Eu

Sunt copacul ce-și trăiește
Viața-n plină bucurie
Căci îmi văd roadele coapte
Împlinind a mea menire.

Și-mi sunt crengile aplecate
La furtuni și negri nori
Și mă dor când peste noapte
Se așază aspre ploi.

Sunt cireșul care-și plânge
Frumusețea ce-a trecut
Și așteaptă primăvara
Să o ia de la-nceput.

Să-nflorească floare aleasă
Și s- aștern bătut de vânt,
O ninsoare de petale
Mângâind al meu pământ.

Și-n îmbrățișarea caldă
Ce o fac cu-al meu veșmânt
Să-mi simt moșii și strămoșii
Îngropați în lutul sfânt.

Să dau sfântă sărutare
Ca un cer de ploi răsfrânt
Căci îmi trag dorul și seva
De la cei ce nu mai sunt!

poezie de (18 ianuarie 2013)
Adăugat de angelinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie

Citate similare

Ți-am spus și azi că te iubesc?

De nu ți-am spus, îți spune vântul
Căci am vorbit cu el aseară
Dacă te vede trist cu gândul
Să îți șoptească fluierând
Că-mi este dor și în curând
La tine voi veni nălucă
Cutreierând păduri și văi
Prin ochii tăi!

Ti-am spus și azi că te iubesc?
De nu ți-am spus privește luna
Când mângâind cerul cu mâna,
Trimite carul său cu stele
Și dorul meu ascuns în ele...
De te trezești din somn buimac
Să-ți fiu vedenie și leac
Acum și-n veac!

Ți-am spus și azi că te iubesc?
De nu ți-am spus îți spune floarea
Ce-a înflorit cu mine-odată,
Ea-n ploi de vară sărutată,
Eu cu iubirea ta udată
De tine, omul meu cel blând,
Ce-mi ești în suflet și în gând,
Soare ce-aprinzi lutul meu sfânt
Prin legământ.

poezie de (25 mai 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare plăcută, ton serios

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Și fluturii plâng, nu-i așa?

Plâng când văd petalele florilor
rupte de vânt;
în nopți,
cerniți
de singurătate
Plng când se îneacă în roua ierbii
și in ploi;
când nu zăresc copii
purtători de bucurie și viață
în jurul lor.
Plang când le este întrerupt valsul cu soarele
și nu mai aud
simfonia pământului;
când le sunt strivite aripile.
Prinși devin triști,
se lasă ofrandă
și mor.
Sunt simbolul
sufletului și al femeii.
Ea - plânge în singurătate
când îi sunt ucise
visele.
Zborul amândurora
în lumină,
o zbatere pentru viață
și de trecere în lumea
de dincolo!

poezie de (1 februarie 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Georgeta Radu

Oameni

Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt inimi, doruri, visuri, cânt.
Oamenii sunt nori, ploi, vânt și durere,
într-un fel în Ceruri, altfel pe Pământ.

Oamenii culeg gânduri semănate,
pentru visteria sufletului lor.
Cu ele plătesc zilele-adunate...
Bani... strânși pentru pleoape ce se-nchid când mor.

Copiii de ieri, sorii dimineții,
ca îngeri sau demoni asfințim, pe rând.
Toți venim Lumini, dar în dansul vieții,
ne stingem c-un zâmbet sau sfârșim urlând.

Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt nori, ploi, vânt și durere...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Ceea ce nu sunt...

Vreme schimbătoare în prognoză
Autoștiutoarea prevede, meditează..
Sperie inima, să se imbrace gros..
In furtuni, ninsori și vânt
Fulgere și tunete fără cuvânt.
Se ascunse și dorul in mine friguros..
Și te-am zărit prin ploi de gând
In lujer de curcubeu, invăluindu-mă, ivind..
Ceea ce nu sunt... când
Fără tine sunt...
O zare fără nori și vânt

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă fără decor

E toamnă, iubite,
Afară și-n gând,
Sunt frunza ce cade,
Iar tu-mi ești pământ;
Aștepți să te-acopăr
Cu suflet și dor
Și vrei să fiu iarăși
Al toamnei decor.

