Şi să faci ape, ape

Să-i vezi chipul în prag
numai ochi
Şi să faci ape, ape
Chiar dacă n-ai învăţat să înoţi
Să-i atingi gândul
Că poate
I-au sângerat căutările
Chiar dacă tăcerea
A trecut de miezul cuvintelor
Îngânându-te
Suflete

poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi...

Şi n-ai să ştii cum este s-o iubeşti
De n-ai să-i iei cu buzele aroma,
Pe trupul ei, uşor, să poposeşti,
Să-i memorezi pentru vecie forma.

Şi n-ai să ştii nicicând dacă vibrează,
Nici cum arată plină de dorinţi,
N-ai să-i auzi suspinul când oftează
Şi când ajunge până sus, la sfinţi.

Ţi-e teamă de puterea ce-o emană,
De focul ce-i mocneşte-n măruntaie
Şi fugi făr-a băga de seamă
C-alergi desculţ prin fulgere şi ploaie.

Te temi să o auzi cum clocoteşte,
Cât de fierbinte-i poate fi iubirea
Şi iarăşi te-ai purtat prosteşte,
I-ai dat în schimb tăcerea şi mâhnirea.

Nu eşti făcut să fii tu alchimistul,
Să o topeşti când o îmbrăţişezi,
S-o modelezi cum vrei, să fii artistul,
Să faci din ea ce numai tu visezi.

Deci, n-ai să ştii cum poate să se piardă
În braţele adevărate de bărbat,
Din ochi o lacrimă să-i cadă
De fericire..., căci n-ai încercat!

poezie de Florentina Mitrică (31 mai 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există oameni pe care n-ai vrea să-i vezi, dar eşti nevoit să-i vezi şi, tocmai din această cauză, nu ai ochi să-i vezi.

aforism de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Claviatura (Keyboard)

Iubita mea e o himeră
cu chip învăluit în ceaţă,
dar nu îmi pasă
mă ştie şi mă vrea
chiar dacă sunt bătrân şi hâd,
chiar dacă îmi târăsc piciorul
iar mâna nu pot să o-întind.
Eu, îi vorbesc în şoaptă
ea mă ascultă, surâde,
reflectă şi acceptă
chiar dac-o apăs cu nerozii
Mă lasă-ntotdeauna
să-i ating gândul tainic,
îmi dă speranţă
şi mă învăluie c-o muzică divină
din veacuri viitoare.
Ei nu-i trebuie frumuseţe, nici violenţă,
ci numai clipe fericite,
mă roagă-întruna fremătând
să n-o reped, să nu fiu crud
c-atâta îşi doreşte-n schimb:
să-i mângâi clapele mai blând.

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica, adevărata frică, cea care îţi zdruncină temelia, cea care pune stăpânire pe tine când trebuie să-ţi recunoşti mortalitatea, se cuibăreşte în memoria ta ca o cangrenă: încearcă să strice totul, chiar şi cuvintele pe care le foloseşti pentru a o exprima. Prin urmare, trebuie să te lupţi ca să-i dai expresie. Ca să arunci strălucirea cuvintelor asupra ei. Pentru că, dacă n-o faci, dacă frica devine un întuneric inexprimabil pe care îl eviţi, sau chiar reuşeşti să-l uiţi, te trezeşti în faţa unor noi atacuri pentru care n-ai luptat niciodată împotriva adversarului care te-a învins.

Yann Martel în Viaţa lui Pi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstorel

Pe la mijloc de agapă
Dacă vrei să-i faci venin,
Să-i vorbeşti numai de vin
Ca să-i lase gura apă.

epigramă de E. Donar din revista "Epigrama", nr. 49
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce a ales poetul (nu e vorba de-o alegere calculată) tocmai umbletul şi portul?
A ales "umbletul" pentru că la ochi, la gură sau la frunte, se înţelege că nu ţi-ar fi greu să faci deosebire între iubita ta şi celelalte femei, chiar dacă n-ai fi aşa de înamorat. Pe câtă vreme ca să poţi deosebi o femeie de toate celelalte numai de pe umblet, de departe (să-i poţi presimţi apropierea), trebuie să iubeşti într-adevăr. Numai amorul singur îţi dă putinţa de a observa o deosebire care scapă privirilor indiferente.

