Vindecare

Tu şi eu cândva odată,
Legământ într-o iubire,
Două inimi rătăcite
Universuri - diferite.
Ochii i-am inchis cu lacrimi,
Dorul ferecat în mine
Suferinţei i-am pus lacăt.

Leacul inimii a fost timpul
Tăvălug trecut prin mine.
Dar acum, sunt vindecată.
Ochii mi-au secat de lacrimi,
Dorului deschis-am calea,
Inimii inchis-am vrana.

Te-am visat că eşti cu mine
Te-am visat şi-mi este bine,

Fără tine.

poezie de Angelina Nădejde (7 august 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de paradis

Şi-mi este dor de un nebun frumos,
Ce tot aşteaptă de la mine semne...
Eu sunt în mare, cu valuri peste glezne,
Iar el, tot rătăcind spre tenebros...

Şi mă loveşte iarăşi câmp de sare,
Atunci când luna s-a trezit din somn...
Aş fi vrut să îmi fii un domn,
Cu un sărut să mă trezeşti dintr-o visare...

De ce eu te visez când eşti cu mine...?
Te port în vise, în inimă şi minte...
Eşti tot prezent în ce totul se simte,
Dar în real... îmi eşti pe căi străine.

Şi mă aşez la masa mea cea neagră,
Îmi iau dispozitivul ca să-ţi scriu...
Reglez şi web-ul meu cel fistichiu,
Şi-aştept mesajele-ţi s-apară.

Şi mă surprind cum mă visez cu tine,
Înveşmântată de dorul ce-am cules...
Mult te-am iubit, dar nu eu te-am ales,
Să-mi fii alături şi la greu şi bine.

Iubitule! Mai strigă-mi numele o dată!
Tu ştii ce simt când mă şopteşti...
Respir aroma-n care eşti,
Ce giuvaier! Şi ce răsplată...!

Şi-mi este dor să stăm lipiţi...
Aşa cum filmele ne-arată,
Fără orgolii, fără ceartă...
Doar doi, iubindu-se uniţi.

A fost iluzie, sau vis...
A fost realitatea noastră...?
Sau, am visat la marea-albastră,
Ce ar fi fost un paradis?...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

te-am visat, mamă, trecând
peste câmp înalt de zare,
zbor de paseri călătoare,
timpul tău amestecând.

te-am strigat ca să mai stai
să te văd si eu pe culme.
spre ce început de lume
tu ca îngerii plecai?

erai plânsă şi aveai,
aripi albe, dor de mamă,
şi mi se făcuse teamă,
te strigam şi n-auzeai.

zbor de paseri argintii,
ce te duc în vis uşoare,
îngropate-n veşnicii,
triste si nepăsătoare.

te-am visat, mamă, trecând
şi în ochi aveai suspine,
genele-ţi de lacrimi pline
şi de mine întrebând...

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (16 iunie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

te-am visat, mamă, trecând
peste câmp înalt de zare,
zbor de paseri călătoare,
timpul tău amestecând.

te-am strigat ca să mai stai
să te văd si eu pe culme.
spre ce început de lume
tu ca îngerii plecai?

erai plânsă şi aveai,
aripi albe, dor de mamă,
şi mi se făcuse teamă,
te strigam şi n-auzeai.

zbor de paseri argintii,
ce te duc în vis uşoare,
îngropate-n veşnicii,
triste si nepăsătoare.

te-am visat, mamă, trecând
şi în ochi aveai suspine,
genele-ţi de lacrimi pline
şi de mine întrebând...

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (3 septembrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am visat

Te-am visat că erai
O copilă frumoasă de crai,
În genunchi stăteai
Şi lui Dumnezeu te rugai.

Ochii blânzi şi păr bălai aveai,
Parcă erai un înger
Care a coborât din rai,
O, tu frumoasă fecioară de crai!

Eu te vedeam şi aşa îţi ziceam.
O! ce frumoasă eşti,
Zână din poveşti, tu mândră crăiasă
Fii a mea dulce mireasă.