Nu pot azi toamnei
Să-i fiu o podoabă
Căci frunza căzută
Pe tristul pământ,
E arsă de soare
Rănită de ploi
Ucisă iubite....
De frigul din noi.

poezie de (15 septembrie 2012)
Adăugat de angelinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
Lorena Craia

Complot

Sunt o furnică jos, în pământ,
Sunt rămurică în ploi și în vânt,

Sunt o pedală-n roți de olar,
Sunt o petală-n câmpul stelar,

Sunt un firicel dintr-un izvor,
Sunt un căpețel de pețiol,

Sunt bob de grâu din moara de vânt,
M-adun în pârâu, din când în când.

Sunt o stihie a-ntregului tot,
Când moartea și viața cad la complot.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu acum

ar fi trebuit să plâng
dar nu acum
căci nu am lacrimi

ar fi trebuit să beau
dar nu acum
căci n-am de unde

ar fi trebui s-aștep
dar nu acum
căci nu am loc

ar fi trebuit să-ți fiu
dar nu acum
căci nu sunt eu

ar fi trebuit mai mult
dar nu acum
căci e puțin

ar fi trebuit un zâmbet
dar nu acum
căci sunt doar ploi

ar fi trebuit o zi
dar nu acum
căci este noapte

ar fi trebuit să stai
dar nu acum
căci ai plecat

ar fi trebuit să plec
dar nu acum
căci stau pe loc

ar fi trebuit odihnă
dar nu acum
căci sunt grăbit

ar fi trebuit ceva
dar nu acum
căci n-am nimic.

poezie de
Adăugat de CucuiulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

O caldă sărutare

Ascultă-mi, iubito, inima cum îmi bate
Și uită-te în ochii mei,
Căci eu mă duc departe
Să-i văd pe părinții mei!

Să-mi revăd meleagul pe care m-am născut,
Să trec pragul pe care de mult nu l-am trecut.

Căci știu că mama mă așteptă
Privind mereu în zare.
Să mă duc acasă,
Să-i dau o caldă sărutare.

Să-i șterg lacrima grea de pe obraz,
Căci atâta bucurie i-a mai rămas.

poezie de (20 ianuarie 2012)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie

Ancorare

În fiecare gând e-o altă zi
Din scurtul drum al vieții către moarte,
În fiecare zi este-un alt gând,
Prin care viața-n gânduri se împarte
Și lumea de lumină se desparte,
Ca cerul înserării de pământ,
Ca ochiul de minunea "a privi",
Tăcând.

În fiecare om este-un alt gând,
Din lumea lui de tâmple și de gânduri,
Cum e copacul desfrunzit și gol,
Când nu-i mai vine seva din pământuri,
Și cum e timpu-n lumea lui de timpuri,
Când spațiul se curbează în nămol
Și cerul se coboară pe pământ,
În gol.

În fiecare timp este-un alt drum
Prin spațiul rostuit pe-o frunză-n vânt,
Un drum ce răvășește norii lumii,
Când cade ploaia vorbei pe pământ,
Și gândul se rodește prin cuvânt,
Ca focul care-și murmură tăciunii
Prin vatra care-și trece-n stâlpi de fum
Tăciunii...

În fiecare om există-un ceas
De lume spațiată-n anotimpuri,
În fiecare vers trăiește-un ton
Pe-o strună cu fiori și labirinturi,
Un mit ce-și duce veacul printre mituri,
O placă sub un ac de gramofon,
Un murmur dintr-o lume fără glas
De om...

În fiecare viu trăiește-un mort,
Căci morții lumii-au fost odată vii,
Se trece toamna din culori în ploi,
Câmpiile mănoase sunt pustii
Și frunzele pădurii cenușii,
Cum este-adesea sufletul din noi,
Când ard pe rug catargele din port
În vii.

