Mi-i dor de copilărie
Mi-i dor de copilărie,
De al ei vers sublim,
Aș vrea acum cu dragoste
În fața ei să mă închin.
A fost grea, a fost ușoară,
Dar a trecut cum trece
O zi caldă de primăvară.
S-a scuturat ca floarea cea de tei,
Dulcea mea copilărie,
Lumina ochilor mei.
Nu se mai întoarce
Visul cel sublim,
Care a fost odată
De lumină și căldură plin.
poezie de Vladimir Potlog (15 iunie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mi-i dor de Eminescu
Mi-i dor de Eminescu
Și de al lui vers sublim,
Care este ca un soare
De dragoste și lumină plin.
Mi-i dor de floarea albastră,
De luceafarul sfânt.
Dor o să-mi fie de Eminescu
Până la mormânt!
Și după moarte poate ne vom întâlni
Și unul altuia
Versuri frumoase ne vom citi,
Așa cum fac eu în fiecare zi!
Căci, da, poetul a murit,
Dar versul lui v-a trăi până la infinit,
Căci a fost scris
De un suflet care toată viața a iubit!
poezie de Vladimir Potlog (18 mai 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulcea mea copilărie
Dulcea mea copilărie,
Nu te voi uita nicicând,
Tu ești ca o floare pe câmpii,
Eu te voi purta mereu în gând.
Dulcea mea copilărie,
Ce frumoasă tu ai fost,
Eu te chem din nou la mine,
Dar nu are niciun rost.
Căci vremea trece, vremea vine.
Viața e scurtă cum e ea
Și tu te duci de la mine,
Ramâi cu bine, copilăria mea.
poezie de Vladimir Potlog (25 aprilie 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 12 comentarii până acum.Parfumul iernii
Acasă ninge atât de frumos.
Eu stau cu ai mei la masă
Și gust din pâinea albă,
Care a fost din cuptor scoasă.
Acasă ninge atât de frumos.
Privesc cum un fulg mi se topește în palmă
Și aud cum un glas, vesel și blând,
O cheamă la joacă pe-a sa mamă.
Acasă ninge atât de frumos.
Și sufletul îmi este plin de bucurie,
Îmi aduc aminte cu mult drag
De frumoasa și dulcea mea copilărie.
Acasă ninge atât de frumos.
Și parfumul iernii mă îmbată,
Aș vrea să fiu din nou copil
Cum am fost de mult odată!
poezie de Vladimir Potlog (28 decembrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am visat un vis frumos
Am visat un vis frumos
Despre a mea copilărie.
Se făcea că sunt micuț
Și mă jucam cu un fir de păpădie.
Am visat un vis frumos
Despre a mea copilărie.
Se făcea câ sunt iarăși un copil voios,
Și alergam după avioane de hârtie!
Am visat un vis frumos
Despre a mea copilărie.
Să făcea că sunt din nou copil
Și lumea îmi aparținea doar mie!
Dar acesta a fost doar un vis,
Visat într-un miez de noapte.
Și eu sunt de acum bătrân,
Un copil cu plete albe.
poezie de Vladimir Potlog (27 ianuarie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la sublim la ridicol...
Napoleon a fost sublim,
Între cocoși el a fost asul;
Cel de-acuma este-un mim,
Și e ales să facă... pasul!
epigramă de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Copilărie
- Copilărie. Proces sublim la prima înfățișare.
definiție aforistică de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Tinerețe, vis sublim
Tinerețe, floare de dor
Tainică și blândă ca un fior
De fericire făuritor
Ești o stea polară,
Un tren care trece
Rapid printr-o gară
O, tu, suflet nemuritor,
Al omenirii sfânt simbol,
Un cântec de dor.
Ești o soartă, un destin,
Dulce ca mierea,
Amară ca un pelin.
Tinerețe, vis sublim!
poezie de Vladimir Potlog (5 august 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dumnezeu a spus
Sa fie lumină
și a fost dragoste.
Dumnezeu a spus
Să fie dragoste
și a fost primăvară.
Iar după primăvară a urmat floarea -
îngerul cu zâmbet de copil...
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să fiu din nou copil
Vreau să fiu din nou copil,
Să alerg peste dealuri, câmpii, ogoare.
Și să mă mângâie mama
Cu mâna ei caldă și moale.
Vreau să fiu din nou copil,
Să visez că sunt într-o poveste
Un făt-frumos cu sabie la brâu,
Un erou care a fost și nu mai este.
Vreau să fiu din nou copil,
Să mă pot juca cu ai mei de-o seamă,
Viața să-mi pară un paradis
Și frumoasa copilărie un dulce vis.
poezie de Vladimir Potlog (1 iunie 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu, poet divin
Eminescu, poet divin.
Eu azi în fața lui mă închin,
Căci versul lui sublim
Mi-a schimbat al meu destin.
Scriu acum acest vers frumos
Și sper ca lumii să-i fie de folos.
Cum a sperat și el o dată,
Ca poezia lui să nu fie uitată!
Eminescu, poet cu suflet mare.
A scris poezia ca pe o rugăciune
Și ne-a lăsat-o ca testament la fiecare,
Ca să-o răspândim în lume.
Și când vedem că luceafărul răsare
În noaptea întunecoasă să nu uităm,
Că Eminescu avut o soartă de zei aleasă,
Ca să scrie o poezie atât de divină și frumoasă!
poezie de Vladimir Potlog (10 ianuarie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintire din copilărie
În greaua mea copilărie,
N-am fost de nimeni mângâiat
Și n-am avut o jucărie,
Norocul meu c-am fost băiat!