Tu mă auzeai şi privirea
Înspre mine ţi-o întorceai,
Şi aşa ziceai că mă iubeşti,
Şi a mea pe veci eşti!

poezie de Vladimir Potlog (7 octombrie 2004)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la mine

Ai venit la mine cu ochii in lacrimi
Eu am citit in ei o dorinta
Ei astazi nu vor mai vrea suferinta
Nu vor sa mai vada astfel de patimi

Ma priveau rugatori si ma implorau
Sa ii invat sa iubeasca sincer
Fiindca singuri nu mai rezistau
Si vor sa fie-alaturi de un inger

Eu ti-am acceptat sufletul,
Si,l-am luat sub aripa mea protectoare
Eu i-am redat zambetul si,
Forta sa priveasca inspre soare

Eu l-am acceptat ca fiind ak meu
De fapt, pe al meu l-am inlocuit
Asa a vrut Dumnezeu,iar eu,
Am facut ceea ce a voi

Eu te-am invatat sa spui "te iubesc"
Tu, sa sarut, si-ti multumesc
Eu te-am invatat sa pretuiesti viata
Tu-mi dai putere dimineata

Am luptat sa te am
Cum, am luptat sa-ti fie bine
Ma ascundeam cand plangeam
Ca sa nu plangi si tu cu mine

Ti-am aratat ce-nseamna-acum placere
Ti-am oferit si mangaiere
Te-am protejat cat am putut
Chiar daca-n sufle m-a durut

Ti-am spus,traiesc prin tine
Si o fac doar pentru tine
Te iubesc iti spun si maine
Chiar daca, nu vei mai fi cu mine

poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bulbul de ceapă

Te-am visat
erai într-un alt vis
în Catedrala Vasili Blajenîi
Te vedeam prin ziduri
fiecare clopot
Te înălţa mai sus
mai sus
mai sus
iar eu
încercam cumva să ajung la Tine
nicio uşă de intrare
iar ferestrele atât de înalte...
mi-am zis:
unele lucruri nu sunt pentru oameni
mici ca mine
şi am plâns
lacrimi uriaşe
ocnă de sare
îmi descuamau
pielea
creierii
inima
rinichii
ochii
apoi
i-ai întins mâna
necredincioasei
şi ai zis:
pentru cei ca tine
am venit
când m-am trezit
ţineam în mână
un bulb
de ceapă
ce-ncolţise
printre lacrimi

poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loc în suflet

La drum de seară am plecat
Căci dorul inimii mă arde
Prin albia de rău secat
Călc prin pădurile aride

Te-am căutat eu pretutindeni
Tu nu erai niciunde-n gând
Si m-am uitat apoi în mine
Trairile din inima mea râzând

Te-am găsit la loc în suflet
Si m-am întors pe drumul unde
Erai o melodie, un sonet
Si gândurile-mi erau crude

Mergeam acum desculţă
Simţeam pământul cum mă frige
Sufletul luminat de o steluţă
Iubirea nimeni nu ne-o înfrânge

Nu-mi este teamă de singurătate
Te am cu mine pretutindeni
Si gândurile nu-mi mai sunt umbrite
De norii ce se plimbă liberi

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată, tot tu vei fi!

odată
...
odată sigur, ştiu
că, vom ajunge şi noi să fim
între răsărituri şi apusuri
sau în nopţi, târzii
şi-acum eu strig, te rog să vii
de-aceea îngenunchez
şi plâng, prin melodii

odată vom ajunge, noi
să ne iubim, şi ştiu că vom unii
două inimii pustii
şi-un puls de viaţă
prin trupuri ce-şi doresc
seri pline de taine
apoi iubire, prin arzătoare
şi fierbinte privire

şi vreau să ştii
că chiar, dacă, vreodată
vor fi cândva tăceri
sau clipe-n zbucium şi-n suspin
de lacrimi
tot amândoi doresc să fim
în mine şi-n tine
prin neuitate amintiri