George Topîrceanu în Pe un volum de Eminescu, Proză
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amnezie

dacă iei o portocală
şi-o dezbraci în pielea goală
ca să-i vezi miezul adânc
peste care îngeri plâng
cu căpşune-n loc de ochi
şi aripi de foi de plopi
se întâmplă să uiţi totul...

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbitor de vânt

Am stat de vorbă iar cu vântul,
Şi l-am pus gândurile să-mi ţină,
L-am rugat să accepte legământul,
Şi să le smulgă chiar din rădăcină.

Unele îmi sunt tăioase şi grele,
Şi-i cer scuze la vreun trecător,
Dacă se v-a împiedica de ele,
Căci ştiu ce tare rău mai dor.

Te rog pe tine viscol blând,
Să îndeplineşti dorinţa mea,
Şi să porţi întreg acel gând,
Ce trebuie să ajungă doar la ea.

Poţi să mângâi creste şi văi,
Să-i spui de lungul drum bătut,
Şi de cum paşii tăi
Au purtat al meu gând mut.

Să urli tare căci vreau ca să audă,
De-i noapte cheamă ploaia s-o trezească,
Picătura ei cea rece şi udă,
De mine o să-i amintească.

Să o îmbrăţişezi cu dor,
Şi pe pat las-o să se-ntindă,
Căci amintirile nu mor,
Şi fereastra o să îţi deschidă.

Să-i spui ca urma îmi e neclintită,
Şi gândul de la mine-l ai,
Sa doarmă liniştită... că-i iubită,
Şi pe frunte un sărut să-i dai.

Cu restul de gânduri faci ce vrei,
Le poţi risipii în bucăţi mii,
Iar cele cu un strop din trăsăturile ei,
Împraştie-le în poezii.

Căci de soarele te îmblânzeşte,
Şi la ea tu n-ai s-apuci s-ajungi,
Măcar versurile poate le citeşte,
Chiar de dorul nu poţi să-l alungi.

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (6 iunie 2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Claviatura (Keyboard)

Iubita mea e o himera, cu chip învăluit în ceaţă
Dar nu îmi pasă... mă ştie şi mă vrea
Chiar dacă sunt bătrân şi hâd
Chiar dacă îmi târăsc piciorul
Iar mâna nu pot să o-întind
Eu îi vorbesc în şoaptă
ea mă ascultă, surâde şi acceptă,
Chiar de-o apăs cu nerozii
Mă lasă
Şi-i ating gândul tainic, îmi dă speranţă
Şi mă învăluie c-o muzică divină din veacuri viitoare
Ei nu-i trebuie frumuseţe, nici violenţă
Ci numai clipe fericite
Mă roagă-ntruna fremătând
Să n-o reped, să nu fiu crud
atâta îşi doreşte-n schimb
Să-i mângâi clapele mai blând.

poezie de Aurel Avram Stănescu (10 martie 2009)
Adăugat de Aurel Avram Stănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ceva să faci faţă unui întreg sistem corupt, să-l bagi în panică, să-l vezi cum, pentru a se salva, calcă în picioare toate principiile, toate normele morale, cum cuvântul dat cu câteva clipe în urmă nu mai are nici o valoare, cum şi-l schimbă la fel de uşor cum îţi întorci privirea în stânga şi-n dreapta, să vezi cum adevărul spus de tine este răstălmăcit şi schimonosit după chipul şi asemănarea lor... Chiar dacă te copleşesc prin numărul şi necinstea lor, merită să-i înfrunţi!

George Budoi în În Ţara lui Invers (1 februarie 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă azi mai eşti în viaţă

Dacă azi mai eşti în viaţă
Încă nu eşti chiar pierdut
Căci ţi sa mai dat o şansa
Să răscumperi ce-ai pirdut.

