Citi ca el

Un magar tragind din greu
La trasura cu-mparatul
Se ruga Lui Dumnezeu
Sa il ierte de pacatul
Ce-l facu ca blestemat
In ast jug sa osteneasca.
Iar cind fu eliberat,
Dupa pofta-i magareasca,
Si-o cotiga-acum avea
Cu trei babe,saci vre-o doi,
La magar nu-i convenea
Si se-toarse inapoi.
Il ruga pe Dumnezeu
Iarasi sa il pedepseasca,
Sa traga in veci din greu
La trasura-mparateasca.
Vazindu-l nemultumit,
Dumnezeu ii da crezare.
Ruga i-a ideplinit,
Ca magarul minte n-are.

Stilul magaresc
E la moda iar,
Citi nu "ostenesc"
Ca acest magar.

poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine vrea ca Dumnezeu să-i asculte grabnic rugăciunea, de fiecare dată când se ridică şi întinde mâinile către Dumnezeu, mai înainte de toate şi mai înainte de a se ruga pentru sufletul său să se roage pentru sufletul duşmanilor lui. Purtându-se astfel, ori de câte ori Îl va ruga pe Dumnezeu, Acesta îl va asculta.

citat din Avva Zenon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

a te ruga

A te ruga înseamnă a telefona lui Dumnezeu şi El răspunde prin intermediul intuiţiei.

definiţie de Florence Scovel Shinn în Poarta secretă care duce la reuşită
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

a se ruga

A te ruga înseamnă a purcede pe drumul lung la capătul căruia îl întâlneşti pe Dumnezeu.

definiţie clasică de Sfânta Angela de Foligno
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boul şi măgarul

Pe pajistea scaldata in bronz si soare
Pe drumul dintre
Zlata si
Cahul,
Venea un bou voinic si mare
Si era ferice si satul
Dinspre hartoape pe haul de lumina,
Umbrind cu trupu-i schilav tot platoul,
Un biet magar, venind inspre colina
Se intalneste nas in nas cu boul.

-Ce-i cu tine mutra pirpirie, -
Intreaba boul.
Ce mai este nou?
Si i-a raspuns magarul: -
Ce sa fie?
Deocamdata-i rau stimate bou.

De cand ma stiu, ma lupt cu disperarea
Intr-una stors de vlaga, fara rost,
Stapanii ma tot bat de-mi rup spinarea
Si in urma, mai descopera ca-s prost.

Si uite asa imi tarai biata huma,
Si-mi deapan visul, trudnic si plapand
De jalea mea toti oamenii isi fac gluma
Si rabd si tac si-a pururea flamand.

-Sarman magar, ce soarta imbecila
Hai vino-ncoa, caci am porumb si mei
Si grau ingana boul plin de mila
Hai vin-o si mananca tot ce vrei!

Te va servi, pe intinsul de verdeata
Cu fan mirositor crescut pe dreapta
Cu apa de izvor, cu iarba creata,
Chiar vaca, dragalasa mea nevasta.

Intr-adevar, in linistea opaca
Magarul s-a-ndopat cu frenezie,
Apoi privind cu ochi tampiti la vaca
Isi spuse in gand: -
Ce vaca durdulie!

Ce langurosi sunt ochii ei cum zburda
Cu coapsele si sufletu-mi adapa
Ce fina e, ce nostima si durda
Incat parol ca-mi lasa gura apa!

Si intocmai ca un frate din
Granada
I-a sarutat copita sa-i complaca,
Ea ii zambi, facand-si vant cu coada
Si el ca un magar s-a dat la vaca.

Cand se intoarce boul pe coline,
Vazand si el ce coarne mari purta.
MORALA:
Cand esti bou, ia seama bine
Sa nu chemi magari la masa ta.

poezie celebră de Ion Agârbiceanu din Poezii -Ed Tineretului 1967
Adăugat de Elita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seceta desfrânată

O secetă plângea lâng-o fântână
Şi se ruga cu foc lui Dumnezeu:
"Mai lasă-mă, Părinte, doar o lună
Cu soarele vărsat în pieptul meu!"...

