Perete

Vezi acest punct?
Nu, acesta.
Acesta negru.
Pot să-ţi spun eu.
Cerneală
Da, pe perete
Am notat ceva pro memento
Da, aici.
Peretele?
Nu, peretele substituie o cantitate x
De memorie - care o las
Vacantă pentru altceva.
Mi se pare mai uşor.
Peretele acesta face parte din mine.
Simplu. Dacă încercam să memorez
Ceea ce am scris pe el.

poezie de Mihaela Cătană (31 octombrie 2002)
Adăugat de Mihaela Cătană
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonid Pavelescu: Iubirea-proiecţie este întâlnirea dintre un perete şi un proiector care îmbracă peretele în textura propriilor imagini şi cuvinte, acoperindu-l aproape în întregime; deşi peretele are o imagine proprie, de multe ori aceasta este modificată de imaginile care vin dinspre proiector.

replică din romanul În pregătire de Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea tenisului

Să joci cu peretele şi să câştige peretele.

culmi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar Dumnezeu ne dă mijloacele pentru a împlini ceea ce ne cere, chiar dacă omeneşte pare imposibil. Acesta este secretul chemării. Orice chemare ne schimbă planurile, deschide un nou orizont în faţa noastră şi este, într-adevăr, de mirare să vezi până la ce punct ne ajută Dumnezeu înlăuntrul nostru, şi cum ne racordează la o nouă "lungime de undă", cum ne pregăteşte să intrăm în acest nou plan al Său şi cum face ca acesta să devină al nostru, ajutându-ne să vedem în el, pur şi simplu, voinţa Tatălui şi să-l acceptăm. Şi asta, oricare ne-ar fi slăbiciunea şi ataşamentul pentru vederile noastre personale.

Papa Ioan Paul al II-lea în interviu (16 octombrie 1978)
Adăugat de Mihai COPEŢCHI - KOPECKY
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

peretele digital m-aşteaptă gol
în fiecare zi pentru o nouă zugrăvire
toate culorile minţii
le-am încercat aici
şi lumii i-au plăcut
pe peretele inimii însă
am un singur graffiti
de când mă ştiu
dar proprietara inimii mele
s-a exilat într-un infarct
şi neobservat m-a decolorat
la neexistenţă

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te bucura, atunci când poţi trece printr-un perete...; ceva e putred: ori tu, ori peretele.

Iosif M. Cristian în Stapânul gândurilor
Adăugat de Elene Denisa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nelson Rockefeller: Domnule Rivera, mă văd nevoit să vă rog pentru ultima dată să vă schimbaţi atitudinea.
Diego Rivera: Nu voi face niciun compromis în ce priveşte viziunea mea artistică.
Nelson Rockefeller: În acest caz, aceasta este plata dumneavoastră integrală, aşa cum am stabilit, însă nu mai avem nevoie de serviciile dumnevoastră.
Diego Rivera: Dar este tabloul meu!
Nelson Rockefeller: Şi este pe peretele meu.
Diego Rivera: Este peretele poporului, nenorocitule!

replici din filmul artistic Frida, după Hayden Herrera
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecând prin portal într-o altă dimensiune

el n-a înţeles că te iubea părinteşte, are un fel de gândire agresivă
nu renunţ la mască, rezolva problema aerului condiţionat
prin peretele jilav razbate miros de sex, miros de alcool, miros de tutun
nu ştii cum stă treaba cu dragostea, mi se reproşează
dacă singurătatea este o întrebare, acesta este răspunsul
care dragoste, întreb, acesta este sex nud,
dragostea este ceva mai presus de gând, mai presus de cuvânt
aici nu o înţelege nimeni
doar eu am întâlnit - o,
prin acest portal am trecut, vin dintr-o alta dimensiune
în care sentimentul este cunoscut
sărută buzele unui necunoscut ca să îţi treacă!
dar eu refuz
eliberarea instinctuală îmi îngrădeşte gândirea
vezi de ce nu ai avut relaţii de durată, printeso?
sexul este murdar, dar îţi place să te bălăcesti
iţi place sa te murdăreşti,
să devii o perversă, doar nicio femeie nu e o prinţesă
ştii, mi-ar plăcea să fiu o regină, să trăiesc printre flori, în grădină
să trăiesc în sublim, nu în trivial
imi plac privirile ameţitoare, cuvintele frumoase, nu scabroase, gesturile tandre, nu vulgare
da, prefer mimozele...
în acest loc arid nu găseşti decât cactuşi, darling
nu, multumesc, sunt convinsa că ai talent,
dar eu sunt în căutarea unui sentiment

poezie de Gorunescu V Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte albă

Cozile de zmeu se aprind
vântul schimbă forma focului
noaptea în care ai albit
a fost o noapte albă
ai vrut să dărâmi peretele cu palmele
însă piatra şi mortarul s-au împotrivit
ai scris pe varul proaspăt
mesaje pentru cei de dincolo
dar nu ai primit nici un răspuns
ai ros fiece literă cu unghiile
spunând rugăciuni
în limba celor ce se rugau dincolo.

