Doamne! Câtă bucurie îţi dă arta şi creaţia, dar mare chin e să fii actor.

Constantin Stanislavski în Viaţa mea în artă
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

artă

Arta este ordine, armonie.

definiţie clasică de Constantin Stanislavski în Viaţa mea în artă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria izvorăşte din toată creaţia. Creaţia este susţinută de bucurie, se îndreaptă spre bucurie şi se întoarce la bucurie.

în Upanişade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte arta în tine, şi nu pe tine în artă.

Constantin Stanislavski în Viaţa mea în artă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproapele

câtă bucurie în inimă trebuie
să simţi, poete, câtă bucurie când altul
cu pălărie (?!)
îţi scrie îţi scrie cu măiestrie, din
aprope-n aproape, toate poemele

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne

Latră câinii: câtă bucurie!
Bate vântul: câtă poezie!
Trece noaptea: câtă insomnie!
Strugurii s-au plictisit în vie!!!

Nerăbdător,
De grijă mor,
Când, fără zor,
Pot sta uşor
Nemuritor.

poezie de Marius Robu din Aproape alb
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta ar trebui să fie numai bucurie!... De aceea, nu există "artişti", ci numai oameni care simt nevoia să lucreze, întru bucurie! Să cânte, asemenea păsărilor!

citat celebru din Constantin Brâncuşi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Aureliu Busuioc

Doamne, câtă umilinţă în privire
Câtă resemnare, Doamne
Şi melancolie
Nici la Paştele Blajinilor
Prin cimitire
N-am citit în ochii nimănui
Atâta
Mută
Osândire...

poezie de Iurie Osoianu (17 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebăgare de seamă

Doamne, mi-ai dat atâtea lucruri:
Viaţă, viaţă din belşug
Aer, să respir o mie de vieţi
Apă, să beau câtă vreau
Lumină, ocean care mă inundă
Păsări, voioase dimineaţa, grele seara
Îmgreuiate de cântec, de zbor.
Copaci şi frunze fără număr
Să-mi facă umbră câtă vreau
Animale de tot felul,
Pământ să m-alerge
Drumuri nesfârşite, pe care
Să merg până la capăt
Şi multe alte lucruri, pe care
N-am timp să le spun.
Ho, Doamne, mai ho!
Că n-am timp să mă bucur
De toate
Şi-ţi rămâne creaţia
Nebăgată-n seamă.
Şi omul, cerându-ţi mereu altceva,
Nebăgat în seamă.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată viaţa să căutaţi linia de demarcaţie care separă răul de bine în arta noastră. Câţi oameni sunt printre noi care îşi pun viaţa în slujba răului fără să-şi dea seama că nu sunt capabili să aibă o influenţă corectă prin jocul lor asupra spectatorilor? Nu tot ce străluceşte pe scenă e de aur. Promiscuitatea şi lipsa de principii în arta noastră au făcut teatrul să decadă, atât la noi cât şi in străinătate. Aceleaşi motive împiedică teatrul să ocupe poziţia înaltă şi rolul semnificativ la care are dreptul în viaţa comunităţii.

Constantin Stanislavski în Munca actorului cu sine însuşi, vol. 2
Adăugat de Maria Constantinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucurie tristă

Dragă-mi este toamna asta,
Bucuria ei m-a molipsit!
Nu există nicio îndoială
Doamne, iarăşi m-am îndrăgostit!

Soare calm îmi mângâie fiinţa-
Parcă m-aş afla în primăvară!-
Doamne, câtă bucurie-mi picuri
Printre raze, ca întâia oară!

Eu rămân o frunză căzătoare
Iar el, prinţul lunecând pe-alei...
Doamne, toamna asta rău mă doare,
Doare verdele din ochii săi!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ce puţin trăim şi cât de mult timp ne cere arta! De ce ne-ai dat un trup mic, dacă vrei să Te vorbim de bine! Nu de moarte ne e teamă, ci de câtă dreptate vom avea prin alţii.

citat din Ciprian Chirvasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încercam să ajung o copie cât mai credincioasă a idolului meu.

Constantin Stanislavski în Viaţa mea în artă
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne...

Doamne... cât verde crud
se-arată,
colorând sălbatic parcă
culmea cea îndepărtată,
care-i tare zbuciumată
cu florile ei de cireşi
care-ţi şoptesc să iubeşti... să iubeşti!

Doamne... câtă veselie
ai adus,
Tu, pe câmpie!
Ce cald, ce frumos, ce bine,
E aici în braţe la Tine.
În braţe de primăvară
viaţa-i doar mireasmă caldă,
plină mereu de iubire şi petale de fericire.

Doamne.... ce frumos plânge
tot cerul
cu lacrimi de bucurie...
Când frumos dezmiardă norii
crengile înmugurite
ce-s scăldate în fantezia
nopţilor de primăvară
cu parfum de scorţişoară.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu mi-am dorit să fiu comic, eu mi-am dorit să fiu actor şi în momentul în care am hotărât să devin actor, chiar din facultate, se puneau bazele că o să ajung un tragedian şi un actor de dramă foarte bun. Dar, întâmplările şi viaţa m-au dus pe tărâmul comediei, pentru că, fiind actor, trebuie să joci de toate, iar publicul m-a perceput şi după moacă şi după o meserie pe care am luat-o de la zero, adică teatrul la reviste. A fi actor la reviste este o altă meserie. După părerea mea, cele mai grele meserii din arta divertismentului sunt clovnul de circ, actorul de revistă şi abia pe urmă comicul simplu.

Vasile Muraru în interviu (16 aprilie 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne...🌸

Doamne... cât verde crud
se-arată,
colorând sălbatic parcă
culmea cea îndepărtată,
care-i tare zbuciumată
cu florile ei de cireşi
care-ţi şoptesc să iubeşti... să iubeşti!

Doamne... câtă veselie
ai adus,
Tu, pe câmpie!
Ce cald, ce frumos, ce bine,
E aici în braţe la Tine.
În braţe de primăvară
viaţa-i doar mireasmă caldă,
plină mereu de iubire şi petale de fericire.

Doamne.... ce frumos plânge
tot cerul
cu lacrimi de bucurie...
Când frumos dezmiardă norii
crengile înmugurite
ce-s scăldate în fantezia
nopţilor de primăvară
cu parfum de scorţişoară.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuie să simulezi că exprimi ceea ce nu poţi exprima.

Constantin Stanislavski în Viaţa mea în artă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există roluri mărunte, ci numai actori mărunţi.

Constantin Stanislavski în Viaţa mea e în artă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre deosebire de arta scriitorului, a pictorului şi a muzicantului, arta actorului este, din păcate, perisabilă! Din creaţia lui nu rămâne nimic. Cinematograful biruie astfel o fatalitate dând actorului un pic de acces la nemurire.

citat clasic din Grigore Vasiliu Birlic
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i prea uşor să-ţi desluşeşti propriile greşeli.

Constantin Stanislavski în Viaţa mea în artă
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi în politică, arta conversaţiei nu e atât arta de a vorbi, cât arta de a face să vorbească pe ceilalţi.

aforism de Constantin Banu din Trăiască viaţa!... (1916)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!