Fregata de oase

pluteşti graţioasă, fregată de oase,
pe apele scurse din pântec de mamă
şi-n zări, o făptură, pe valuri stâncoase,
născută din neguri, în cântec te cheamă.

sfidând depărtarea, o altă poruncă
desferecă vântul: să mergi împotrivă!
şi inima sclavă renunţă la muncă,
fregată de oase, pluteşti în derivă.

de sus, dintre vele, se vede pământul,
o plajă-nsorită cum ţi se promise
de Cel ce îţi spuse, prin semne, cuvântul...
fregată de oase, pluteşti către vise.

poezie de Ionuţ Caragea din Suflet zilier (2011)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

ai intrat în sângele meu
ca într-o lume promisă
cu arca plină de speranţe
şi pluteşti
pluteşti încet
zi după zi
întrebându-mă
dacă după potop
Dumezeul tău
va rămâne la mine

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corabia viselor

Prin nopţile mele pluteşti,
purtată pe ape tăcute
de visuri ce-mi spun că tu eşti
trimisă din lumi nevăzute.

Corabie-a viselor mele,
cu vele ce-atârnă molatic,
prin neguri ascunse de stele,
ce cauţi pe-un drum singuratic?

Te-atrage o zare ascunsă
de ceţuri domnind peste ape
sau mergi, de o vrajă pătrunsă,
spre zorii ce vin să se-adape?

Te-aştept să-ţi dezvălui misterul
în noaptea pe care-o alegi,
sau... pleacă şi-atunci, poate, cerul
m-alintă cu visuri întregi!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Eterna căutare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vocea mea va muri pe pământ

Dacă vocea mea va muri pe pământ,
Duceţi-o la malul mării
Şi lăsaţi-o acolo, pe nisip.
Duceţi-o la malul mării
Şi numiţi-o căpitan
Pe o fregată cu vele albe.
O, voce a mea decorată
Cu însemnele marinei:
O ancoră – deasupra inimii,
Şi deasupra ancorei – o stea,
Şi deasupra stelei – vântul,
Şi-n vânt – o velă!

poezie clasică de Rafael Alberti din din Rădăcini şi aripi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se scutur plopii

Se scutură plopii în adâncimi supreme
Şi frunzele călduţe cad arar
De şoapta mea ce-n veci o să te recheme
Tăpşanul drag de patimă murdar.

Pluteşti în vis în dimineţi neclare
Şi-n nopţile strivite mai pluteşti
E-un vis bătrân de aşteptare
În gândul ce aiurea mi-l trezeşti.

Cuvânt nomad al faptelor rostite
Ce dormi pe culmea orelor târzii
Şi focurile toate-s adormite
În sobele haine şi pustii.

poezie de Ion V. Nica din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodenţă "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forme de oase şi dinţi

Căutătorii de oase
într-o inimă
şaitroc
zbat râurile din brâuri şi frunţile din ochii
deltelor-abdominale.
Oase peste oase
vin
şi mese cu spumă
din copaci se aud pietrele
cum sar din inel în inel.
Oamenii cu tije amanetate
şi dinţi cu coif
îşi caută oasele strămoşilor
să le schimbe
să se mândrească cu ele
pe gâtul blegit.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce plăcere e să scrii o poezie cu tot sufletul! Uite asta e poezia, când simţi că ceva s-a desprins din tine şi te transfigurezi, devii parcă trup fără oase, subţire şi uşoară ca pana, pluteşti în acest văzduh poetic şi simţi că pereţii nu contează, totul pare reliefat, astfel încât ar putea să încapă în acest univers toate cărţile lumii, toate frunzele copacilor şi tot raiul de pe pământ, şi mâna să odihnească peste filele cărţilor, ochii să se înece în verdele frunzelor, iar inima să pulseze şi să cheme starea angelică, adăpostindu-ţi spiritul în paradis.

Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec

Dacă vocea mea va muri pe ţărm,
coborâţi-o la nivelul mării
şi lăsaţi-o pe plajă.

