Cură de slăbire

Mi-a zis "slăbeşte-mă" gagica
Şi-am înţeles că mă iubeşte,
Dar nu i-am mai răspuns nimica,
I-am arătat cum se... slăbeşte.

epigramă de Vasile B. Gădălin din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cură de slăbire

Mi-a zis "slăbeşte-mă" gagica
Şi-am înţeles că mă iubeşte
Dar nu i-am mai răspuns nimica.
I-am arătat cum se... slăbeşte.

epigramă de Vasile B. Gădălin din ziarul "Viaţa Buzăului" (2 februarie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replici

Când ea mi-a spus că mă iubeşte
I-am spus şi eu că o iubesc!
Ea mi-a răspuns că mai glumeşte
Şi eu i-am spus că mai glumesc!

epigramă de Aurel Cehan din Elixir de sănătate (2010)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghiocelul

A apărut de sub zăpadă
Cu trupul gingaş şi firav,
A colindat pădurea toată,
Şi s-a oprit la mine-n prag.
Încet şi dulce la ureche,
Cu glas sfios el mi-a şoptit
Că în pădure-i sărbătoare,
Că primăvara a venit!
Mirată l-am privit cu drag
Şi i-am zâmbit copilăreşte,
El mi-a făcut discret cu ochiul
Şi mi-a şoptit că mă iubeşte.
Mi-a spus c-a aşteptat un an
La mine-n prag iar să revină,
Ca-i era tare dor de mine
Şi că voia să îmi aducă
În sufletul însingurat,
O rază caldă şi senină.
I-am sărutat atunci petala
I-am spus că mi-a fost dor de el
Mi-a dat de înţeles îndată
Că el era tot... singurel.

poezie de Mariana Simionescu (11 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cacofonie

- I-am dat mândrei lucruri fine,
I-am dat vin, i-am dat măsline!
- Ea ţi-o dat ceva, vecine?
- Mi-a dat un ceas cu... rubine.

epigramă de Vasile Iuşan din Fă-mă, Doamne, ce mi-i face! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şerpii

Copil fiind, de şerpi eu m-am temut
Şi de-i vedeam prin iarbă un fior
Mă săgeta din creştet până-n tălpi,
Apoi, crescând, pe toţi i-am cunoscut.

Cu ei, eu am crescut şi m-am jucat
La sân i-am pus şi i-am hrănit cu lapte,
Cu miere, cu blândeţe şi prin fapte
I-am făcut mari, de jos i-am ridicat.

Încolăciţi pe mine i-am ţinut
I-am respectat şi sângele le-am dat
Şi haina de pe mine mi-au purtat...
Mai mult de-atât, i-am pus în aşternut!

Şi-a venit vremea să îmi fie de-ajutor,
Atunci şi-au arătat limbile-n furcă
Şi colţii cu veninul de năpârcă
În carne s-au înfipt... cu darul lor...

Şi n-am murit... nici bine nu mi-a fost...
Şi-am delirat tot digerând veninul,
Când de cucută plin mi-a fost tot vinul
Dar chiar şi asta a avut un rost...

Să crezi în om... în şarpe... e totuna
Dezamăgirea e atât de mare
Pe cât e amăgirea, lungă, tare...
Lume cretină, nu mai face pe nebuna!

poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 8 septembrie 2018 (8 septembrie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

azi mi-am îmbrăţişat nucul
nu mai povestisem
demult amândoi

te iubesc i-am spus
iartă-mi te rog rătăcirea

te iubesc mi-a răspuns
iartă-mi şi tu statornicia

i-am dăruit luminătorul meu
mi-a dăruit rădăcinile lui

el a găsit eternitatea
iar eu mi-am regăsit identitatea

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am întrebat

Mi-am întrebat inima fireşte
Dacă te vrea şi te iubeşte
Şi mi-a răspuns neîncurcată
Bineînţeles, te vrea îndată!
Mi-a mai răspuns şi mintea-n pace
Că e moral şi n-am ce face
Şi sufletul nestăpânit
Cu eleganţă mi-a zâmbit...
Cu trupul, cu el nu e greu
El face numai ce zic eu
Aşa că nimeni nu cârteşte
Totul din mine te iubeşte!

poezie de Vasile Zamolxeanu (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mi-a bătut o frunză-n geam, să m-anunţe că e toamnă.
I-am zâmbit, în mână-am luat-o şi-am dus-o uşor la gură
I-am şoptit încet, să ştie, că-i necruţătoare doamnă,
Şi în fiecare an când vine, simnt cum anii ea mii fură,
Cum îmi pune rid pe faţă, să fie ea mai frumoasă....

poezie de Elena Bulancea (9 septembrie 2018)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Examen la miezul nopţii

Când miezul nopţii a bătut
În râs ne punem o-ntrebare:
Anume ce-ntrebuinţare
I-am dat noi zilei ce-a trecut.
Azi, vineri, treisprezece, dată
Predestinată, pe cât ştim,
Din câte ne mai amintim
Am dus o viaţă blestemată.