Când ţi-ai lipit urechea de perete
ai auzit cum răbufniră una după alta
uşile trântite la plecare
nimeni nu rămăsese dincolo să te aştepte
nimeni nu te-a strigat pe nume
n-avea rost să mai stai aici
cu ochii larg deschişi.
Cât a fost noaptea de lungă
ai privit peretele
apoi ai trecut prin el.

Oglinda de dincolo ţi-a arătat
varul din păr
o mână albă
s-a ridicat şi a cules
fărâmele de tencuială de pe umerii tăi
coşul cu petale de trandafir s-a răsturnat peste un licurici.

poezie de Tamara Zub
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peretele din faţa mea

peretele din faţa mea nu există,
tavanul e prelungit până-n nori,
spaţiul gol e o transă în care merg ucigând gravitaţia.
toate slăbiciunile se risipesc în neant,
pe buze cuvintele sunt vii,
infinitul e o sincopă ce rămâne în urmă.

copacii se-ntorc cu faţa la mine
născocind păduri din frunzele alungate.
se nasc cuvinte neîntrebate
modificând lumina, încetinind timpul,
atacând zidul cu miros de lună,
iar pe banca aceea goală din parc a rămas o movilă de gânduri.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degete?

Chiar ar trebui să înţeleg
Să înţeleg
Nu.
Să pătrund sensul
Nu.
Să mă comport ca atare.
Să iau act de ceea ce am înţeles
Bine, creionul acesta este verde
Da, îl văd, înţeleg, pricep
Unu doi, trei...
Văd acest creion şi este verde
Şi, şi ce atitudine să iau faţă de acest
Creion?
Creionul e făcut să scrie.
Înţeleg, pricep dar nu-l văd să scrie.
Creionul nu scrie singur.
Pricep dar cine-l face să scrie?
Tu, el, ea.
Înţeleg: el, ea
Da, parcă îi văd
Dar eu, eu
Cum să scriu? Vezi, asta nu pricep.

poezie de Mihaela Cătană (5 noiembrie 2002)
Adăugat de Mihaela Cătană
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă peretele unei case

Lângă peretele unei case pictate
ca să arate ca o stâncă
am avut viziuni cu Dumnezeu.

O noapte de insomnie, dând altora dureri de cap,
mie mi-a oferit flori,
flori care mi s-au deschis delicat în creier.

Iar cel pierdut ca un câine
va fi descoperit ca fiinţă omenească
şi readus acasă.

Dragostea nu-i ultima încăpere: mai sunt şi altele
după ea, pe toată lungimea unui coridor
care n-are sfârşit.

poezie de Yehuda Amichai, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea şi scaunul

Cartea citea un scaun.
Ceasul deraia peretele.
Radioul dormea pe o undă.

Din când în când melcii plouau semnul crucii
Copiii aruncau părinţii în copaci să scuture nucii
de ultima lor trăire adunată într-o secundă.

Graur cu miros de vişin
leşinat în buzunare
lasă-mă ca să mă sprijin
de sperietoare!

Unda dormea pe radiou.
Peretele suna.
Înscăunată cartea îşi rodea din foi ceasul rău.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punct

o prăbuşire de sare
ia locul zidului

lumina rămâne
un punct

îngheţ
culeg plante siberiene

peretele din stânga
mă scoate din minţi

piatră albă peste
piatră neagră

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descoperă-L pe Acesta. Recunoaşte-L pe Acesta pentru că deja Eşti Acesta.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot astfel a trebuit să gândesc şi despre părinţii mei. Ei spun că eu sunt copilul lor şi că aş fi ca ei. Dar chiar dacă trebuie să îi iubesc sunt pentru ei un om străin pe care nu-l pot înţelege. Şi ceea ce este esenţial la mine şi poate fi tocmai esenţa sufletului meu, ei consideră că e neimportant şi atribuie acest ceva tinereţii sau toanelor mele. Şi cu toate acestea ţin la mine şi mi-ar face cu dragă inimă tot binele din lume. Un tată îi poate da copilului său nasul şi ochii şi chiar şi mintea drept moştenire, dar nu şi sufletul. Acesta e nou odată cu fiecare om

