diplomaţie

Diplomaţia

E-un noian de vorbe goale,
Urmărind mereu destinul,
Prin metode-originale
Omul când îşi face plinul.

definiţie epigramatică de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diplomaţie avocăţească

Când prileju-i iese-n cale,
Urmărind mereu destinul,
Omul, şi prin vorbe goale,
Poate ca să-şi facă plinul!

epigramă de Vasile Larco din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nudism la tribună

E-un om politic pornograf
Şi-n toate spiciurile sale
Auditoriu-l face praf
Cu vorbe multe, toate... goale!

epigramă de Al.-Saşa Ştefan din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul guraliv face şi el ceva: macină vorbe goale ce stârnesc mult praf.

aforism de Mihai Cucereavii (23 septembrie 1969)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia

Mai mereu urmând destinul,
Fără carte, fără şcoală,
Şi-a făcut în viaţă plinul
Tot umblând prin baruri... goală!

epigramă de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţuire

Nu cred că-s vorbe spuse-n van,
Dar când se-adună-n viaţă anii,
Pe doctori nu mai dai un ban
... Ci dai toţi banii!

epigramă de Vasile Larco din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigrama

E-o rară specie a poeziei,
Cu versuri care curg precum o apă
Şi-o poantă, ce prin rodul fanteziei,
E-un fel de "unde dai şi unde crapă".

epigramă de Vasile Larco din Concursul Festivalului Naţional de Epigramă "Cât e Buzăul de Mare" 2011, tema "Unde dai şi unde crapă" (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de pandemie

Ce vremuri mai erau atunci,
Demult, de care n-am uitat,
Când hoinăream prin văi şi lunci,
Prin codrul cel înveşmântat,
Ca omul singur, ne-nsurat.

Pământul tot era lucrat
Şi nu vedeai parcele goale,
Purta în spate rod bogat,
Lipsit era de chimicale,
Nici hoţii nu-i dădeau târcoale.

Ca-n Rai era mereu în sat,
Prin şesuri line sau ponoare,
Cu oameni harnici, buni la sfat,
Dar şi la joc în sărbătoare,
Când mai furam o sărutare.

Spre seară, istoviţi de munci,
Veneau din câmp cu care pline,
Mergeau la nunţi, scăldau şi prunci,
De toate-aveau ei în cămine,
Iar eu curtam vreo trei vecine.

Aveau lăicere pe divan
Ţesute la război în casă,
Aveau căciuli de astrahan,
I-aveau şi pe copii la masă,
Azi lipsa lor cumplit i-apasă.

Aveau şi cai, ovine, junci,
Dar şi neveste fără fard,
Cu drag privirea să-ţi arunci
La ei în curte peste gard...
Iar eu de dorul mândrei ard.

poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parlamentarul

Când îţi înşiră vorbe goale,
Cu fascinaţie-l priveşti:
El... maţe fripte-coate goale,
Tu... sărăcit când te trezeşti!

epigramă de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Electorală

E clar ca Soarele şi Luna -
O spun şi nu-i cu supărare:
Cu mâna lui, întotdeauna
Şi-o face omul la votare.

epigramă de Vasile Larco din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe, mereu vorbe

Singuri prin praful cuvintelor.
După colţ s-au ascuns
cei doi martori ai
spovedaniei noastre.
Altarul tace,
asumându-şi riscul unei aventuri.
Bat clopotele.
Într-o zi oarecare vântul se ţine
de mână cu ploaia,
trăsătură specifică
amorezilor de duzină.
Vorbe, mereu vorbe...
Celelalte griji
se caţără în copaci.
Am ascuns cei două mii de ani
încărcaţi de păcate...
A sosit momentul, Doamne!
Eu sunt pregătită.

poezie de Any Drăgoianu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-ajung pe la Mizil mereu amân,
Nici la concursuri n-am trimis, în fine,
Dar oaspete voi fi, ca bun român,
Când Julieta va-ntreba de mine!

catren de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vindeare prin politică

Când lucra-n zootehnie,
Suferea de insomnie,
Dar de când e deputat
De nesomn s-a vindecat.

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul şi omenia

De la cap pân' la picioare
Omul este arătos,
Cinstea, din păcate, n-are
Nici culoare, nici miros.

epigramă de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf

Când moartea crudă şi stupidă,
M-o face lut, pamânt gălbui,
Din el să faceti cărămidă,
Să cadă-n capul ştiu eu cui.

epitaf epigramatic de Vasile Larco din revista "Lumea epigramei" (2011)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

O taină din sufletul meu

Mereu când te priveam, ca pe un înger te vedeam;
O privire aşa de caldă, cum nimeni nu poate să aibă!
Doar o atingere de-a ta, sufletul meu pentru o viata mi-l alina.
Frumos îmi vorbeai, mereu îmi spuneai vorbe dulci, cum numai tu stiai.
Iar când destinul a venit, parcă totul în jurul nostru a luat sfârşit!

poezie de Rareş-Mircea Jiga (2014)
Adăugat de Rares Jiga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajutor

Vă spun aşa-ntr-un mod finuţ:
Când cu un şef aveţi de-a face
Şi adevăru-i gol-goluţ,
Minciuna vine să-l îmbrace.

epigramă de Vasile Larco din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui epigramist

Tolba goală de-o mai ai,
Cu săgeţi amice-ncarc-o.
De nu poţi, nu va fi bai:
O să te ajute Larco!

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria nu se construieşte cu vorbe goale, ci cu piepturile goale!

aforism de Gabriel Petru Băeţan din Îndreptar pentru sarcasm
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negru

Carbonizate flori, noian de negru...
Sicrie negre, arse, de metal,
Veştminte funerare de mangal,
Negru profund, noian de negru...

Vibrau scântei de vis... noian de negru,
Carbonizat, amorul fumega-
Parfum de pene arse, şi ploua...
Negru, numai noian de negru...

poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele sunt forme goale. Ele pot fi umplute cu plumb, cu petale de trandafir sau pur şi simplu... vorbe goale.

aforism de Dan Surducan (31 octombrie 2014)
Adăugat de Dan Surducan
Comentează! | Votează! | Copiază!