Luna si natura

Luna si natura
Impreuna zambesc,
Ingeri si oameni
Canta si zambesc,

Luna cea frumoasa
Pe cer sta in tron,
Canta mai voiasa
In acest decor...

Ingerii danseaza
In acest paradis,
Dumnezeu aduce,
In inimi un vis;

Vis al primaverii
Si al bucuriei,
Drum al fericirii,
Catre nemurire...

poezie de Mădălina-Elena Moldoveanu
Adăugat de Mădălina-Elena Moldoveanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ingeri

Ingeri
Ingeri pierduti cazuti in mare
Ingeri rataciti orbiti de soare
Ingeri uitati fara cuvint
Ingeri alungati de pe pamint
Ingeri plingind se-aud in noapte
Ingeri tacuti pasesc spre moarte
Ingerii mor cazuti in mare
De oameni ucisi cu nepasare

Ingerii mor tacuti si reci
Se vad in ochii lor cuvinte seci
Si ruga a pierit cind ingeri nu sint
Ma-ndrept spre infinit calcind pe pamint
Si ochii ma dor spre oameni privind
Strivind in calea lor ingeri murind

Talpile imi ard pe pamint cind pasesc
Ingerii pier iar eu ma ratacesc
Cu ochii flaminzi oamenii pindesc
Ingerii murind spectacol grotesc
Ochii ma dor spre oameni privind
Strivind in calea lor ingeri murind

poezie de Krista Lurtz
Adăugat de Magda Mihut
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele

Pe ceru-nstelat
Stelele sclipesc
Precum licurici...

Luna sta, priveste, lumineaza si gandeste,
Florile toate danseaza - asezate
In lacul de langa un parc,

Steaua cea mare,
Care egal n-are,
S-oglideste si priveste,
In mare;

Zarea adoarme,
Sufletul moare,
Si totul se-neaca in vale...

poezie de Mădălina-Elena Moldoveanu
Adăugat de Mădălina-Elena Moldoveanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cantecul lui

Cantecul lui
Ii cantul codrului,
Cantul tineretii,
Cantul batranetii,

Ii cantec de dor,
Pentru fecior,
Ca eu o sa mor,
Mor de dorul tau,

Nimeni nu canta
La fel de frumos
Cantecul lui
Despre povestea codrului;

Cantec de jale
Caci codrul moare,
Moare in tacere,
Pe-o vale nuiele;

Ii cantecul sau,
Cantec de dor,
Pe-albie deasa,
Din pamant scoasa;

Scoasa de-un gand,
De cerul cel sfant...

poezie de Mădălina-Elena Moldoveanu
Adăugat de Mădălina-Elena Moldoveanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna

Ma uit pe cer,
Si vad o luna,
Zambesc si sper,
Sa-mi spuna buna,

Ca eu o-ntreb mereu,
Ce faci stralucind,
Pe cerul meu,
Si-n gandul meu stiind,

Ca niciodata nu-mi va vorbi,
Ca doar e luna... nu altcineva...,
Ea doar ochii mi va orbi,

Dar susotind aud ceva,
Ce vei auzi si tu candva,
Cauta-mi Soarele,
Ca mi-e greu intre Stele...

Si de-o vezi pe jumatate,
E doar faptul ca,
O doare chiar de toate,
Si-ar vrea pe veci... el sa se-ntoarca...

poezie de Teodoresu Dorin
Adăugat de Dorin Teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zambet

in vagauna sufletului
sentimente peste sentimente
sentimentala
ma las zdrobita de iubire
alerg zburd gonesc
sa intalnesc euforia
betia de fericire
care se revarsa din
paharul zambetelor tale
zambesc fara sa stiu de ce
zambesc
cu toata inima.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te adun din crang cu dorul

Risipita si tacuta,
Te adun din crang cu dorul,
Slab mi-e sufletul si ochiul,
Ca nu te-am vazut o vreme.
Pe sub pomii ce-mi zambesc,
Eu ating frunze cu gene,
Si cu maini frang ram uscat,
Sa nu simt a mea durere.
Glasuri mici de pasarele,
Canta tare si mi-astupa,
Plansul ce-mi rasuna-n codru,
Dintr-un dor ce creste-n mine.
Murmur lung de ape line,
Urca si coboara-n mine,
Vin cu soapte si suspine,
Ce-mi sugruma inima.
Musc marunt cu dinti din buze,
Sa-mi simt sangele cum curge,
Sa nu pot striga la tine,
Chiar de muta-am sa raman.
Stau cu pleoape reci deschise,
Astept luna sa rasara,
Sa-i crestez cu iris fata,
Sa nu am lumina noaptea.
Sa nu vad nimic din timpul,
Cand te-am adunat cu gandul,
Si te-am strans cu nod in suflet,
De nu pot sa te dezleg.

poezie de Adelina Cojocaru din Gânduri dintre anotimpuri (20 octombrie 2015)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blues cu iedera si stejar

Vai, printr-un vegetal abuz,
O iedera si un stejar,
Incremeniti, danseaza blues
Si radacinile tresar.