Hermann Hesse în Knulp
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Dar atunci, nu înţeleg, Luci... De ce şi eu...? Adică... Şi pe mine... Tu... De ce m-ai sărutat? De mai multe ori chiar?!
Lucian: Cum?! Pe... tine?!
Lia: Da, pe mine. Adică... Eu ce reprezint pentru tine? Sunt şi eu, tot la fel ca celelalte, doar una dintre multele tale cuceriri, menită să mărească lunga ta listă cu prenume feminine? Vezi, mă interesează... Doar din cauza asta, pentru că e vorba şi despre mine, pentru că sunt şi eu implicată. Poate că de asta te-am şi urmărit în seara aceea, poate că asta doream să aflu, să înţeleg... Şi încă vreau... Răspunde-mi, te rog!
Lucian: Tu?! Nu... Tu nu eşti ca toate celelalte, ca nici una dintre ele. Deloc... Eşti cu totul altfel. Diferită. Total. Eşti deosebită. Dar... Nu despre asta discutam.
Lia: Luci, sincer, te rog, vreau să ştiu adevărul... Mă interesează... De ce m-ai sărutat? Şi încă nu o singură dată... Ce însemn eu pentru tine?!
Lucian: Tu?! Ce însemni pentru mine?! Adică... Vrei să spui că nu ştii?! Nu-ţi dai seama ce simt?! Cum se poate? Lia, eşti psiholog şi psihiatru... Asta ar trebui să te ajute să înţelegi. Ar trebui să ştii sigur.
Lia: Poate că ar trebui, dar... Nu ştiu. Şi aş vrea să ştiu.
Lucian: Deci, nu ştii... Atunci, gândeşte-te mai bine! Încearcă să-ţi dai seama! Ghiceşte! Să vedem... Iată o temă pentru tine, domnişoară psiholog: Ce anume crezi tu că simt eu când procedez astfel? Când fac acest lucru? Sau pe acesta? Ce anume crezi tu că simt eu acum, în aceste momente?!
Lia: Nu ştiu... Dar... Dă-mi drumul, te rog! Singurul lucru pe care-l pot spune e că... Te pricepi să săruţi, cu adevărat.
Lucian: Serios?!
Lia: Da... Dar să nu-ţi închipui cumva că mi-ar plăcea! Nu, domnule comandant! Doar că...
Lucian: Nici n-am afirmat că ţi-ar plăcea.
Lia: Ştiu că n-ai afirmat deloc acest lucru. Doar că...
Lucian: Lasă... Nu trebuie să-mi explici nimic. Ai uitat acest lucru?
Lia: Nu încercam să-ţi explic nimic. Doream doar să... Adică... Încercam doar să-ţi spun că... Să nu cumva să-ţi închipui că mi-ar plăcea de tine, sau altceva de genul acesta. Asta-i tot!
Lucian: Nu-mi închipuiam nimic. Nici măcar nu încercam.
Lia: Nici să nu încerci vreodată!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă gândeam la asta. Nu era vorba de dragoste. Mă întreb dacă nu exista şi altceva; ceva care să plece tot de-aici, dintr-o dragoste, dar care să ducă în altă parte. Mi-e foarte greu să-ţi explic. Nu înţeleg nici eu. S-ar putea totuşi să mai fie o ieşire, pe care noi n-o vedem. Faptul acesta că tu ne-ai întâlnit pe amândoi ar putea fi un semn, ar putea semnifica ceva...

Mircea Eliade în Noaptea de Sânziene
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul acesta nu a fost scris niciodată

pentru că ai oprit cuvintele
într-o zi când speram să o luăm de la capăt
tu frumos şi cuminte
eu flămândă
ca de obicei
oho
ce poveşti aş fi născocit
şi carnea
şi sângele tău
ar fi învăţat
drumul iubirii întregi

dar
vezi tu
poemul acesta nu a fost scris niciodată
că nu am ştiut
cum dormi
cu mâna stângă sub cap
visând infinitul
din pieptul meu
sau cu dorinţe mai vechi
strânse sub pleoape
nu am ştiut nici că pleci
cu buzele arse
să îţi trăieşti bucuria de o zi
şi te întorci
în lanţurile singurătăţii

poemul acesta nu a fost scris niciodată
pentru că nu l-ai lăsat
şi ne-am întrors în aceeaşi tristeţe
când puteam să ne fim
ce ne-a fost dat să ne fim
aşa cum scrie în marea carte a vieţii

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paharul acesta

Paharul acesta,
pe care-l beau
afumă!
el este un turn
din care va ieşi fum
de la termocentrală!
paharul acesta,
este din cărămidă
făcută de mâini aspre,
roase de ploi!
paharul acesta
este o gură a furnalului
care consumă bere, vin...
el este un abis,
în care mai cazi câteodată!
el este un ochi,
care lăcrimează mereu!
dar ce păcat...
paharul acesta
e plin doar cu apă!

poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi prizonieri din celule alăturate comunică între ei ciocănind în perete. Peretele este lucrul care îi separă dar este şi mijlocul lor de comunicare. La fel este cu noi şi cu Dumnezeu. Fiecare separare este o legătură.

citat celebru din Simone Weil
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!