mare

Marea: Concert pentru clavecin şi fire de nisip.

definiţie de Dan Costinaş în Umbra mării şi alte confesiuni (2012)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

FIRE DE NISIP

Sărutai marea pe tâmple
Mă intreabă: eşti de unde?
Răspunsei: vin de pe Olt,
Trecui Dunărea inot.

Sărutai marea pe ochi....
Gene lungi pline cu stropi
Plete albastre si verzui
In lumina soarelui!

Sărutai marea-n adânc,
Mă cuprinde dar mă strâng
Amintirile din timp,
Clipe.... fire de nisip.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea e tulburătoare pentru că nu o putem domina. Ne stăpâneşte dintotdeauna într-un mod absolut.

Dan Costinaş în Umbra mării şi alte confesiuni (2012)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec la clavecin

Jiul cântă la clavecin
mâinile sălciilor se pleacă uşor
pe harpe de vânt rotind ape lin
amintirea se umple de dor.

trestiile se ondulează în menuete
s-aprind stele de mătasă
cerul tremură în piruete
în noaptea ieşită la coasă.

fuge iubirea'n rădvane
timpul devine fecund
iarba culege castane
pentru cerul prea scund.

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fire de nisip în sărut

Dădea orele înapoi
Cu genele din clipire
Timpul nervos, şuvoi
Inlemnea în fericire

Cleapsidra în deja-vuu
Se spărgea şi îngheţa
Un efect special cu magia
Care o stii doar tuu

Să naşti clipe petale
Din fire de nisip letale
Ce se uneau într-un sărut
In fluturi de azimut

Când tu cu o privire
Dădeai timpul înapoi
Doar cu un sărut vioi
Pentru mine, iubire

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea cuvintelor

Un chip de nisip
şi mâini de nisip
şi limba în gură mi-e tot de nisip
nu mai pot să spun nimic în apărarea mea
în acest tribunal de nisip
cu lumini de nisip
grefieri de nisip
amintiri de nisip
şi cineva care întoarce clepsidra.
Tot ce-am iubit s-a transformat în nisip
tot ce-am greşit s-a transformat în nisip
şi judecători de nisip
mă judecă
şi mă condamnă la moarte
pe un eşafod de nisip.

poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

Era seară.
O seară dulce, dulce,
de martie.
În jurul meu sunt umbre,
de tot felul,
nedesluşite.
Paşii mei sunt neînsemnaţi,
în marea asta de nisip,
fierbinte, fierbinte..
O umbră frenetică se apropie de mine,
are o respiraţie la fel de arzătoare,
arzătoare & dulce.
Mirosul de vanilie se împleteşte
cu mirosul puternic de trandafir.
Iar... fire de nisip îmi străpung ochii!
Ce vis!

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea se înfurie când i se răscolesc misterele.

Dan Costinaş în Umbra mării şi alte confesiuni (2012)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea e splendidă şi atunci când este urâtă.

Dan Costinaş în Umbra mării şi alte confesiuni (2012)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când marea aceasta dinaintea noastră ia un grăunte de nisip în adâncuri, întreaga Europă devine mai mică. Desigur că nu ne dăm seama, pentru că nu e decât un grăunte de nisip. Dar în clipa aceea, continentul a fost micşorat.

Paulo Coelho în Învingătorul este întotdeauna singur
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luminăm lacrimi

Să nu uităm că odată
într-un fir de nisip
a avut mai multă lumină
decât în toţii
ochii
oamenilor
şi-o lacrimă
a fost strop tuturor
râurilor
alinând setea
şi arşiţa buzelor
şi noi o mână de nisip
cu lacrimi modelată
luminăm lacrimi
şi ne ostoim buzele cu fire nisip

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fire de nisip

Dulce ca o sărutare peste-ntinsurile lumii
Încă strălucind în gânduri, şi-au rămas pe veci străbunii
Au rămas de generaţii, vântul nu le-a şters izvorul
Nu-i acoperit cu nouri, pentru dânşii, viitorul
Apa mărilor le spală drumurile printre fire
De nisip, uitate-n suflet, neatinse de iubire
Le-au rămas, precum în stâncă, măreţia brazilor,
Demnitatea şi iubirea dacilor, romanilor...
Străjuieşte-n noi şi umbra lor s-antins mereu, mereu
Sunt strămoşi noştri bravi... Ca ei suntem tu şi eu
Viteaz, iute la mânie, sufletist şi liniştit
Şi-au păstrat integritatea şi pământul, şi-au iubit.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea Apă Gri

S-au întâlnit doi oameni, s-au întâlnit doi oameni
Care poate nu se vor mai întâlni niciodată –
Două firişoare de nisip, două fire de iarbă,
Două iţe trecute prin aceeaşi spată –
Lângă Marea Apă Gri.

Două mâini s-au strâns, două inimi s-au atins;
Iar noi, adunaţi aici în această seară
Nu vom uita, poate nu vom uita,
Unde ne-am întâlnit toţi trei ultima oară –
Dincolo de Marea Apă Gri.

Două pahare pline, două pipe cu tutun –
"Înălţăm pentru norocul nostru, frate, cupa!"
Şi, după ce ciocnim, noi bem
Urându-ne voiaj bun şi vânt din pupa
Pentru a traversa Marea Apă Gri.

Trei oameni au plecat, unul a rămas pe mare,
Păcatele lui şi-ale noastre-s acum cu el,
Dumnezeu să-i odihnească sufletul!
Cinci oceane şi-l revendică-n salinul lor castel.
O, Doamne! A Ta-i Marea Apă Gri!

Dar eu sunt încă viu, şi tu eşti încă viu,
Şi destinul ne-a aruncat aici pe amândoi
Tovarăşi adevăraţi, dar odinioară... am fost trei,
Iar unul nu mai este azi cu noi
Lângă Marea Apă Gri.

Un spaţiu pentru respirat, un pat pentru odihnă,
Lumini blânde, potir plin de dus la buze;
Apoi, iarăşi şi iarăşi,
Fără griji şi fără călăuze
Pornim pe Marea Apă Gri.

S-au întâlnit doar doi acolo unde se-ntâlneau trei
Cu înjurături şi râsete răsunătoare;
Şi trece, trece Ziua noastră,
Urmată apoi de Noaptea mare –
Dar, oh, oh, Marea Apă Gri.

poezie de Edwin James Brady, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea este o apă folositoare...

Marea este şi pentru cei mici, nu numai pentru părinţi şi bunici.
Şi la urma urmei, ei nici nu ştiu să se joace ca voi pe plajă, în nisip, în fel şi chip,
făcînd palate în care, pe furiş, intră scoicile prin acoperiş.
Părinţii toată ziua ar vrea să vă culce. Să vă spun un secret:
ei au venit la mare numai ca să vă încurce.
Aşa le merge gura:
"Ce faci?" "Unde te duci?" "Stai aici!"
Mai rău ca la bunicii care s-au făcut mici.
Dar acum aţi venit cu mine şi eu, ştiţi, nu fac scandal. O să vă explic marea, val cu val.
Marea este o apă folositoare...
...

poezie clasică de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plutind

Plutind pe un ocean de nisip,
din roca Soarelui rupt,
ici, colo cîte un pom,
sădit cu grijă de om,
la numai trei metri
este Marea Arabă,
ce straluceşte-n Soarele viu,
lăsînd o pată de lacrimă de azur,
nisipul cîntă sub asfaltul gri,
cum rîde nisipul plîngînd!
de omul ce nu-l preţuieşte.
Zgîrîe norii peste tot
pe pat de nisip celest
unde-s ascunşi figuranţii extratereştri
ce nu pot să-şi mai găsească rostul
în oceanul de nisip
munţi de nisip adunaţi-borcane
clipind în Soare!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare, Nisip

Mare, Nisip, Mare
toate legate prin fulgul auriu
al vieţii!
Nisipul legat de mare
prin firul nevăzut al algei
Marea legată de Nisip
prin şnurul de aur al iubirii
pentru Ninfă,
Soarele legat de Nisip
prin firul puterii energiilor
Soarele legat de Mare
prin firul puterii vieţii,
toate legate de-un fir invizibil
ce pluteşte-n pântecul Universului!
totul se repetă oriunde în lume
totul este legat de apă şi Soare, de viaţă.
omul alege Marea, Apa, Soarele
sau alege moartea, sau a ales moartea?
unii aşteaptă răsăritul
cu speranţa vie a destinului!
curg apele, nisipurile şi Soarele
peste noaptea tristă în infinit
şi peste viaţa omului
Constructorul, Universurilor a modelat Terra
după dorinţa sa
Respect şi preţuire Constructorului-Arhitect

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasi pe nisip

Pasi pe nisip
Pasi in uitare
Pierderi de timp
La marea... mare.

Lacrimi in ochi
Vise desarte
Si-n rst doar scoici
Si-n rest doar noapte.

Noapte si zi
Dar dargostea?
Hai vino-acum
Si nu vei regreta.

Privim nisipul
Privim marea
Eu iti vad chipul
In departare.

Te string la piept
Imi dau sperante
Oare e drept?
Oare am sanse?

Azi imi lipsesti
Si chiar ca-i greu
Si te iubesc!
Iubitul meu.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

fire de nisip
duse de vânt şi ape –
faleze pustii

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de dor,
fire de nisip auriu
pe unda lunii...

haiku de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima dorului,
fire de nisip
pe unda lunii.

haiku de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostia presară fire de nisip în cizmele progresului.

aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!