Și suntem toți, pe rând, în fiecare,
Venire, ancorare și plecare...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Constantin Păun

Cine sunt?

Când te gândești la lume, eu nu sunt
Decât un bulgăr pe-un imens pământ...
Eu către țintă pornit în atac,
Plec ca o schijă și mă prefac,
După explozii, bucăți de cărbune
Și mici pietricele ce s-or depune.
Ating pământul și ars ca de foc,
Mă destram în aer, simulez un joc,
Mă transform în pulberi și purtat de vânt,
Mă depun când plouă, ușor la pământ,
Căci pe globul lumii colbul meu îl port,
Îl arunc în apă și-l usuc la loc,
Îl depun pe ghete și îl pun să scrie,
După o furtună, altă vijelie.
Așa că oriunde, pe câmpii și-n munți,
Peste deal și ape, peste aspre frunți,
Mă depun și eu sunt risipit în spațiu...
Și de vreți, întreg ca să fiu în vânt,
Pulberea o chem iute fluturând,
Fac o bază mică și-apoi tot eu sunt,
Cum am fost *nainte bulgăr de pământ.

poezie de din Rime primare (2011)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ninsoare alfabet

Pereții nopților sunt tapetați
cu insomnii, fantasme purtând
giulgiul brodat cu fir de tăcere
aurită și festonat cu-nțelepciune,
căci timpul trece, dar nu iartă.
Singurătatea, o noapte polară,
s-a călugărit sub veșmânt alb,
doar aurora boreală strălucește
spectaculos, pe cerul nocturn,
luminând întinderea așteptărilor.
Totuși, singurătatea are ceva sfânt,
mă-mpresoară cu vocea divinității,
nu mai simt frigul ținuturilor polare,
chiar dacă viscolu-mprăștie zăpada
peste mugurii întregului alfabet...
Din acea iarnă mă ninge cu emoții,
de jos în sus, și se aștern poezie!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Loredana Nicoleta Vițelaru

Ochii mei de afini

sunt seci cărările spre înaltul tăcut,
prin ploi de atingeri și priviri în neant,
sunt multe răspântii, prin tine, cer sfânt
dar lași în puhoaie să curg-adamant.

mocnesti, iar te-aprinzi, tăciunii de ziuă
îi strângi în mănunchi cu umbre de timpuri,
o salbă de șoapte rămase-n preziuă
armură-și croiește din noaptea-n arginturi.

răsăritul mă-naltă, îți simt mâna caldă
un abur mă-mbata, din nou sunt a ta.
ești mult prea înaltul, acel de-altădată
îți simt iar iubirea, cum n-am fost așa.

ai lăsat doar tăcerea, la pândă în noapte
ai trimis mângâierea, ca un sol de cuvânt.
te ascunzi pe cărări și-n răscruci sfărâmate
dar iubirea mi-o porți zi de zi, nopți la rând.

azi ești steaua ascunsă, ce din nori văl își pune
te strecori printre lacrimi ce din cer le arunci
curgi mereu cu dorință, dorul meu te răpune,
miezul nopții îl stingi, mă iubești și te duci.

o liană-nfășoară cu mătăsuri satine
în strânsori mă cuprinde, te simt c-ai rămas,
mă ridică în -naltul din priviri pân la tine
chipul tău e aici, pământean fără glas.

tu nu-mi spui, nu-ți deschizi, dar mi-așterni
să tot urc pe cărări, scanteiri de lumini
sunt cuvinte, ce-ai strâns și-au topit flori de ierni
și-n șiraguri preling, pe-ai mei ochi de afini.

urc un pas, mă întorc, rătăcesc, iar te pierd
un balet fără grai, din văzduh clopoți cad,
ceas târziu, doarme dus, eu încet te dezmierd
răsăritul îmbrac cu-al tău chip în veșmânt de brocard.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt și eu ca voi...

