Iubiri
Eu n-am să plâng după iubiri ce mor,
Ci doar suspin la ce-ar fi fost să fie
De le aveam cu mine pe vecie.
Le-aș fi-mbrăcat în straie de lumină
Pe cap cununi de dor cu iasomie
Și peste toate- munți de duioșie.
Iar hrană le-ar fi fost a mea trăire
Cu suflet, cu durere și iubire
Stropite din belșug cu poezie.
..................................
Dar au ales să plece-n altă parte
Și au rămas de mine necântate.
poezie de Angelina Nădejde (20 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Suflete îndepărtate
Dacă îți va fi vreodată dor de mine
Coboară în inima ta ușor,
Și ai să vezi cum plânge după mine
Sătulă îi este să îi mai fie dor.
Să asculți atunci șoaptele vântului
Cum îți aduc spre tine dorul meu,
Cu durere pe aripile gândului
Cum te-am chemat spre mine tot mereu.
Și de-am rămas în suflet amintire
Măcar mă vei povesti frumos,
Ce îi vei spune inimi de mine
Eu știu că dragoste mi-ai fost.
Azi de-am rămas doar doi străini
Păcat că n-am știut să ne vorbim,
Și am presărat în suflet numai spini
Și am ajuns doar amintiri să fim
poezie de Georgescu Elena
Adăugat de Georgescu Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ai fi rămas cu mine...
De-ai fi ramas cu mine când au plecat cocorii,
Ți-aș fi cântat în noapte pe strune de vioară,
O simfonie-albastră, împrăștiindu-ți norii
Când ploile tristeții ar fi-nceput s-apară.
Te-aș fi făcut vioară și ca un acordor
Vindecător de mana durerilor din tine,
Pe corzile bolnave din sufletul algor
Turnam cu grijă mirul iubirii să te-aline.
Cu trupul meu arcuș, secătuit de dor,
Ai fi cântat din nou cu patimă și sete,
Doar armonia vieții, iar focul dirijor
Incandescent în noi cu flăcari violete.
Dar ai ales să pleci, prea lesne și departe,
Pierdută-i partitura cu muzica dorinței,
În mine mor izvoare de tine necântate
Și-n locul lor rămâne doar hăul neputinței.
poezie de Angelina Nădejde (21 iulie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gramatica iubirii...
Te-aș mângâia iubire
de aș avea motiv
Te-aș săruta pe brațe
da-mi ești doar substantiv...
N-am prea avut eu parte
de mângâieri încât
Ai fost, ești pentru mine
doar predicat și-atât...
Ți-am fost întreaga viață
și rob și sclav și șerb
N-a meritat iubire
te simt ca un adverb...
N-am ascultat de mine
iertarea-i laitmotiv
Tu-ai profitat de asta
ești doar un adjectiv...
E timpul destrămării
Eu n-am avut noroc
Tu-ai fost și vei rămâne
Un complement de loc...
De loc, de timp, de spațiu
M-ai transformat în cerb
Nimic nu-ți cer iubire
rămâi ce-ai fost doar verb...
Mai nou mi-ai dat speranțe
eu te-am crezut la fix
Te-ai comportat iubire
cu mine ca sufix!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt un alt anotimp
Vino toamnă să mă vezi
Îmbracată-s în pastelul
Florilor de primavară.
Am și roua dimineții
Izvorâtă pe sub pleoape
Și parfum de bucurie
Și tristețe... câteodată.
Țin pe umeri doi luceferi
Rod de dragoste-mplinită
Iar în brațe-mi duc minunea
Din iubire zămislită.
Nu-s frumoasă ca și tine,
Tu ești plină de culoare
Îți lipsește strălucirea
Ochilor ce-i am,
De... mamă!
Tu ce ai de toți poeții
Slove-ți scriu și te răsfață?
Ai culoarea ruginie
Și lipsită ești de viață.
Eu am suflet, am Lumina
Creatorului în mine!
