Îndemn la luptă
Nu dor nici luptele pierdute,
nici rănile din piept nu dor,
cum dor acele brațe slute
care să lupte nu mai vor.
Cât inima în piept îți cântă
ce înseamnă-n luptă-un braț răpus?
Ce-ți pasă-n colb de-o spadă frântă
când te ridici cu-n steag, mai sus?
Înfrânt nu ești atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ți-s.
Adevăratele înfrângeri
sunt renunțările la vis.
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Adriana Pleșca

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înfrângere
- poezii despre ochi
- citate de Radu Gyr despre ochi
- poezii despre muzică
- citate de Radu Gyr despre muzică
- poezii despre inimă
- citate de Radu Gyr despre inimă
- poezii despre drapel
Citate similare
Nu ești învins!
Nu ești învins cât timp credința
nu ți-ai schimbat și nu ți-ai stins:
credința iarăși te ridică,
poți fi căzut, dar nu învins!
Nu ești înfrânt cât timp nădejdea
și țelul ei îți este sfânt:
nădejdea iarăși te-ntărește,
poți fi trântit, dar nu înfrânt!
Nu ești zdrobit cât ai iubirea
curată și de neclintit:
iubirea iarăși te înalță,
poți fi călcat, dar nu zdrobit!
Nu ești departe până duhul
și rugăciunea nu ți-s reci:
prin ele ești mereu aproape,
dar fără ele, dus pe veci!
Nu rătăcești cât timp ții gândul
și inima la ce-ai primit:
când inima ți-e-n altă parte,
chiar stând cu-ai tăi, ești rătăcit!
Nu mori când inima-ncetează
ci când de Cer ai ochii rupți,
când nu mai arzi și nu mai sângeri,
când nu mai plângi și nu mai lupți!
Biruitori, eroi și vrednici
sunt numai cei ce neclintit
duc legământul pân' la jertfă
și lupta până la sfârșit!
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre sfârșit
- poezii despre sfințenie
- poezii despre schimbare
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre moarte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Comoditate
Cad fulgii, fir-ar ei să fie,
Zici că sunt puf de păpădie.
Da nu e puf, e apă rece.
Precum iubirea, iute trece.
Trăiesc puțin, doar cât e ger,
Apoi devin apă și pier.
La fel și inima, iubește,
Până prea mult se încălzește.
Când arde tare, apare frica,
Că nu va mai rămâne cu nimica.
Și se retrage-atunci treptat
La starea de unde-a plecat.
E mai ușor, asta se știe
Atunci când nu-i nici frică, nici furie,
Când nu e ger și nici dogoare
Și inima în piept nu doare.
Da spune tu acum cinstit,
Un om ce-n viață n-a iubit,
Nu a trăit fără plăcere?
Eu zic că da, da-i o părere.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre iubire, poezii despre frică, poezii despre plăcere, poezii despre furie sau poezii despre devenire
Iubire totală
Când nu mai e dorința, în sine, egoistă
Și nici privitul scoarței în sclipire,
Atunci, târziu, doar dragoste există
Într-un profund... esență de iubire.
Când nu mai ai nevoie în spusul de cuvinte
Și doare un celălalt, lovit, în depărtare,
Atunci e amorul aburul fierbinte,
Ce umple piept, iubind pe cel ce-l doare.
Când nu mai vezi că ești, nu mai exiști
Decât să fii întruparea altui gând,
Atunci în dăruit și Universu' îl miști
Și-iubirii îi ești îngerul... se pogorând.
Când nu mai ai nimic, nici trup să dărui
Și suflet, dintr-un gram, ești un halou,
Numai atunci, îndrăgostit să stărui
Să ceri iubirea, ce doar tu o strigi, ecou!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre existență, poezii despre cadouri, poezii despre îngeri, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, poezii despre metrologie, poezii despre gânduri sau poezii despre greutate
Noi...?
Noi...? nu suntem de azi
Dar nici de ieri...
Am strâns la piept
Atâtea primăveri...
Și atâtea dureri...
Aici...
Alături de tine
Am păstrat totul.
De-acum
Vă spun... veniți
Cu dragostea voastră curată,
Iar atunci
Când pe tălpi
Veți culege frunzele dragostei
Vom merge braț la braț
Împreună cu trecutul...
poezie de Lucian Drând Luce din O petală de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre primăvară, poezii despre frunze, poezii despre durere sau poezii despre curățenie
Nici
Nici roșu cerul nu-i,
Nici verde nu-i pădurea,
Nici ochii nu-s căprui,
Nici lemn nu e securea,
Nici pasărea nu piere
Când vrea copacul ei,
Nici fagurii de miere
Nu-i dau, chiar dacă-i vrei,
Nici Luna-i poezie,
Nici stele sunt pe cer,
Nici versul nu se scrie
Când sufletele pier,
Și tot ce-a fost odată
Nu va mai fii de-acum,
Păduri și ochi și păsări
Se vor preface-n scrum.
poezie de Mihail Mataringa (24 ianuarie 2011)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre păduri, poezii despre poezie, poezii despre apicultură, poezii despre versuri, poezii despre verde, poezii despre stele sau poezii despre roșu
O să-ți spun cum să te ridici
Când viața îți dă
o mie de motive să cazi,
te ridici,
Când zilele par întunecate
și nu ai nici o cale de ieșire,
speri,
Când dezamăgirile
țipă mai tare decât visele,
tu construiești.
Când ridurile
se încrucișează cu fața ta,
zâmbești,
Când ești singur,
vino să mă găsești.
O să-ți spun cum să te ridici,
dar îmi spui și mie la fel.
poezie de Eugenia Calancea (22 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre zâmbet, poezii despre zile sau poezii despre visare
Oastea Ta, Iisuse
Oastea Ta, Iisuse, va urma plăcut
calea rânduită ei de la-nceput
fie și-nainte ca-ntrecut de grea
ea până la capăt calea-și va ținea
Fii mereu, fii mereu, fii mereu
Mare Dumnezeu
cu oștirea Ta, oricât va lupta
să învingă, să învingă, să învingă ea.
Prima-nvățătură și credința ei
le-a ținut curate prin toți anii grei
nici în suferințe, nici în ispitiri
n-a călcat cuvântul primei ei iubiri.
Zestrea ei de lacrimi și cântări i-a fost
prin atâtea lupte steag și adăpost
nevinovăția duhului curat
i-a fost apărarea prin tot ce-a-ndurat.
Încă vor fi lupte poate și mai mari
vor fi și fii vrednici, vor fi și fugari
vor fi și înfrângeri ca și biruinți
dar ea își va ține drumul din părinți
Nici se va abate, nici va lepăda
rostul care Domnul l-a avut cu ea
de va fi să moară, va muri luptând
urmele cinstindu-și
steagul sus ținând...
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Tudor Ostasul