Pe Crist, pe el, cel mai curat
Din dumnezei, fără-ndoială,
L-am atacat cu îndrăzneală;
Apoi la Cresus am mâncat
Şi-aici, ca bestia robustă
Să râdă şi pe plac să-i fim,
Am înjurat tot ce iubim
Şi-am lăudat tot ce dezgustă.

Noi celui slab i-am fost călău,
I-am arătat, ca toţi, trufia
Şi-am salutat adânc Prostia
Cu fruntea ei de taur rău.
Am sărutat stupida tină,
În faţă i-am îngenuncheat
Şi-apoi am binecuvântat
A lupanelor lumină.

Ca rătăcirea, în sfârşit,
S-o înecăm în nebunie,
Noi, slujitori de poezie,
Ce lucruri pure am slăvit,
Băurăm fără sete,-oriunde,
Şi fără foame am mâncat...
-Să stingem lampa, a ne-ascunde
În negură ne-ntârziat!

poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu m-a sărutat

Eu m-am grăbit, ea s-a grăbit
şi în sfârşit, ne-am întâlnit,
la locul unde-am convenit.
Am privit-o, m-a privit,
i-am zâmbit, ea mi-a zâmbit.
I-am dat mâna, mi-a întins mâna
şi amândoi am deschis gura.
I-am vorbit, ea mi-a vorbit.
Am îmbrăţişat-o, m-a îmbrăţişat.
Am sărutat-o... NU M-A SĂRUTAT!!!
S-a supărat şi a plecat.
Oare... unde am greşit?

poezie de Dumitru Delcă (14 noiembrie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zarea

ăsta în fiecare zi cumpără şampanie zarea ăsta nu e în toate zările şuşoteau angajatele supermarketului de peste drum în timp ce aranjau pe rafturi şampaniile zarea până şi casierele se mirau când ajungeau să scaneze codul de bare al şampaniei zarea ăsta nu e în toate zările probabil că gândeau una mi-a şi zis sărbători fericite domnu' sărbători fericite i-am spus

deşi nu eram în preajma sărbătorilor nici ea nu era blondă una mai în vârstă m-a întrebat vreţi să o faceţi lată domnu' nu i-am răspuns vreau să o fac lungă luuungă precum viaţa pe care nu o înţeleg vieţuitorii nu ştiu ce a înţeles nici dacă a înţeles ceva nici nu are importanţă de vreme ce acum stau şi scriu şi scriu în timp ce beau şampanie zarea şi mi se deschid toate zările

şi îi văd pe angajaţii self security cum stau cu ochii pe mine ca nu cumva să ies cu zarea neplătită ca nu cumva să iau prea multe zări dar cel mai mult şi mai mult mi-a plăcut casiera aia brunetă şi frumoasă şi tânără care m-a întrebat ce sărbătoresc viaţa i-am spus iar ea mirată bine bine viaţa dar în fiecare zi nu domnişoară i-am zis nu în fiecare zi în fiecare clipă

poezie de Nicolae Silade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I-am cerut amurgului un kilogram de violet şi mi-a arătat nişte bucăţi rebegite de noapte.

Costel Zăgan în Dosarul secret al lui Bacovia (13 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curiozitate

-Dacă treci pe lângă soartă,
dă-i bineţe, cu umor,
şi, de-o vezi că stă la poartă,
întreab-o despre... amor!

Are-apucături ciudate,
nimeni nu i le-a-nţeles.
S-ar putea să-ţi dea de toate,
poate-ţi dă vieţii un sens...

De nimeni nu îi prea pasă,
face numai ce vrea ea.
Dacă o inviţi la masă,
poate că te va plăcea...

-Ştii, m-am întâlnit cu soarta
şi-am făcut tot ce mi-ai zis:
i-am zâmbit, i-am deschis poarta,
dar... nimic nu mi-a prezis!