Când a venit o ploaie şi seceta fecioară
S-a răcorit de-odată din piept şi până jos;
Dar a-nceput s-o ude, şi-a început s-o doară
Şi s-a sfârşit iubirea din visul ei frumos.

Plângea şi se ruga lui Dumnezeu,
Că tocmai se trezise dintr-un vis;
I-am auzit cuvintele doar eu,
Dar niciodată-n viaţă nu le-am zis.

O scetă plângea la poarta mea
Şi se ruga să n-o spun la vecine
Că s-a ţinut cu soarele şi-ar vrea
Să vină să se ţină şi cu mine!

poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu e în toate

Dumnezeu e în glasul ce firav gângureşte,
Dumnezeu e-n copacul ce din nou înfloreşte,
Dumnezeu e în râsul gingaş de copil
Şi în floarea plâpândă ce-o săruţi în april'.

Dumnezeu te mângâie cu-ale mării talazuri
Când te rogi pe-al său mal, doborât de necazuri.
Dumnezeu e în falnicul brad de la munte,
Dar şi-n ochii bunicii, cu tâmple cărunte.

Dumnezeu e în ploaia, de rod dătătoare
Şi în raza fierbinte, venind de la Soare.
Dumnezeu e-n omătul aşternut în troiene,
E în iarba crescând luminos prin poiene.

Dumnezeu e în vântul ce-adie uşor,
E în Luna ce-o scrii în poeme de dor.
Dumnezeu e în codrul ce freamătă lin,
E în apa curgând şi-n potirul de vin.

Dumnezeu e în ruga, spre cer înălţată
Pentru semenii tăi, cu iubire curată.
Dumnezeu e-n eroul, niciodată înfrânt
Apărându-şi cu viaţa idealul său sfânt.

Dumnezeu e în sufletul ce te-alină la greu,
Dumnezeu e în toate, chiar şi-n omul ateu.
Dumnezeu e în nufărul înflorind în noroi,
Dumnezeu e în tine, Dumnezeu e în noi!

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pustnicul

Pe stânca ce atinge cerul,
Un pustnic şi-a zidit castelul,
Să fie lângă Dumnezeu,
Aşa cum îşi dorise el.

Şi-n fiecare zi cu nume
Se tot ruga la Dumnezeu
Să ierte întreaga omenire,
Să nu îl ierte doar pe el.

Îşi petrecu parte din viaţă
Rugându-se la Dumnezeu
Şi de cădea în îndoială,
Tot se ruga la Dumnezeu.

Îl tot ruga să-l întărească,
Să nu greşească-n adevăr,
Să ţie calea vieţii dreaptă,
Să nu găsească vreun ocol.

Îl lăudau în cer toţi sfinţii,
Îl lăudau şi adormiţii,
Iar îngerii se întrebau
Cum Dumnezeu nu-l cheamă-n în rai.

Dar pustnicul avea păcate,
Ce nimeni nu ştia socoate,
Doar unul, bunul Dumnezeu,
I le ştia pe toate.

Se scurge timpu-ncetişor,
Stând singur, fără niciun om,
Dar şi aşa timpul trecu
Şi barba-i albă se făcu, din neagră.

Şi chiar de-avea vreo 90 de ani
Nu se plângea că-i este greu,
Căci îşi găsea un ajutor
În sfântul nostru, Dumnezeu.

Veni vremea călătoriei,
Să plece în împărăţie,
Să întâlnească sufletul,
Pe Domnul lui.

Pe stânca ce atinge cerul
E omul ce-şi doreşte raiul,
Iar lângă el o nălucire,
Îi dă biletul de adio.

Un suflet se îndepărtează,
Se plimbă liber prin văzduh,
Priveşte cerul cu mândrie
Şi zboară lin spre absolut.

La poarta raiului închisă,
Un sfântul Petru stă tăcut,
Îndeamnă sufletul să şadă
Şi să aştepte-n rând.

Un rând de suflete plângând
Aşteaptă lângă poartă,
O judecată îi desparte
De raiul cu de toate.