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre suferință sau poezii despre nevinovăție
Dileme
A căzut o frunză și-am călcat-o verde,
Nu știu de o doare și nici de mă vede,
Rămasă în urmă a-nceput să moară,
Eu pășesc agale să nu mă mai doară.
Cred că vine toamna sosind dintr-o parte
Cu răzlețe lacrimi în cer adunate,
Încă-i cald spre seară și e uscăciune
Și plutesc prin aer miresme de prune.
Nu știu și nu-mi pasă cum este afară,
Tu nu ești cu mine și n-ai fost de-o vară,
Ai plecat voioasă cu o dimineață
Fără stropi de rouă pe flori și verdeață.
Nu erai mâhnită și nici supărată
Cu-al meu braț de vise te-ai pierdut deodată,
Am rămas cu luna să vorbesc în noapte
Când și când îmi spune cât ești de departe.
Pustiit în mine m-am prins de-a mea mână,
Nu vreau să fiu singur când mă ceartă luna,
Îmi vorbesc în șoaptă când aștern poeme,
Să-nțeleg femeia când iubind se teme.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre supărare, poezii despre seară sau poezii despre rouă

Nimic, nici chiar speranța
Nimic, nici chiar speranța în suflet nu mai cântă
Când mut e viitorul și aripa ți-e frântă...
Departe lași în urmă al visurilor rai...
Și lacrima, chiar dânsa, când pică pe hârtie,
E rece ca înghețul din inima pustie
De florile din mai!
Nimic, nici chiar speranța în ochi nu licărește
Când ziua după ziuă bolnavă se târăște...
Și poate ca să fie de aur cerul plin,
Și poate s-aibă stele albastra adâncime,
Verdeață nouă, câmpul, pădurea, -ntunecime
Și râul alb, suspin!
Nimic, nici chiar speranța în groapă după tine
Atunci nu mai voiește să vie, și nu vine!...
Și poate ca să fie orice după mormânt:
Dreptate omenească făcută unui nume,
O viață viitoare, și-n tainica ei lume
Noi aripi, nou avânt!
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi, poezii despre viitor, poezii despre râuri sau poezii despre reîncarnare
Când patimile te apucă, nici rușinea, nici teama nu te împiedică. Atunci când banii-s a ta ispită, nici părinții, nici regii nu te pot îndrepta. Când cu spor muncești, la somn sau la chef nu te gândești.
proverbe sanscrite
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe proverbe despre somn, proverbe despre rușine, proverbe despre muncă, proverbe despre monarhie sau proverbe despre frică