Si luna sus, ca un cinel,
Cutremurandu-se mereu
Si iedera vorbind cu el
" Sa mai dansam, iubitul, meu!".

N-au nici un drept, n-au nici un drept,
La dans, la tot ce indraznesc,
Dar el o trage catre piept
Cu-n gest aproape omenesc.

Si daca ei, printr-un abuz
Si-un gest al lumii de apoi,
Danseaza blues, danseaza blues,
De ce nu am dansa si noi?

poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transparenta

Stai ascuns dupa limba pamantului,
amestecat cu apa, cu noroiul, cu luna
oglindita in frunze.
Ce bine ca esti transparent
asa pot sa-ti vad inima, pot sa vad cum
sangele curge prin vine ducand viata
in toate colturile mintii tale.
Reusesc sa-ti vad si ideile. Pot chiar
sa le numar:1..2... n... sunt multe...
Vad cum prin sangele tau circula
imaginea femeii perfecte,
e-atat de departe de lume,
coapsele prelungi atrag mii de ochi
de felina,
sanii de gheatza imita muntii,
lacrimile ei scalda ingerii,
trupul -vioara canta oda barbatului-zeu.

poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradis impreuna

incognito printre taceri
cu drumul taiat de zbor pescarus
inima imi danseaza pe crucea
ce doare cat nasterea
ultimei galaxii
de mirare-n oglinda

doua sunt numele ce le ai
unul e pasare
cutremurata de rasarit
pe-o ruga albastra
cel de-al doilea inca nu s-a scris
e doar vis
pe-un bob de iertare

intre noi
nu e nimic mai mult
decat extazul cu care
fluturii isi uita dansul
pe cerga-nserarii
impromptu in doi
decupat din rama iubirii

mai devreme
pe-un ciob de lacrima
ne nastem tacerile zbor

paradis ferecat impreuna

poezie de Marius Pop
Adăugat de Dana Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot despre lună

Toarce luna-ntr-o poveste,
Suie luna sus pe creste,
Luna cade-n ochiul meu,
Luna curge-n Dumnezeu,

Luna mârâie-nspre oi,
Lupii-o mestecă-napoi,
Luna mişună pe mare
Şi m-adulmecă de sare.

Sare luna printre miei,
Se ascunde-n vocea ei:
Pielea ta îmi e totuna,
Când se-mpreună cu luna.

Dumnezeu închide-un ochi,
Luna-i spune de deochi,
Luna faţa îşi întoarnă
Şi mă ninge-n iarnă-iarnă.

Iarnă fără lună nu-i.
Lângă ea tu să mă pui.
Smirnă stau, să stai şi tu.
Lună-i, Doamne, dar trecu.

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare Mariei

Sa ai zambete-n privire,
Si dulceata-n al tau glas,
Raspandeste-n jur iubire,
Pe carare pas cu pas.
Fii o floare, fii parfum,
Raza blanda dimineata,
Celor ce-s pierduti pe drum,
Lumineaza-le viata.
Soapta fii si mangaiere,
Pentru cei indurerati,
Fii balsam pentru durere,
Zambet pentru intristati.
Lasa-ti sufletul sa planga,
Cu cel care-i in necaz,
Inima sa ti se franga,
Sterge lacrimi de pe-obraz.
Canta, cu cei care canta,
Viata-ti fie armonie,
Fii o melodie sfanta,
Plina fii de bucurie.
Fii o jertfa pe altar,
Si pastreaza-ti marturia,
Vesnic imbracata-n Har,
Fii tu insuti, fii Maria!

Marius Alexandru

poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte-Poezii (8 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Annabel Lee

În urmă cu mulţi ani, în vremurile de demult,
Într-un regat la marea de la miazăzi
Trăia o fată, cum poate vă este cunoscut,
Cu numele Annabel Lee;
Iar fecioara asta avea un singur vis,
S-o iubesc şi ea iubirea-mi să poată-împărtăşi.

Eram un copil, iar ea o copilă
În acest regat la marea de la miazăzi,
Dar ne iubeam c-o iubire mai mare decât iubirea –
Eu şi frumoasa Annabel Lee –
Cu o iubire la care chiar serafimii din Paradis
Ar fi putut râvni.

Din această pricină, demult,
În acest regat la marea de la miazăzi,
S-a lăsat într-o noapte-un vânt rece,-îngheţând-o
Pe frumoasa mea Annabel Lee;
Apoi, au venit rudele-i de neam înalt
Şi de lângă mine, cât ai clipi,
Au luat-o şi-au închis-o într-o criptă
În acest regat la marea de la miazăzi.

Îngerii din Paradis, mai puţin fericiţi,
Ne invidiau, iar pizma lor noi n-o puteam opri –
Da! Din acest motiv (toţi oamenii ştiu)
În acest regat la marea de la miazăzi
S-a lăsat dintr-un nor un vânt rece,-îngheţând-o
Pe iubita mea Annabel Lee.

Dar iubirea noastră era mai presus
De iubirea celor mai în vârstă decât noi –
A celor mult, mult mai deştepţi decât noi –
Şi nici îngerii din cerurile de sus,
Nici demonii din adâncurile mării sidefii
Nu-mi vor putea despărţi sufletul de sufletul
Frumoasei Annabel Lee.

