferența cu comicul nu este valabilă pentru toate spiritele, nici măcar pentru majoritatea lor; de cele mai multe ori, cuvântul de spirit poate fi clar deosebit de comic. Ori de câte ori cuvântul de spirit nu ia forma nonsensului, deci, în cazul spiritelor aluzive și cu două înțelesuri, nu constatăm la ascultător ceva asemănător efectului comic.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Activarea unor afecte neplăcute constituie obstacolul cel mai serios în calea efectului comic. De îndată ce mișcarea inadecvată scopului produce pagube, prostia aduce necazuri, iar dezamăgirea provoacă sentimente negative, posibilitatea efectului comic fiind astfel anulată, cel puțin pentru persoana afectată direct sau indirect de aceste consecințe neplăcute; în schimb, o altă persoană, neimplicată în nici un fel în situația dată, arată prin comportamentul său că în acest caz sunt întrunite toate condițiile necesare efectului comic. Dar umorul este tocmai un mijloc de a obține plăcere în pofida afectelor negative care ar fi trebuit să o anuleze; el înlocuiește dezvoltarea acestor afecte.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul se bazează pe un contrast de reprezentare; da, în măsura în care respectivul contrast are un efect comic și un alt efect. Sentimentul comicului provine dintr-o așteptare neîmplinită; da, cu condiția ca această dezamăgire să nu fie penibilă. Obiecțiile sunt desigur îndreptățite, dar ar însemna să le supraestimăm dacă pe baza lor am conchide că trăsătura esențială a comicului nu a fost surprinsă.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulți autori nu acceptă o distincție netă între cuvântul de spirit și comic, nici în plan conceptual, nici în plan practic. Acești autori definesc cuvântul de spirit ca un "comic de limbaj". Pentru a verifica această opinie, vom compara câte un exemplu de comic intenționat și de comic neintenționat al limbajului, cu exemple de vorbe de duh. Vorbirea comică nu se poate distinge fără dificultate de vorbirea spirituală.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mimează stângăcia sau prostia comicul este produs ca și când ar fi vorba de un comic real, căci sunt îndeplinite condițiile prielnice comparării care conduce la constatarea diferenței de consum: prin aceasta nu devenim însă ridicoli sau demni de dispreț, ci uneori putem trezi chiar admirație. Sentimentul de superioritate nu ia naștere la ceilalți, căci aceștia știu că este vorba de o simplă simulare, ceea ce constituie o dovadă în favoarea independenței principale a comicului față de sentimentul de superioritate.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără îndoială, cuvintele de spirit nereușite au un caracter comic; el poate fi explicat pe mai multe căi. Comicul se poate naște fie din dezvoltarea modurilor de gândire ale inconștientului, fie din comparația cu spiritul desăvârșit. Admitem că cele două surse acționează simultan. Nu se poate nega că tocmai asemănarea imperfectă cu spiritul face din nonsens un nonsens comic.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Afectele, dispoziția și atitudinea individului ne arată, prin rolul pe care-l joacă în fiecare caz în parte, că nu există un comic absolut decât ca excepție și că efectul comic se naște sau dispare în funcție de punctul de vedere al spectatorului.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O cercetare oricât de superficială asupra comicului ar fi incompletă dacă nu ar conține cel puțin câteva considerații asupra umorului. Înrudirea lor este atât de evidentă încât o ipoteză explicativă relativă la comic trebuie să conțină și câteva elemente utile pentru înțelegerea umorului.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O cercetare oricât de superficială asupra comicului ar fi incompletă dacă nu ar conține cel puțin câteva considerații asupra umorului. Înrudirea lor este atât de evidentă, încât o ipoteză explicativă relativă la comic trebuie să conțină și câteva elemente utile pentru înțelegerea umorului.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul pe care-l descopăr în însușirile intelectuale și morale ale altei persoane este, desigur și el un produs al comparației pe care o fac între această persoană și eul meu; însă, lucru demn de remarcat, aici comparația conduce de cele mai multe ori la un rezultat opus celui obținut în cazul comicului de mișcare sau acțiune.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Este mult mai ușor de explicat efectul comic al caricaturii decât cel al simplei imitații. Caricatura, parodia, travestirea, precum și demascarea, echivalentul lor practic, se îndreaptă împotriva unor persoane și obiecte care pretind autoritate și respect, care se ridică într-un sens sau altul deasupra obișnuitului.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!