Un surâs uscat în piept
Sfântului Ardealului
Îi curg lacrimi în icoane
Într-un sat de din Moldova
Unde mor copii de foame.
Un ochi încă mai privește
Către Domnul cu-ndurare,
Poporul îngenunchează,
Lacrimile sunt amare.
El e sfânt în vatra sfântă,
Numai cei ce ne înșeală
N-au nici lacrimi, nici credință,
Inima le este goală.
Dar se cred buricul lumii
Între sufletele stoarse
Unde sfinți adevărați
Aduc soarele în case.
La icoană-ntindem mâna,
Cerem îndurări în sat,
Aprinzând câte-o făclie
C-un surâs în piept uscat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini, poezii despre icoane, poezii despre adevăr, poezii despre Transilvania, poezii despre Soare sau poezii despre Moldova
Mi-e dor de tine
am învățat să nu mă nasc, mai ales
când
mi-e dor de tine
știu, știu
o să-mi spui
răzând
cu ochii plini de stele:
viața pentru mine
esti tu
nimeni altcineva!
mai târziu am învățat să nu mă nasc
nici când
mă iubești
nici când mă urăști
atunci
pentru tine
eu doar nu sunt
nu ți-am cerut
să mori
nici când te-am urât cel mai mult
nici când te-am iubit
doar că
de la o vreme
am învățat
cum să dorm cu tâmpla zdrobită
gândul acesta că te-as iubi nu e făcut
pentru minte
ci pentru o tăcere stingheră,
înfiptă adânc
în amândoi
si in el, iubito,
îmi aud rănile zvâcnind
sau...
poate că nu
poate că
ele mă aud pe mine.
poezie de Nicolae Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre tăcere, poezii despre somn sau poezii despre naștere
Când cerul se ascunde
Când cerul se ascunde în ochii tăi și nu-i
Nici noapte nici lumină de zi, ci violete
Dreptunghiuri de velur ca un erete
Care-a scăpat din ghiare prada lui,
Când părul tău e cerul întors într-o lucarnă
Ca pe pământ furtunile lunare,
Când fulgerul e-o simplă lumânare
Și vinul din pahar miroase-a iarnă -
Te mai aștept în încăperea goală
(De câte ori ar trebui s-o spun)
Să intri pe ferești ca un lăstun,
Să intri-n piept ca ultima rafală.
poezie clasică de Virgil Teodorescu (1976)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre păr, poezii despre noapte, poezii despre lumânări, poezii despre lumină sau poezii despre iarnă

Dacă ești rănit și sângeri
Nu te preda nici la îngeri
Numai atunci să te predai
Când vor să te ducă-n rai.
catren de David Boia (27 septembrie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când iubesc inima rămâne gravidă
nici un chiuretaj nu poate anula asta
rănile și ascunse dor la fel
nici un fard nu ascunde cicatricile
fiecare trecere lasă urme
nu poți nega că a fost
nici o operație estetică
nu schimbă interiorul
oricâte oglinzi fermecate aș consulta
nici o poveste nu se scrie singură
e nevoie de doi
orice alt fel de a iubi e literatură
fiecare bătaie
toate sistolele
liniștea diastolelor
extrasistolele
toate notele din timpanul iubirii
nu-și au rostul în lipsa concertului
cum să iubesc idealuri
e ca și când mi-aș hrăni caii cu jăratec
nu draga mea
eu te iubesc cu totul
cu toate rănile
cu toate minunile
cu tot sufletul
îți iubesc și lacrima și dorul
chiar și atunci când nu mai știi
încotro e mai bine
chiar și îndoiala
și disperarea
și... doamne
și toate neacceptările
nu-ți cer să mă inventezi
cum nici eu nu te demonstrez
ar fi de ajuns să ardem
să consumăm combustibilul
să vedem cât ne țin rezervoarele
vezi
inima mea e însărcinată cu tine
iar eu nu suport să omor fătul
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre literatură, poezii despre inventatori, poezii despre idealuri, poezii despre estetică sau poezii despre dor