"Ţi-e tolba plină de păcate,
În tinereţe le-ai făcut pe toate,
Un hoţ fusei de mic copil,
Apoi, tâlhar la drumul mare.

Te-au blestemat toţi jefuiţii,
Pe tine şi pe banda ta,
Te-au pus în lacrimi şi suspine
Şi le-au trimis la mine."

Aşa grăi la judecată
Un Domn creat din apă pură
Ce se părea că n-are gură,
Dar toţi ştiau ce vrea să spună.

"Te iert de toate câte ai făcut,
Căci am văzut că nu ai vrut
Să strângi averi nemăsurate
Sau să îţi faci palate.

Ai împărţit cu cei săraci
Din prada ta bogată,
Ai dat la oameni nevoiaşi
Şi la văduve-n poartă.

Mai ştiu de anii de căinţă,
Ţi-au fost de mare trebuinţă,
La judecata de apoi,
Te iert, rămâi în rai, cu noi."

Din toate câte le-am făcut,
Când minte multă n-am avut,
Avem un timp la bătrâneţe
Să cerem penitenţă.

poezie de Vasile Şerban din Drumul spre cer (2023)
Adăugat de Vasile Şerban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacatul nu se iarta...

Pacatul nu se iarta, pacatul se plateste
Si cineva odata si-odata-l ispaseste.
Pacatul e-o glumire, atat de grea si mare
Ca fara ispasire, el n-are-n veci iertare.

Pacatele acelui ce la Hristos le duce
Ii sunt iertate numai in jertfa de pe cruce.
Hristos le ispaseste, de-aceea sunt iertate,
In alt fel, nu-i iertare in veci pentru pacate,

Pacatele acelui ce pe Hristos nu-l cauta,
In veci de veci nu afla iertarea asteptata.
Ci ele toate, toate, raman sa le plateasca,
Pe veci, acela care n-a vrut sa le caiasca.

Nu va-nselati, nu este in veci de veci iertare,
Pentru pacatul celui ce-n necredinta moare.
Pacatul nu se iarta, pacatul se plateste:
Ori Dumnezeu pe cruce, ori cel ce-l faptuieste.

Veniti acum la Domnul cu orisice pacate,
Ce Fiul ispaseste, de Tatal sunt iertate.
Dar cel ce acum nu-ntoarce, iertarea s-o primeasca,
In iad le duce toate, pe veci sa ispaseasca.

poezie celebră de Traian Dorz din Comori nemuritoare
Adăugat de Tudor_Ostasul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gîndiţi-vă, prieteni

Gîndiţi-vă, prieteni,
ce har vă este dat,
ce veşnică-ndurare:
– iertarea de păcat.
Ce largă bunătate
v-arată Dumnezeu,
cînd prin Cristos vă iartă
întreg păcatul greu.
Gîndiţi-vă, prieteni,
ce mare preţ a dat
Cristos ca să v-aducă
iertarea de păcat.
Ce mare-i preţul jertfei
ce-a dat-o Dumnezeu,
ca vouă să vă ierte
întreg păcatul greu.

Gîndiţi-vă, prieteni,
că dacă nu-L primiţi,
viaţă şi iertare
în veci nu mai găsiţi.
Şi dacă nu vă-ntoarceţi
acum la Dumnezeu,
în veci pe voi rămîne
păcatul vostru greu.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem filozofic pentru S

III

Spune, dragă prietenă, celor ce ne îmbie să râvnim la mai multe libertăţi, că ne mulţumim,
pentru o clipă, cu partea care ne e dată şi de nu ne-o fi trasă îndărăt şi aceasta de la noi,
ne vom ruga pentru cei din dreapta şi cei din stânga, ne vom ruga cu fapta,
ne vom ruga cu intrarea noastră mai blândă în aprigul veac,
ne vom ruga cu văzduhul nostru încă nepoluat şi cu măicuţele de la Suceviţa.