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Unde ești copilărie?
Copilărie, unde ești?
Mi-e tare dor de tine.
Vreau să te îmbrățișez,
vreau să mă joc cu tine,
vreau să alerg...
Cu tine,
întotdeauna mă simt bine.
Au trecut mulți ani de când m-ai părăsit.
Vreau să fim iar împreună.
Știu. Sunt un visător.
Alături de tine am fost fericit.
Întotdeauna eu te-am iubit.
Tu, copilărie, ești mai frumoasă decât frumusețea.
În tine m-aș întoarce chiar și din rai.
Știu. E prea mult spus
și tot prea mult,
de când te-ai dus.
Rămas bun, copilărie!
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Am fost condiționați prin trei moduri principale: programarea verbală (ceea ce ai auzit în copilărie), modelul (ceea ce ai văzut în copilărie), incidente specifice (ceea ce ai experimentat în copilărie).
citat din Cristian Ciuberea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revenire
Satul meu bătrân, satul meu cuminte.
Din nou revin la tine și sufletul mi-e plin
De o iubire curată și fierbinte.
Sărut pământul pe care m-am născut.
Îți mulțumesc cu drag, căci ca un părinte m-ai crescut
Și mă aștepți mereu pe al casei mele prag.
Când stau cu frații mei la masă și un pahar de vin închin
Și gust dintr-un fagure de miere,
Atunci viața îmi pare un vis sublim.
Satul meu frumos cu văi, dealuri și coline,
Tu ești ca soarele care luminează ziua care vine.
poezie de Vladimir Potlog (5 septembrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uni... vers
Ce mult mi-aș vrea, mai mult decât orice,
Să știu c-o să mă știu știut un altceva, altfel
De-un fost ex-Terra-om ce-ar provoca de ce
Doar pentru c-ar fi fost un singular... nițel.
... În viață nu se știe de orișicare șters,
Dar cel puțin cuvânt de-un unic, uni... vers...
Prin care aș fi trecut odată în pas de mers!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost blestemată de zei
Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp.
Mamă îmi este marea, tată cerul sfânt!
Ți-am auzit glasul, o biet nemuritor
Și sufletul mi-e sfâșiat de durere și dor.
Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp
Aș vrea să fiu nemuritoare,
Dar nu pot, nu sunt!
Aș vrea să fiu o femeie cu chip urât,
Dar să am inima plină de iubire și suflet fericit.
Aș vrea să fiu alături de tine mereu!
Să te iubesc și să te venerezi ca pe un zeu.
Dar am fost blestemată să fiu cea mai frumoasă din Olimp!
Și port această cruce, cum pot și oricând.
poezie de Vladimir Potlog (16 ianuarie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine-am fost, cine sunt, cine voi fi
Am fost copilul care vede... lumina întâia dată.
Am fost copilul care crede... toate câte i se-arată.
Am fost un copil zburdalnic,... toată ziua alergam,
Dar am fost și copil harnic,... pe mama o ajutam.
Am fost tânăr ca o floare,... rumen și frumos la față,
Un tânăr plin de candoare... și mă bucuram de viață.
Am fost tată de copii,... bărbat cu multă putere,
Ca să le fac bucurii,... munceam ca să fac avere.
Mai apoi am fost bunic,... cu nepoții mă jucam.
Acum, contez mai nimic,... nici putere nu mai am.
Din floarea care am fost,... îs trandafir veștejit.
Viața nu mai are rost,... sunt aproape de sfârșit.
Lumea a-început să spună... că sunt moșneag amărât,
Că am ajuns o legumă,... că, mai suflu, doar atât.
Acum, că știți cine-am fost,... să vă spun cine voi fi...
Nu cred că mai are rost... Nu cred că mai prind o zi.
Așadar:
Am fost om, sunt muribund... și-n curând voi fi pământ.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.La fereastra mea
Un înger la fereastra mea bate
Ca să-mi spună o veste bună:
Că undeva departe,
Îngerii și oamenii împreună se adună
Ca să vadă a cea minune
Care de mult a fost prezisă
Și cu litere de aur
În cărți vechi a fost scrisă.
Se va naște un prunc
Într-un grajd cu boi
Ca să scape lumea
De necazuri și nevoi.
Să ne bucurăm și să-l slăvim,
Cât pe lume trăim,
Pe acest prunc divin
Cu sufletul de lumină plin.
poezie de Vladimir Potlog (13 decembrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liliacul a înflorit
A înflorit liliacul, floarea florilor,
Ea este leacul pentru cei
Care iubesc cu multă
Patimă, dragoste și dor.
Liliacul, frumoasă floare
Care înflorește pe meleagul meu,
El este ca un soare,
Care luminează chipul tău.
Mirosul lui îmbătător
E ca un vânt cald de primăvară.
El e ca un dulce fior
Care îți face viața mai ușoară.
Liliacul din nou a înflorit
Și s-a îmbrăcat în alb,
Parfumul lui s-a răspândit
Peste frumosul meu meleag.
poezie de Vladimir Potlog (2 mai 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a fost dor de toamnă
Mi-a fost dor de toamnă;
De frunza ruginie,
De struguri copți din vie,
Mi-a fost dor de ploaia
Care cade pe caldarâmuri
Și de păsările care se duc rânduri, rânduri.
Mi-a fost dor de tine, iubirea mea
De mult uitată,
Și de nucul falnic care la poartă mă așteaptă.
Mi-a fost dor de tine, toamnă aurie, ca să pot așterne versuri
Nostalgice pe hârtie.
poezie de Vladimir Potlog (18 octombrie 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!