Coborâţi-o la nivelul mării
şi daţi-i grad de căpitan
de fregată.

O, vocea mea decorată
cu medalia "Onoare Maritimă":
deasupra inimii o ancoră
şi peste ancoră o stea
şi deasupra stelei vântul
şi peste vânt o pânză de corabie!

poezie clasică de Rafael Alberti, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba n-are oase, dar multe oase rupe.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărăcie

Bătrâneii, cu măsură,
Pentru ciorba lor de oase,
Chiar de n-au un dinte-n gură,
Cumpără, pe rupte, oase.

epigramă de Traian Conciatu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba oase n-are, dar oase sfărâmă.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem fără tine

Doamne, sunt străin de mine
Când în oase bate vântul,
Când pe calea fericirii
Pierd afurisind cuvântul.

Sunt un strop din galaxie
Plin de găuri încercate,
Inima mea visătoare
E mister plin de păcate?

Sunt ca turla părăsită
De luceferi credincioşi
Şi-s strivit în nopţi cu lună
Doar de ochii ei frumoşi.

Pleoape puse-n mângâierea
Lumii cu bătăi de vânt
Izvorăsc din vraja vieţii,
Ea mi-i floare pe pământ!

Inima mi-i o scânteie,
Chiar de sunt străin în mine,
Bate vântu-n oase rupte
Şi poemu-i fără tine!

Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locul potrivit

Când prostia nu te-ncape
Te reverşi în altă parte-
Nu pluteşti, piatră de prund,
Locul tău dacă-i la fund.

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (4 ianuarie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măcelarului

Toată lumea, fără vorbă,
A făcut din oase ciorbă,
Dar el, fire mercantilă,
A făcut din oase... vilă!

epigramă de Virgil Cacinschi din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oase şi foloase

La gătit mai de folos
Este carnea fără os,
Da-n politică, foloase
Trag acei ce-apucă oase.

epigramă de Elis Râpeanu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansul este ca şi viaţa: există atâta timp cât pluteşti prin el. Când te opreşti, s-a terminat.

citat clasic din Jerome Robbins
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oase la Târgul de Sare

Am pus oasele
Pe taraba
Târgului de Sare
Să vindec
Magma lor stelară.
În mugurii cuvintelor
Putrezeşte inima
Precupeţilor.

Oasele îndoaie
Genunchii umbrei
Semănate
În Târgul Inimii
Izvodeşte iubirea
Lăsând praf de oase
Pe vatra încinsă
A târguielii.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băsescu şi Fregata – (Traian Băsescu: "România va trimite o fregată să lupte împotriva piraţilor somalezi")

Din câte nave-au fost în Ţară,
Mai pleacă una la război,
Fiindcă din câţi au fost aseară
Au mai rămas numai ei doi.

epigramă de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nişte oase, dar cu arome arome arome

... e bine de tot să scrii despre ele, pen
tru moarte viaţa face sacrificii destule
ţie nu
ar trebui să-ţi tremure flautul - ai şi tu
nişte oase,-n vibraţie zero-bărbat, n-ar
trebui
să faci valuri, nu ăsta e scopul nu nu n
u de veci al decesului şi futu-l pe maho
medi
cina muncii, ca la ca, ca la carte, aşa calm ca la
morţii cu oase şi parte despărţitoare (?!) făcând bu
nă parte
bine def în anii aceia de coşmar militar
ia parte mia şi mia şi mia şi mia par
te să văd
despre cine e vorba în serialu cu oa... se
şi seminţe scuipate în serialu cu pier-sici
poate-n s
udul italiei, prin sicilia, adorabila insulă
la care trebuie să tragi la ramele foto, prea v
ulcanic
e foarte frumos în italia dar este cam fo
arte scump şi oligatoriu tot vei migra-n i...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă: să pluteşti în barcă fără ca apa să se legene.

aforism de George Geafir din revista "Ramuri", nr. 3-4 (1997)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai rădăcini de fulg, pluteşti pe pământ.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Fulg (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!