Am trăire, am durere
Și nădejde-n... nemurire!
poezie de Angelina Nădejde (26 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!
Regret
Se pare ca cercul devine mai mic,
Prieteni, iubiri, familie, da!
Chiar cred c-am trait si n-am strans nimic,
Nimic pentru casa sau inima mea.
Raman tot mai singur si leac nu mai e
Iubirile trec, familia moare,
Ma duc iar la munca, sa strang, pentru ce?
Ca -i mai fericit ala care nu are.
Atat tin cu mine, un pumn de-amintiri,
Familie, prieteni... cu-atat am ramas,
Dar nu m-am ales cu nimic din iubiri,
Si -asa am ales sa fiu si mai retras.
Am frica de tot, de tot ce ma-nconjoara,
Incredere n-am, m-au ranit, ma lipsesc,
Familie, prieteni, iubiri... tind sa doara,
Si zi dupa zi tot mai mult ma feresc.
Regretul meu este ca nu am dat voie
Si altor iubiri sa -mi arate cum este,
Am iubit doar ce-am vrut, dar ce-aveam nevoie
Am omis sa iubesc, si-am calcat pe-o poveste...
Cand putea fi iubire, am ales sa fim prieteni,
Cand puteam sa fiu sot, am ales sa fiu pusti,
Exact ca la piata, cand ai mere gustoase,
Si totusi alegi pe-ala mare sa-l gusti.
Am gresit foarte mult, nu le-am dat nici o sansa,
La atatea iubiri am spus nu, ce-ar fi fost?
Eram tot plecat ori eram bine-acasa?
Acum e tarziu, sa regret n-are rost...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am vindecat
Îți spun cu durere în suflet
Ce a fost real, a rămas doar vis
E ziua în care m-ai dezamăgit
S-a scuturat o lacrimă din iris
Ai dărâmat ce-am construit
Iubirea tu ai dat-o la o parte
Tu ai uitat tot ce am vorbit
În iubire ta să ai dreptate
O liniște cu vorbe frumoase
Tu n-ai crezut tot ce ai spus
Și m-ai făcut să uit de mine
Nepăsarea ta iubire a răpus
Acum tu râzi, te joci cu vorbe
Și sufletul tu mi-ai marcat
Jocuri false, orizonturi slabe
Iubire, de tine m-am vindecat
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am vindecat
Îți spun cu durere in suflet
Ce-a fost real rămas doar vis
E ziua in care m-ai dezamăgit
S-a scuturat o lacrimă din iris
Ai daramat ce am construit
Iubirea tu ai dat o la o parte
Tu ai uitat tot ce-am vorbit
În iubire ta să ai dreptate
O liniste cu vorbe frumoase
Tu n-ai crezut tot ce ai spus
Si m-ai făcut să uit de mine
Nepăsarea ta iubire a răpus
Acum tu râzi te joci cu vorbe
Si sufletul tu mi-ai marcat
Jocuri false orizonturi slabe
Iubire de tine m-am vindecat
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete
Cum este sufletul meu
Un sentiment o trăire
Văd în noapte mai târziu
Durere și multă iubire
Suflet albastru purpuriu
Rază de lumină sclipitoare
Printre stele eu te înscriu
Vibrantă undă vrăjitoare
Pieptul loc de așezământ
Călător până în bolta de cer
Cu aripi ce zboară cu avânt
Ca un abur ce a ieșit din eter
Dezlegarea iubirii de carcasă
Transformă durerea-n dorință
Suflete tu la mine ești acasă
Loc de răgaz suspin și odihnă
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete
Cum este sufletul meu
Un sentiment o trăire
Văd in noapte mai târziu
Durere si multă iubire
Suflet albastru purpuriu
Rază de lumină sclipitoare
Printre stele eu te inscriu
Vibrantă undă vrăjitoare
Pieptul loc de așezămînt
Călător până in bolta de cer
Cu aripi ce zboară cu avânt
Ca un abur ce a iesit din eter
Dezlegarea iubirei de carcsa
Transformă durerea n dorință
Suflete tu la mine esti acasă
Loc de răgaz suspin si odihnă
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-au rămas ochii pe geam
Ochii mei s-au săturat de mine
ca o femeie sătulă de infidelități
cineva le strânge și le dă mai departe.