şi te rog mult, ascultă, chiar dacă
odată, poate, peste ani
pe străzi din mine, pustii
de tu, nu vei mai fi
să ştii, că prin iubire
rouâ pe frunze căzute
că tot, noi doi vom fi

odată, poate, de sufletul tău
va trece fără ca eu să ştiu
şi atunci, tot tu vei fi
în clipe de aduceri aminte
sau săpată-n mine, adânc
în pleope, şi-n gânduri, şi-n priviri
chiar de-ar fi, să te aştept în gări
de timp, pustii

poezie de Viorel Muha (mai 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am iertat!

Cum să-ţi mai spun că rătăcesc de dor
Când asfinţituri trec fără de tine,
Mă chinui cu tăceri de mă-nfior
Şi port al meu mormânt săpat în mine.

Sunt umbra celei ce am fost cândva
Iubită, adorată, mândră-n toate
Nu-i vina mea că azi vrei altceva...
Sclipiri în ochi? De tine-s îngropate!

Am strălucit cât timp tu m-ai iubit
Dar depărtări tăcute te-au furat,
Te las să pleci, de vină absolvit
Şi pentru totdeauna... te-am iertat!

poezie de Angelina Nădejde (9 iunie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

A tine, A mine

Mai miros a tine, mai miroşi a mine,
o să vină vremea să ne şteargă ea,
încercare aspră, misiune grea,
nouă, niciodată, nu ne va fi bine.

Te-am iubit cu moartea în împreunare
te umpleai de mine, iarăşi te vâna,
azi rămâi cu moartea, tristă, blânda mea,
eu rămân cu pielea scânteind de sare.

Mai miros a tine, ochii mei sunt plini
de-ale tale lacrimi până în călcâie,
dragoste finală, moartea mea dintâie,
floare-n gelozia sectelor de spini.

Mai vorbesc cu tine - trist şi dureros
prin al cărnii noastre-mpreunat miros.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de iarnă

Te-am visat, dragostea mea,
îndrăgostit de albastrul cerului meu,
unica zare în care îţi pluteşte galeş lumina,
ca o pasăre ce nu doarme niciodată fără aer sub aripi,
numai dor, fără zbor, numai dor.

Te-am visat, inima mea scumpă,
trup de copac cu ramuri rânduri
înfrunzindu-mi pădurea orfană de verde,
călcându-mi cu însoleiri lutul, cu miresme de fructă albă şi fluturi reînviaţi raze solare.

Te-am visat, sufletul meu,
ca atunci când îl visez pe Dumnezeu,
mereu şi mereu fără chip doar adiere de iubire prin nări şi în ochi,
doar murmur dulceag cu gust de lapte şi de miere,
boare peste căruntu-mi apăsat de secunde.

Te-am visat, suflul gurii mele,
se făcea că îţi spuneam pe numele mic, Mângâiere,
şi te respiram atlant
trupul meu devenea tot mai mare până când ieşeam din el
până când universul se umplea de bucăţi de noi, surplus de iubire
de bătăile inimii mele albe şi de albastrul sângelui tău.
Se întorc din învieri fluturi pe jos ca să vadă.
Ah, ce copil îţi voi naşte.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am crezut aproape

Te-am crezut aproape
Am vrut sa fie asa
Dar ai gindit ca-i bine
Sa fugi din viata mea.

Te-am cautat o viata
Te-am gasit intr-o zi
M-ai parasit si cred ca
De dragul inimii.

Macar... hai recunoaste
Ca ai tinut la mine
Sau au fost simple soapte
Spuse doar de rusine?.

Am incercat finalul
Si m-a ranit de moarte
Si-acum insingurat
Astept a tale soapte.