poezie celebră de Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş fi silit ca, pentru un copil, să aleg între a şti să se roage şi a şti să citească, eu aş spune: să ştie să se roage, căci a se ruga este a citi în cea mai frumoasă carte; adică a te ruga este a citi chiar în fruntea Aceluia de unde izvorăşte toată lumina, toată dreptatea şi toată bunătatea.

citat din Legouve
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

El şi noi

.. Noi permanent ne adresăm la cer
Ne întristăm că Dumnezeu nu ne ascultă
Dar nu-i acolo El, în nicăieri
În noi e El
Şi-a Lui e ruga asta mută...

poezie de Iurie Osoianu (10 iunie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

BOLNAV

Ce boala am?Si medicul se mira...
Ma doare osul de la pol,
Iar umarul amurgului mi-e gol.
Urechea-mi plinge dupa lira.

Ce boala am?Ma-njunghie o stea,
Iar inima bataia-si intirzie.
Cind creierul la nou subscrie
In piept plaminul a ramas de nea.

Ce boala am?Ca-mi infloreste parul
Pe cind rinichii isi impart oceanul
Zvonind o seceta la anul,
Cu ochii-mi plinge Adevarul.

Ce boala am?Ma doare prin natura...
Ceva paduri si niste vai,
Ma dor pina si ochii tai-
Dar lasa,urca in trasura.

Ce boala am?Acum vom merge
Pina birjarul ne da jos.
Ce boala am?Eu cred ca se-ntelege:
Nimic ca arta nu-i frumos.

poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga Sfântului Ioan Scărarul

Când
să-i
mulţumesc
şi eu

Ia-L
pe
Dumnezeu

De
unde
nu-i

Şi-am
îngenunchiat
şi
mai sus

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (18 aprilie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Favoritisme

Pe Dumnezeu, un păcătos sadea,
Cum să se-ndrepte nu mai avea când,
În fiecare seară îl ruga,
Să-l dea în grija... unui drac mai blând.

epigramă de Dumitru Grigoraş din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce poate fi mai simplu decât un om care se roagă la Dumnezeu şi ce-i mai complex decât un Dumnezeu care să-i ignore ruga...

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă voi ruga la Dumnezeu ca armata română să fie bătută. Voi trimite în război pe cei trei fii ai mei dacă veţi hotărî războiul, se înţelege, în armata inamică României.

Petre P. Carp în conversaţie cu Ferdinand I (14 august 1916)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga unui român pentru soacra sa

Doamne sfinte, te-aş ruga
Să o ţii pe soacră-mea
Cât mai mult şi cât mai bine
(C-a plecat de ieri spre tine).

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Florin Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar unde mai exact este Dumnezeu? Nu este el Atotprezenţa din tot şi din toate? Atunci nu este şi în tine? De ce s-ar ruga degetele între ele, nu cumva le leagă aceiaşi mână? Ca să îl poţi orbi pe om cu religia trebuie mai întâi să îi creezi falsul şi acutul sentiment că e desprins de el. Tu unde şi când te-ai desprins de Dumnezeu? Fără separarea hipnotizantă autoindusă de gând care mai este rolul credinţei, religiei, dar al rugăciunii? Lasă gândul deoparte şi vei vedea că dintotdeauna şi pentru totdeauna doar Dumnezeu există, separarea indus de naştere şi moarte va muri odată ce gândul va sucomba. Încetează să îi mai dai crezare minţii şi când acesta va fi înghiţită de vid doar Dumnezeu va mai rămâne din tine.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă pentru eternitate

Darul meu
Un gând curat
Mântuirii tale, bunule Dumnezeu!
Inima mea, încercată la greu
Tinereţea sufletului meu
Rugăciuni ce-am înălţat
Unui crez pentru eternitate.

Prin care mai cutez
A cere la greşeli iertare
Ruga mea din răsărit de soare
Ascult-o, Doamne
Si mă luminează
Cu fruntea sus, cum să primesc
Harul lui Dumnezeu
Iubindu-te cu tot sufletul
Voi cânta şi la strană
Eterna dragoste de mântuire
Sufletul meu.
Crezul meu de neclintit
Unanim acceptat şi ţie dăruit.

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!