Luna străluce doar pentru a-mi aminti
Pe frumoasa mea Annabel Lee;
Iar stelele răsar ca să-i revăd ochii
Frumoasei Annabel Lee;
Astfel, noapte de noapte, neclintit ca o stea,
Îmi veghez iubita, pe mireasa mea
Din cripta de lângă marea de la miazăzi –
Din acel mormânt de lângă marea de la miazăzi.

poezie celebră de Edgar Allan Poe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu esti

tu esti venit din
Paradisul visat
cand luna isi arunca razele
peste noi
cand trupurile se cuprind
iar melodia iubirii se
canta prin bataile inimilor
tu esti Paradisul meu.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de ziduri

stiu ca nu aceasta este solutia realitatii
stiu ca lumea nu s-a nascut intr-o coaja de portocala
intre un dincolo de nori si dincolo de ziduri
vino sa iesim printre pietrele uscate
sa impartim painea si vinul
am putea fi fericiti pana la taierea apelor
inghititi in ceata pustiului din noi
canta, canta
si rupe tacerea in patru.

poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte

E-o noapte clară, liniştită,
Cu aer cald, dezmierdător,
Iar luna ne inspiră pace
Pe când ne-mbrăţişăm uşor.

Iar noi, sub bolta sclipitoare
A nopţii clare cu zefiri,
În braţe regăsiţi sub luna
Ce ţi se scaldă în priviri

Ne-ngăduim sărutul tandru,
Fierbinte şi răscolitor,
De mult dorit, asemeni celor
Ce şi-au jurat etern amor.

Şi astfel noi, cu pasiune,
Jinduitori ne înfruptăm,
Printr-un sărut, dintru natura
Făpturii-acelei ce-adorăm.

Şi poate, cu această noapte,
Nu vom uita acest sărut –
Cu care-am presărat cu patos
Un drum ce noi l-am început.

poezie de George Ciprian Bălan din revista "Luceafărul de seară" Botoşani (30 decembrie 2022)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Luna avea potenţial imobiliar, spunea în Biblie că Luna va fi locuibilă de oameni, dar nu zice, aşa că eu nu pot să fac decât ce spune Dumnezeu, iar Dumnezeu în Sfânta Scriptură n-a zis aşa ceva.

perlă de Gigi Becali
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viata e divina

De ce unii oameni cred intr-o carte
Si nu cred in ei insisi?
De ce accepta minciuni
Si nu cauta adevarul?
De ce unii oameni uita sa mai
Creada in sufletele lor
Si cred in superstitii?
Tatal meu m-a invatat
Sa disting binele de rau,
El m-a ajutat sa-mi deschid
Mintea si sa fiu invatabil,
El mi-a dat putere cand eram slabit,
El m-a facut sa zambesc cand eram trist,
Va iubesc parinti dragi ca mi-ati dat viata,
Un miracol e in acele lucruri
De care au uitat multi,
Iubirea propriului suflet, speranta, cunoasterea,
De ce unii oameni se inchina la instrumente
Antice de tortura pe care au murit oameni?
Dumnezeu e in fiecare om,
El este sufletul, El este constiinta fiecarui om,
De-ar fi ca unii oameni sa se trezeasca la
Realitate si sa vada ca viata e de fapt
Un lucru divin.
Pe pamant suntem noi oamenii acum,
Au fost si dinozauri,
Unii oameni cred in ingeri si demoni
Cand oamenii de stiinta au dovedit
Ca au existat dinozauri,
Muzeul Antipa e aproape.

poezie de Nica Dorin Alexandru
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acest copac

Coboară şi dormi în acest copac, în acest copac.
Împinge pământul înapoi în acest copac, în acest copac.
Scoate pământul în acest copac, în acest copac.
Schimbă întunericul în acest copac, în acest copac.
Reconstruieşte picioarele în acest copac, în acest copac.
Elimină reziduurile în acest copac, în acest copac.
Taie lumina în acest copac, în acest copac.
Umple orbitele în acest copac, în acest copac.
Scrie, scrie tu fiinţă vie în acest copac.

poezie de Jacques Roubaud, traducere de Doina-Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Utopie

Nimeni nu mai vaneaza ingeri
pentru-a le smulge penele
din aripi spunand:
ma iubeste, nu ma iubeste...
Doar in visul meu culegem
sunete dintre nori,
le amestecam si construim viori,
ne jucam printre coardele lor imense,
ne luam la-ntrecere cu orbii
pe care-i intalnim.
Ciudat... ghicitorii in pietre
ne canta muzica norocului.

poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Sorana Mihail
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul iubirii

Zorile insotesc visele de
iubire ale mortilor...
Apusul indruma sufletul viu catre
necuprinsul amintirilor
de speranta.
Luna dezveleste cu raze blande
intunericul adevarului.
In sanctuarul noptii gandul
infierbantat zboara catre rasaritul
disperarii.
Soarele intumeca farama
de ratiune adusa de stele,
iar vise
tot visele mele
zboara si ele spre acelasi
neajuns ideal.

poezie de Elena Enache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!