Mai spre seară, pe răcoare,
am invitat-o la masă,
am turnat vin în pahare
şi am dat "noroc!", dar ea,
ştii ce mi-a răspuns?! C-ar vrea
ca nimeni să n-o descoasă!
(Devenise arţăgoasă!)

Văzând cum bolborosea,
trist, mi-am zis în sinea mea:
"Voi trăi şi... voi vedea!"

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog

M-a întreabat într-o zi poezia,
Ia să-mi spui prietenul meu drag.
De ce mă scrii pe o coală de hârtie?
Şi nu mă ţii la tine în cap.

Şi i-am răspuns cu glasul plin de melancolie,
Ea este tot ce eu am mai sfânt.
De aceea o scriu pe o foaie de hârtie
Ca şi alţii să citească al meu gând!

Ea atunci m-a înţeles şi mi-a răspuns.
Cu un glas plin de bucurie.
Scrie -mă dragă poete pe ce vrei,
Dar să nu uiţi că eu sunt o simplă poezie
Şi lumea e plină de atei.

poezie de Vladimir Potlog (25 mai 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

I-am oferit cândva unui anticar un preţ pe o carte cu titlul "Versificaţia românească". Mi-a spus că vrea mai mult pe ea pentru că este o carte deosebită. I-am răspuns: "De-aia o vreau şi eu, pentru că este deosebită: scrie versuri singură!..."

aforism de George Budoi din Aforisme şi epigrame despre Scris şi Scriitori (2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o crâşmă din Ardeal

Lelea de la Orăştie
Multe face, multe ştie:
Mi-a dat gura, mi-a dat vinul,
I-am dat cardul, i-am spus PIN-ul...!

epigramă de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al meu suflet, Psyhee

A venit un înger şi mi-a zis:
- Eşti un porc de câine,
o jigodie şi un rât.
Pute iarba sub umbra ta care o apasă;
mocirlă se numeşte respiraţia ta!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fără pricină!
A venit îngerul şi mi-a zis:
- Mai străvezie este sticla
decât cel mai statornic gând al tău!
În curând ai să mori şi viermi
îţi vor forfoti în nări, în bot, în rât, în trompă!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fără pricină! îmi zise îngerul...
Apoi îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul
a plecat cu aripi de aur zburând
într-un aer de aur.
Fluturi de aur
fâlfâiau în aura îngerului de aur.
El zbura aiurit,
el era cu totul şi cu totul de aur.
El se depărta către o depărtare de aur,
în care apunea soarele de aur.
- De ce te îndepărtezi de la mine, i-am strigat,
de ce pleci, de ce?
- Fără pricină mi-a răspuns, fără pricină...

poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog

Dialog
M-a întreabat într-o zi poezia,
Ia să-mi spui prietenul meu drag.
De ce mă scrii pe o coală de hârtie?
Şi nu mă ţii la tine în cap.

Şi i-am răspuns cu glasul plin de melancolie,
Ea este tot ce eu am mai sfânt.
De aceea o scriu pe o foaie de hârtie
Ca şi alţii să citească al meu gând!

Ea atunci m-a înţeles şi mi-a răspuns.
Cu un glas plin de bucurie.
Scrie -mă dragă poete pe ce vrei,
Dar să nu uiţi că eu sunt o simplă poezie
Şi lumea e plină de atei.

poezie de Vladimir Potlog (25 mai 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am întâlnit pe drum un om

Am întâlnit pe drum un om
Care m-a privit cu nişte ochi calzi.
Mi-a spus, "Arată-mi şi mie bunurile tale."
Şi asta am făcut,
Arătându-i unul dintre ele.

A zis, "Acesta este un păcat."
Apoi i-am arătat altul;
A zis, "Acesta este un păcat."
Atunci i-am arătat altul;
A zis, "Acesta este un păcat."
Şi tot aşa până la capăt...
Întotdeauna spunea, "Acesta este un păcat."
Exasperat, am strigat,
"Dar nu mai am niciunul!"

Atunci m-a privit
Cu ochii lui calzi,
"Vai de sufleţelul tău!" a spus.

poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărmanei inimi

slabe îi scriu poezii scurte
să reziste cât crezi tu
că rezistă în faţa versului slab
macră fără pic de grăsimi
nu-ţi dai seama că ajungi
să iubeşti din nou puţin
i-am spus şi nu mi-a răspuns

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!