sunt și eu ca voi, un om cu noapte și de toate,
nu sunt poet și nici n-am fost, înșir doar gânduri aranjate,
prea cult nu sunt, dar nici incult, am mai citit, chiar și sonete,
le am pe-aici, pe foi de gând, sub ochii mei revin în trepte

când scriu în versuri, doar ce văd, ce gândul nopții îmi dictează,
nu fac decât, ceva în plus, un strop de lacrimă cedează,
atunci din amintiri, de vânt, vă suflu vouă cu neștiință,
cuvintele, pe-un rând și-un rând, poate vă e de trebuință

nu sunt mai breaz, sunt doar un om cu veselia îndurată,
ascunsă sub atâtea dăți, de clpe, ce-am trecut prin viață
și vreau să râd, și vreau să plâng, așa trăiesc și eu mai bine,
urcând în cer, din alb pământ, pătat cu iernile din mine

de m-ați vedea, o clipă doar, ați înțelege de îndată,
că sunt normal, că n-am habar, de clipele ce mă așteaptă
și râd de voi și râd cu voi, apoi iar râd, chiar și de mine
și fug în ploi, alerg în ploi, mă spăl încet de-a mea rușine

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poarta Raiului

Motto:
Nu aurul, ci moaștele sfinte sunt avuția unei țări.

Poate că am ostenit să plâng un iad,
Sodome și Gomore de-amar,
Pe Samsoni și Caini, pe ingerii ce cad,
străine locuri, chipuri de coșmar.

Mă vreau acum la mine-acasă
loc de verdeață, loc minunat,
unde Biserica e încă mireasă
și Iisus Hristos e cel înviat.

Căci eu sunt din țara de brazi și de har,
eu sunt din turma Tatălui,
drumul meu nu fu-n zadar,
căci am bătut la Poarta Raiului.

Eu sunt din țara cu mucenici,
cu voievozi mărturisind credința,
de-a pururi pașii mei rămân aici,
căci am gustat din miere-n suferință.

Eu sunt din țara de neuitate datini,
cu sfinți sihaștri în posturi priveghind,
cu icoane biruind balauri
și Brâncoveni în moarte ațipind.

Eu sunt din țara fără de hotare,
fără opreliști către infinit,
sunt pravoslavnic, căci la altare,
cu foc pe buze m-am spovedit.

Eu sunt din țara de holde și minuni,
cu ploi sfințite și rouă miruind,
eu i-am văzut pe Îngeri în furtuni,
pe Dumnezeu pe nori de aur odihnind.

Poate am ostenit să plâng un iad,
Sodome și Gomore de amar,
eu știu un loc mai verde ca un jad…
Eu sunt din țara de brazi și de har.

poezie de din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie

Oameni și flori

Oamenii sunt precum florile....
E plină lumea de flori,
De oameni și... OAMENI.
La fel ca florile, trăiesc și mor
Atât cât le este dat să trăiască..

Cunosc oameni ca florile perene;
Aceștia sunt prietenii mei.
Trec ierni vin primăveri,
Iar ei sunt lângă mine.
Nu au nevoie decât să-i țin aproape
Așa cum florile trebuiesc udate,
Din când in când să nu se usuce.

Alții sunt ca niște buruieni inflorite...
Trăiesc doar pentru ei,
Iși trag puterea din seva pământului
Și mor fără regretul celor din jur.

Unii sunt precum bujorii infloriți
Îi simți arzînd mereu pentru alții.
Dăruiesc dragoste, pace și liniște;
Aceștia sunt adevărații OAMENI.

poezie de (20 mai 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Iubește-i pe părinți

Cât sunt încă în viață
iubește-i pe părinți!
Nu când la cer se-înalță,
la îngeri și la sfinți.
Când dorul de ei te prinde
tu la ei nu poți s-ajungi.
Printre lacrimi și suspine,
în zadar la cer te plângi.
Ai vrea ca să primești
o caldă îmbrățișare,
Dorul să ți-l ostoiești
c-o dulce alinare.
Îmbrățișarea de tată
nu se uită niciodată.
Îmbrățișarea de mamă
îți vindecă orice rană.
O caldă îmbrățișare
și o dulce alinare,
Le primești atunci când sunt
lângă tine, pe pământ.

poezie de (12 ianuarie 2019)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Rugă către Maică

Nu plânge, mamă, când lovit
Și-nsângerat îmi este trupul,
Nu doare locul biciuit
Cum doare ura și cuvântul.