Te vreau iar linga mine
Da! asta-i adevar
Te vreau decit pe tine
Nu poza ta color.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am visat...

te-am visat, mândro, visat
că eram la noi în sat
te culcam pe mâna stângă
că dreapta mi-era nătângă.

te culcam pe iarba verde,
unde dorul ni se pierde,
ce iubire, ce tăcere
ce dulceaţă de muiere...

eu puţin aerian,
nu te văzusem de-un an,
pe fundal de cer albastru,
mi-ai căzut precum un astru.

ce incest, frumos, prea cast,
în acel albastru vast,
tu din ochi mă sorbi, mă sorbi,
în timp ce noi eram doi orbi.

cănd o fi să fii fiind,
să mă-nveti cum sânt murind
în acest strigăt de iubire
să nu mă scoţi şi tu din fire.

să nu mă dai pe uşă-afară
că te-am iubit şi eu o vară
şi când o fi să-mi fie rău,
să mă agăţi de şoldul tău.

cu trupul meu uracat pe cruce,
să fiu acela care-ţi duce
păcatele la cerul sur
că n-ai avut niciun cusur.

cu ochii tăi închişi, enormi,
privesc la tine cum mai dormi,
iar eu din cer îţi dau semnale
privind la corpul dumitale.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (26 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am visat

Te-am visat mai demult,

când încă ne căutam,

şi fiecare iubea pe altcineva,

şi între noi era o graniţă pe care am învins-o într-un final.

Corpul tău nu era al tău,

era al altuia, şi nici chipul,

dar te-am recunoscut în vis,

ştiam că eşti tu,

cel pentru totdeauna,

trecut prin multi-galaxii şi civilizaţii,

una mai teribila ca cealaltă,

cu lideri nebuni şi zei pentru tot ce nu înţelegeau,

aveai aceeaşi tăcere şi în mijlocul ei,

o inimă la fel de firavă,

un cub rubik ale cărui culori abia le potriveam.

Te-am visat mai demult şi am plâns,

nu ştiam cum am să mă descurc

cu toată iubirea asta,

cum am să plătesc,

când te voi găsi,
dacă va fi prea târziu

sau mult prea devreme

şi vom trece unul pe lângă celălalt

ca doi străini într-o galerie de artă.

Şi frica mea a fost mare,
o grenadă ascunsă într-o altă grenadă,
o grenadă ca o matrioska care a explodat
şi explozia ei nu a distrus nimic.

Explozia ei te-a adus pe tine.

poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am visat azi noapte, boier Nicolescu

te-am visat azi noapte boier Nicolescu,
pajul poeziei şi purtai un fes cu
fir ţesut din aur şi aveai aură
în cea mai valahă din cronici trăsură
branduind arome cum e vinul vechi
slove ce răsună noaptea în urechi;
treceai ca un conte prin mulţimea care
se adunase toată
(în istorii gloata rămâne o gloată!),
fără felinare aşteptând să vină
buzoianul care arde în lumină;

împărţeai stropite cu sângele sfânt
visuri, anemone, pacea din cuvânt
ca un pom din care culeg întruna poame
să nu le mai fie niciodată foame,
să nu le mai fie niciodată sete
semn că au trecut de partea ta poete
orice frumuseţe nu e frumuseţe
dacă nu le dă tuturor bineţe!
şi deschizând ochii am văzut rămasă
mioritiada la mine pe masă
pe care mi-o pun veşnic căpătâi
şi când deschid ochii, pe ea o văd întâi.

poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

V-aţi îndrăgostit de mine, lacrimi

v-aţi îndrăgostit de mine, lacrimi,
v-aţi îndrăgostit şi-mi puneţi jar,
pe sufletul cuprins de-atâta patimi
şi-mi daţi să gust mereu din cupa cu amar

prea m-aţi iubit şi prea devreme,
v-am cunoscut şi m-aţi pătruns
şi-acum mă părăsiţi alene,
prin ochi şi gene care-mi plâng

îmi sunteţi ca surate îmbătate,
şi rătăcite în mine de demult,
îmi ţineţi sufletul împuns de ace
şi sufletul îi sete de-atâta plâns

m-aţi iubit şi nu m-aţi părăsit lacrimi,
veniţi din ce în ce mai des şi mai curând,
îmi faceţi ochii roşii, storşi de ape,
furaţi răcoarea trupului ce-mi simt plăpând.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I-am visat regi

Pe oameni i-am visat regi.
Sau i-am visat împăraţi.
Aş vrea să rămână în veci,
Din Univers, cei mai bogaţi.