Iar acesta este timpul
Cel ce a trecut mereu
Dar tu n-ai luat aminte
Şi-ai făcut numai ce-i rău.

Ţi-ai ales cărări straine
Departe de Dumnezeu
N-ai vrut ca să iei aminte
La jertfa Fiului Său.

Inima ţi-a fost departe
Să faci bani, să faci avere
Nu uita căci tot ce-ai face
În lumea aceasta piere.

Catva timp poate ţi-e bine
Dar cu timpul vei vedea
Căci un gol îţi va rămâne
Şi pace nu vei avea.

Se va apropia şi ziua
Când linie vei trăgea
Se va cântarii atuncea
Tu cu ce vei rămânea?

Astăzi vezi, încă se poate
Răscumpără tot ce poţi
Adunaţi in Cer comoara
Nu te trudi pentru hoţi.

Căci acol-unde-ai comoare
Va fii şi inima ta
De-o îndrepţi spre veşnicie
Viaţa ta se va schimba.

Dumnezeu încă te aşteaptă
Nu mai sta nepăsător
Alearga cât se mai poate
a bunul nostru "Păstor".
AMIN

poezie de Elena Fărăgău (2009)
Adăugat de Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Cum merge treaba pe aici?
Mihai: Strună, lungane! Încă un pic şi sunt gata!
Nistor: Deci, ai un astfel de microcip?
Mihai: Încă nu, dar se rezolvă! Treaba e ca şi aranjată! Blondo, du-te s-o prinzi pe micuţa ta prietenă! De restul, mă ocup eu!
Maria: O voi prinde, nu e dificil. Dar să ai grijă cum îi ataşezi microcipul ăla şi mai ales cum umbli cu ea! E foarte mică, fragilă şi delicată. Nici nu poţi să-ţi dai seama cum, dintr-o greşeală, îi poţi rupe vreun picioruş, fără voia ta, dar o poţi răni. N-aş vrea să i se întâmple ceva rău.
Mihai: Voi încerca să fiu cât mai atent cu ea. N-am intenţia să-i fac ceva rău. Vreau doar să te ajut.
Maria: Ştiu asta, dar, după cum ţi-am spus, îi poţi face rău chiar şi neintenţionat.
Mihai: Ascultă, dacă tu consideri că i s-ar putea întâmpla ceva la intervenţia mea, atunci propun să-i pui chiar tu microcipul, doar te pricepi mai bine şi poţi umbla cu mai multă delicateţe decât mine.
Maria: Nu, Mihai, n-aş putea... Las treaba asta în seama ta. De altfel, nu uita că Ema e o femelă, iar tu, un adevărat cavaler, deci... N-ai putea să-i faci ceva rău unei domnişoare, nici chiar dacă aceasta ar fi un păianjen.
Mihai: Ai dreptate. În cazul ăsta, va trebui s-o imobilizezi într-un fel câtva timp, să nu se mişte, ca să nu-i rup ceva... Sau cine ştie ce s-ar putea întâmpla?! Dar promit că voi fi foarte atent şi delicat! E bine aşa, blondo?
Maria: Foarte, campionule! Mă duc s-o prind.
Mihai: Iar eu să pregătesc microcipul. Dar să ştii, Nis, mai am puţin de lucru la calculator, după aceea.
Nistor: Sigur, asule!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reconsiderări

... dacă priveai
prin prisma marilor dezbateri
de la talpa supuselor
până la creştetul lunii
vestala inimă
repopula-va atâtea reliefuri
câte despletirile
chipului tulburat al cuvintelor
pot...

poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natură moartă

Ce să-i faci lumii de azi,
Au uitat de flori, de brazi,
Nici instinctual animal
Nu-l mai au,... e virtual!...

Doar pe pagini de ecran
Ei sunt tari ca şi Tarzan,
Latră, muşcă, sunt ‘deştepţi',
Unii chiar analfabeţi...

În relaţii sunt mereu,
Cu realul, nu, zic eu,
Ce să-i faci, n-ai cui să-i spui
S-a dus totul dracului...