N-am nicio măsură-n iubire,
s-a dovedit nici în durere la fel,
nimicul din mine se-înfiripă-n pofte.
Ultima dată am cules fructele,
căzuse bruma peste livadă și eram grăbit,
noaptea am poposit în patul imprudenței
și n-am simțit nicio umbră.
Prin alunecarea zilelor în colivia iernii
mi-au rămas ochii pe geam
de parcă eram într-o altă lume
fără să știu cum am venit
și de ce?
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (19 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Obișnuita mândrie de femeie nu mi-a slujit la nimic, în ceea ce aveam să hotărăsc împotriva ta. Ah, cu disprețul tău mă și obișnuisem! Ura și gelozia ce poate le-ar fi trezit în mine înclinația ta pentru o alta, încă le-aș fi putut îndura. Cu ele aș fi fost totuși în stare să lupt. Dar ceea ce nu pot să îndur e indiferența ta.
Mariana Alcoforado în Scrisorile portugheze ale Marianei Alcoforado, A cincea și ultima scrisoare (1669)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire din iubire (Și tot ce-am vrut a fost...)
Și tot ce-am vrut a fost numai iubire...
Să mă topesc în brațe ce ard nemărginit,
Am fost avută-n loc de o dezamăgire,
Visând numai la soare, primit-am asfințit.
Și tot ce-am vrut a fost numai lumină...
Să zbor spre cer cu aripi luminând,
Însă, călătoria mea salină,
M-a obosit și am căzut oftând.
Și tot ce-am vrut a fost să fii ca mine...
Să mă iubești... să simți și să-ți dorești,
Să urci în dragoste munții și coline,
Să fii ce-am vrut și să mă împlinești.
Uitând de dăruire și splendoare,
Tu ai uitat să mă iubești... încet...
Ai ignorat și inima ce moare,
Și ruga lăcrimându-mi în verset.
Nu tot ce simți te-aruncă în iubire...
Nu tot ce crezi înseamnă ce tu simți!
Privește-n tine înspre regăsire,
Iubește prin fapte să alinți...
Și tot ce-am vrut a fost numai iubire...
Să mă desprind de norii pământești,
Și-am tot avut visare în trăire,
De m-am rănit... iar tu-ai rămas ce ești!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am ieșit din rând
Să nu ies din rând,
să nu merg în față,
La rău să nu mă plâng,
Dumnezeu așa mă-învață.
Cât am fost în viață, n-am ieșit din rând.
Nici n-am mers în față, am ținut de rând.
Am rămas acolo, unde-i locul meu.
N-am fost un Apollo, nici n-am fost un zeu.
Am măsurat timpul, doar cu pasul meu.
N-am văzut Olimpul, cred în Dumnezeu.
De la El am primit viață, Lui m-am închinat,
El mi-a dat povață, El m-a luminat.
Cât am fost în viață, El m-a ocrotit,
Iar când s-a rupt ață, tot El m-a primit.
De-abia atunci,
Cu credință-n suflet, am ieșit din rând,
să stau și să cuget, cine-am fost și cine sunt.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Suspin
Cand cu gura ei micuta
Sanul mamei il cuprinde
Ma infior si ma cutremur
Si din mine se desprinde
Un suspin...............
Cand cu lacrimi ochii ei
Mai plang cateodata
O strang in brate tare
Minunea mea de fata
Si suspin............
De nu-i e bine ei
Ceva in mine plange
Si-i cant un cantecel
Durerea sa-i alunge
Si al ei suspin...
Din lacrimi si durere
Din zambet, din iubire
Minunea mea-i facuta,
Din multa fericire
Si din suspin.....
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă el, bărbatul, n-ar fi existat...
Floare nenuntită ar fi fost femeia
Scuturând petale pe pământ încins,
Irosind polenul și lipsind scânteia
Focul nemuririi... nu s-ar fi aprins.
Ar fi fost vioara ce-i lipsește arcușul
Necântată-n noapte ar fi adormit
Strunele bolnave i-ar fi fost tăișul
Trupului ce-n taină, moare neiubit.
Ca o ciocârile ce în plâns și-neacă
Nesfârșitul cântec prin furtuni de dor
Prin frunzișul vieții cu tristeți se-mbracă
Căutând pereche să plutească-n zbor.
Ce-ar fi fost femeia singură-n iubire?
Flacără ce-ar arde zilnic fără rost,
Creangă fără ramuri, trup spre vestejire
Și cerșind lumină dintr-un cer anost.
Ce este femeia când își are alături
Sufletul pereche-n simfonia vieții?
E vioara lumii ce străpunge-nalturi,
El... izvor de cântec și arcuș tandreții.
poezie de Angelina Nădejde (24 noiembrie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am să mă-nchid în vers
Am să mă-nchid în vers să-mi fie bine
Să nu mai știu nimic - nicicând de nimeni,
Să mă acopăr toată cu o strofă
Să stau ascunsă-n trista-mi poezie.
Să nu trimiteți critici după mine
Caci mă găseasc în versul alb sau rimă,
Și mă ucid așa cum știu ei: bine,
Atunci când scrisul meu nu le convine.
Sau o să mă mut în rândurile unui necrolog
Și acolo o să stau fără de teama
Că m-or găsi;
Să dau lor socoteală
Cum și de ce sau care e mesajul?
Atunci când doar încerc să-mi pun
Fărâmele de suflet în simplă poezie.
poezie de Angelina Nădejde (17 iulie 2012)
Adăugat de angelina

Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf
N-am fost în viața asta cineva,
De-aceea-n urma mea mă plâng, cernite,
Doar trei femei din cele câteva
Care-au rămas de mine neiubite.
epitaf epigramatic de Liviu Sergiu Manolache (23 septembrie 2012)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache

Comentează! | Votează! | Copiază!
În politică, dacă ai greșit, demisionezi, iar dacă ai de ales între a fi mârlan și a câștiga, pe de o parte, și a fi om corect și a pierde, pe de altă parte, eu aleg corectitudinea. Referirile mele la etică și la o etică profesională au fost constante, inclusiv în campanie, și sunt convins că pentru mulți dintre oamenii care m-au ales acest lucru a fost hotărâtor. Pentru mine este foarte simplu: e felul meu de a fi.
Klaus Iohannis în Primul pas (mai 2015)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost și eu
1. Am fost și eu copil, ce-i drept.
Aveam și eu, prieteni strânși la piept.
Aveam și eu, vise mari de împlinit.
Aveam și eu, un timp de neoprit.
2. Aveam și eu, o fată pentru care să compun.
Aveam și eu, persoane pe care să le sun.
Aveam și eu, experiențe de iubire.
Aveam și eu, ceva legat de tine.
3. Aveam și eu... dar nu aveam.
Aveam și eu... dar nu știam.
Aveam și eu... dar nu perfect.
Aveam și eu... un "eu" defect.
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc (5 aprilie 2019)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petrașc

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vindecare
Tu și eu cândva odată,
Legământ într-o iubire,
Două inimi rătăcite
Universuri - diferite.
Ochii i-am inchis cu lacrimi,
Dorul ferecat în mine
Suferinței i-am pus lacăt.
Leacul inimii a fost timpul
Tăvălug trecut prin mine.
Dar acum, sunt vindecată.
Ochii mi-au secat de lacrimi,
Dorului deschis-am calea,
Inimii inchis-am vrana.
Te-am visat că ești cu mine
Te-am visat și-mi este bine,
Fără tine.
poezie de Angelina Nădejde (7 august 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!