Aş vrea, noi oamenii, să fim
Purtători de viaţă mereu.
Planeta s-o îngrijim,
Să credem în Dumnezeu.

poezie de Dumitru Delcă (3 septembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

O simplă hologramă

Azi mi-a venit în gând o temă
Era aşa ca-ntr-o dilemă
M-am tot visat mergând prin ploaie
Pe jos apa curgea-n şiroaie
E realitate sau doar o hologramă?

Te-am aşteptat o săptămână
Să ne putem plimba de mână
Să pot să-ţi spun şoptit
Cam cât de mult eu te-am iubit
Şi te iubesc în continuare

Să te sărut aş vrea acum
De dorul tău eu sunt nebun
La pieptu-mi să te strâng
Mă uit pe geam şi-ncep să plâng
Mă simt la fel ca un nătâng

Sunt trist, te caut neîncetat
Şi când mă uit mai bine
În faţă văd o siluetă ce seamănă cu tine
O melodie a fredonat, apoi prin ploaie s-a plimbat
Timid şi disperat să o ating am încercat
 
Nu pot să cred, oare eşti tu?
La mine s-a uitat cu-n aer plictisit
Nici cel puţin nu m-a băgat în seamă
Acum sunt trist şi răvăşit
Dar liniştit, era o simplă hologramă

Trăim în viaţă cu speranţa că într-o zi
Iubirea vieţii în mod real vom întâlni
Se poate uneori ca visele să se împlinească
Pentru ca viaţa fără ea este o dramă
Şi nu cum ar crede unii... o simplă hologramă
 

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă vezi Dumnezeu

Puternic şi sfânt
Pe veci legământ
Cu Tine-am făcut
Doar cu Tine
Te chem Dumnezeu
Şi sufletul meu
Cu lacrimi de lut
Strigă-n mine
Spre Tine.
Eşti inima mea
Eşti viaţa din ea
Eşti tot ce-mi doresc
Pentru mine
Şi sufletul meu
Ţi-l dau Dumnezeu
Şi nu mai trăiesc
Fără Tine
Ştii bine.

Cu pleoape de dor
Mă mângâi uşor
Privirea Ţi-o-ndrepţi
Către mine
La margini de rai
Cu dragoste stai
Mă chemi şi m-aştepţi
Lângă Tine
Pe mine.

Asculţi, Dumnezeu
Auzi, Dumnezeu
Mă vezi, Dumnezeu
Mă crezi Dumnezeu
Mă ştii Dumnezeu
Mă chemi, Dumnezeu
Sosesc, Dumnezeu
Eşti Tu şi sunt eu...

poezie de Adriana Cristea (30 martie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poarta cu lacăt sec

O şoaptă în vecini eu am auzit
Te aştept din zori zilei ca să vii
Timpul a trecut nu ai mai venit
Sunt îngrijorată tu nu întârzii

De ce pasul îl aud acum venind
Trece de poarta mea nu s-a optit
Eu aud şi glasuri la vecini râzând
Nu e nevoie să treci de mine pitit

De vei veni iar la mine altă dată
Găseşti câinele la poartă legat
Mi-am pus valul, rochia înfiorată
Sufletul şi inima este depărtată

Poarta pentru tine este încuiată
Inima suferă este tristă şi grea
Lacrimi stau agăţate într-o salbă
Să mergi acum la vecina cea rea

Să nu mă aştepţi sunt departe
Va veni şi rândul meu să plec
Umbli eronat cu vecine multe
Mă cauţi la poarta cu lacăt sec

Nici eu pe acasă nu mai trec

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!