Bătut, scuipat, batjocorit,
Eu port povara lor în spate
Și-n crucea grea duc istovit
Noianul lumii de păcate.

Nu sunt de cuie azi rănit,
Cu dragoste le rabd pe toate,
Plâng doar păcatul săvârșit
De ei, ducându-mă la moarte.

Nu plânge, mamă, știu că-n gând
Te-ai răstignit și tu cu mine
Te simt în toate îndurând
Chiar dacă jale curge-n tine.

Eu i-am iertat căci am venit
Cu dragoste întru zidire
Precum a fost proorocit
Să fiu jertfit spre mântuire.

poezie de (6 mai 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie

Lângă tine dragul meu...

Lângă tine am învățat ce-nseamnă să iubești
Căci tu ești totul pentru mine și nimic mai mult
Și vreau mereu să-ți spun cât de drag imi ești
Căci tu ești unicul meu sprijin pe acest pământ,

Lângă tine am învățat prin ploaie să alerg
Să fug de tot ce-nseamnă rău în viața mea,
Când toți mă evitau pentru că te iubesc,
Eu am crezut în tine și în iubirea ta.

Lângă tine am învățat cu lacrimi reci, să plâng
Să scriu cuvinte pe care mulți nu le-nțeleg,
Pe tine te-am păstrat mereu în al meu gând,
Căci tu ești fericirea ce nu vreau s-o pierd.

Lângă tine am renăscut ținându-ne de mână
Descoperind mereu noi taine ale iubirii,
Cu tine am trecut prin ploi și prin furtună
Și nimic nu poate sta, în calea fericirii.

Lângă tine sunt mereu plină de fericire,
Căci tu ești talisman ce viața-mi ocrotești
Sunt cea mai fericită de pe această lume,
Când văd câtă iubire poți să-mi dăruiești.

Lângă tine sunt alt om, mă simt mai specială
Căci tu-mi aduci lumina fericirii în viață,
Când necazuri grele apar în calea mea socială
Tu-mi redai mereu visul și zămbetul pe față.

poezie de (12 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Sunt... suntem

Sunt poem... suntem noi,
Poeme de vânt
Împărțite la doi,
Poeme de vânt
Coborând pe pământ
În tornade și ploi.
Sunt tornad㠖 acoladă
Deschisă spre plus infinit...
Sunt ecoul fugit
Din mine, spre a te căuta
În poeme virgine
Sunt... sunt a ta.
Sunt tăcere și sunt tic-tac-ul sângelui
Ce clocotește
În inima mea...
Sunt, ești... goana spre stele
Sunt – ultima stea ce apune
În inima ta.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu sunt gând, Tu fă-te vânt

Eu sunt stâncă, fă-te val
Să mă mângâi ne'ncetat,
De cu zori până in seară
Când o Lună se arată.

Tu ești dor, eu mă fac Lună
Să te luminez pe tine,
În sprâncene și în tâmple
Pân' la răsărit de ziuă.

Eu sunt lut, fă-te olar
Să mă strângi în palma ta,
Cu rouă și ploi mărunte
Să mă faci femeia ta.

Tu ești cer, eu mă fac stea
Să te prind în somn cu ea,
Să te duc să te colind
Prin calești cu îngeri buni.

Eu sunt frunză, fă-te frunză
Să cântăm viața-mpreună,
Eu aici si tu acolo
Dar pe-același ram divin.

Eu sunt gând, Tu fă-te vânt
Să mă mângâi când te strig,
Să te simt oriunde sunt
Caldă, rece,... din iubire.

poezie de (septembrie 2018)
Adăugat de Adelina CojocaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook