Cântec la clavecin
Jiul cântă la clavecin
mâinile sălciilor se pleacă ușor
pe harpe de vânt rotind ape lin
amintirea se umple de dor.
trestiile se ondulează în menuete
s-aprind stele de mătasă
cerul tremură în piruete
în noaptea ieșită la coasă.
fuge iubirea'n rădvane
timpul devine fecund
iarba culege castane
pentru cerul prea scund.
poezie de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.