Nu mai e acea francheţe,
Pentru lucruri o febleţe
Doar o lume de falsuri
Îngropatî in like-uri;

Haide, poate-exagerez,
Vinovat pot să pledez
Ca şi eu mă folosesc
De P. C., socializez,
Dar în schimb mai şi trăiesc!

poezie de Vasile Zamolxeanu (20 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Richard Fish: Să vă spun ceva. N-am devenit avocat pentru că îmi place legea, legea e nasoală. E plictisitoare, dar poate fi folosită ca armă. Vrei să aduci pe cineva la faliment? Să-l faci să piardă toate rezultatele muncii sale? Să-i faci nevasta să-l părăsească, ba chiar să-i faci copiii să plângă? Da, putem face asta.

replică din filmul serial Ally McBeal
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Chile, este aproape o lipsă de politeţe să te declari prea mulţumit, asta poate să-i irite pe cei mai puţin norocoşi, drept care, la noi, răspunsul corect la întrebarea "ce mai faci?" este "aşa şi-aşa". Ceea ce îţi dă timp să compătimeşti cu intelocutorul. De exemplu, dacă acesta îţi spune că tocmai i-au diagnosticat o boală mortală, ar fi de prost gust să-i spui cât de bine o duci tu; dar, dacă el tocmai s-a însurat cu o moştenitoare bogată, îi poţi împărtăşi fericirea ta proprie, fără teama de a-l răni. Exact asta e ideea lui "aşa şi-aşa" care îi pune în dificultate pe străini: să ai timp să sondezi terenul şi să nu faci o gafă.

Isabel Allende în Ţara mea inventată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doolittle: Nu, coane; doar nu sunt aşa de nătărău încât să-i învăţ pe copii tot ce ştiu eu. Destul de greu să-i stăpâneşti şi aşa. Dacă vrei să-i faci educaţia Elizei, coane, apoi s-o faci cu cureaua. M-am dus.

replică celebră din piesa de teatru Pygmalion, scenariu de George Bernard Shaw
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conjugă-i la trecut

E greu să-i schimbi. Îi schimbă interesul —
Chiar dacă pare că-i prosteşte viaţa.
N-ai ce să faci, poţi doar păstra distanţa.
Nu-i vindeci tu, îi vindecă reversul.

Îi ştii de-o viaţă? Mă apucă greaţa.
Nu înţelegi nimic — altul e mersul.
Nu timpul schimbă, omul e perversul.
Într-un final, tot îşi arată faţa.

Nu te mira că nu rămân aceiaşi,
Căci în esenţă, nu s-au cunoscut,
Ci doar se-mpiedicau de proprii paşi,
În drum spre sinele neprevăzut.

E vina lor că sunt sinucigaşi... —
Nu ezita, conjugă-i la trecut.

sonet de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori

De câte ori să îţi mai spun
Că te iubesc ca un nebun
De câte ori să mai cerşesc
Iubirea ta ca dar ceresc

De câte ori să mai adorm
Ca să visez de tine-n somn
Şi umbra ta s-o strâng la piept
De-atâtea ori am să te iert

Atâta timp cât voi trăi
Te voi iubi fără să ştii
Chiar şi atunci când am să fiu
În lanuri verzi sau în pustiu

De multe ori n-ai să mă crezi
Sau poate n-ai să mă mai vezi
Eu te privesc în zi şi noapte
Mă rog de bine să ai parte

De atâtea ori când o privesc
Mă văd cu ea într-un duet
Şi nu mai vreau să irosesc
Doar simple versuri de poet

De câte ori ai s-o mai vezi
Tu trecătorule celest
Să-i spui că am jurat pe veci
Numai pe ea să o iubesc

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monica: Trebuie să merg la Peter să-i ud florile. Ştiţi ceva? Dacă o să se despartă de mine, poate nu o să-i mai ud florile.
Chandler: Dacă o să se despartă de tine, poate Joey şi eu ar trebui să-i udăm florile, dacă înţelegi ce vreau să spun.
Joey: Sau am putea să mergem acolo şi să ne uşurăm pe ele.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!