Spadă și credință
Ce furtuni n-au mai pornit
Pofta răilor și ura
Ca să pieri tu, neam iubit!
Dar de toți ne-a mântuit
Spada noastră și scriptura.
Sfântul steag ne-a fost altar
Și sub el săream grămadă
Să ne batem la hotar.
Ghioagă dă orice stejar,
Orice coasă dă o spadă.
Iar când brațul ne cădea
Uneori fără putere,
Nici atunci nu ne scădea
Inima, c-aveam în ea
Scris Hristos ca mângâiere.
Ce de ură s-a pornit
Căutând a ta pierzare!
Dar ai stat și-ai biruit,
Căci prin spadă-ți a grăit
Domnul cel ce-n veci e tare.
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre stejari, poezii despre poftă, poezii despre mântuire, poezii despre graniță sau poezii despre Iisus Hristos

Astăzi, Ziua Internațională a Dorului
aș scrie despre dor
cuvintele însă nu mi se potrivesc
simt numai cum el se naște
din cele cinci simțuri
și dintr-unul în plus când strâng la piept
o himeră ce vorbește despre lumină și speranță
în așteptarea fiecărei zile trecute prin lăuntru
în ritmul sângelui legănând un vis
când inima nu mai vrea să ajungă departe
când privirii înfrunzite nu-i dă niciun răpuns
când buzele mai freamătă o dorință de lacrimi
și un surâs în spațiul de inimă frântă
mai naște din suspin ceva
o nouă durere blândă un singur sunet
într-un flux
melancolic între sfâșierile
pierdute în preaplinul singurătății
în bucata de cer undeva
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre sunet, poezii despre singurătate, poezii despre simțuri sau poezii despre ritm
Tu totdeauna, Doamne, ești cu mine
Tu totdeauna, Doamne, ești cu mine
și nici o clipă singur nu mă lași.
Puterea Ta e taina ce mă ține
din cei dintâi la cei din urmă pași.
Tu nu lași, nici nu mă uiți vreodată.
Străbat cu Tine munți înalți și lunci.
Eu n-am să văd nici moartea niciodată,
ci eu voi fi ascuns în Tine-atunci.
Cu Tine-n rând străbat în zori cărarea,
cu Tine-n rând veghez în ceas târziu,
când Tu mă mustri, simt în piept mustrarea
și când Te bucuri, totdeauna știu.
Nu sunt decât un abur ce se-nalță,
un fir pe praf îndrăgostit de-o stea.
Dar tu mi-ai pus în suflet o speranță
ce nimeni altul nu mi-o poate da.
Au fost odată șiruri de păcate,
dar sângele salvării a spus: "NU".
Oricâte-au fost, eu le-am uitat pe toate,
și bine știu că le-ai uitat și Tu.
Sunt fericit, chiar dacă vrei să sufăr,
când valuri vin și vânturi grele bat.
Plutesc pe ape ca un fir de nufăr
pe care Tu-l păstrezi mereu curat.
Îți mulțumesc că ești cu mine-n lume,
Îți mulțumesc că mă iubești mereu,
Îți mulțumesc că Tu mi-ai dat un nume,
că sunt al Tău... și Tu ești Dumnezeu.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre vânt, poezii despre salvare, poezii despre nuferi sau poezii despre munți

Astăzi, Ziua Internațională a Dorului
aș scrie despre dor
cuvintele însă nu mi se potrivesc
simt numai cum el se naște
din cele cinci simțuri
și dintr-unul în plus când strâng la piept
o himeră ce-mi vorbește despre lumină și speranță
în așteptarea fiecărei zile trecute prin mine
în ritmul sângelui meu legănând un vis
când inima nu mai vrea să ajungă departe
când privirii înfrunzite nu-i dă niciun răpuns
când buzele mai freamătă o dorință de lacrimi
și un surâs în spațiul de inimă frântă
mai naște din suspin
ceva o nouă durere blândă
un singur sunet într-un flux
melancolic
între sfâșierile pierdute în preaplinul singurătății
în bucata de cer undeva
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pustiul iubirii
Dincolo de tine nu-i nimic,
nici pomii, dragă, nu mai sunt,
orașul pare pustiit
și voci aud duse de vânt!
Și merg prin totul meu pustiu
în care tu domnești tăcută,
ești când pictată în granit
și uneori ești doar o umbră!
Din când în când brațe întind
și mă încurc în false-amoruri
și orice fac și-n orice gând
doar tu îmi ești legată-n doruri!
Te caut cu ochii mei doar triști
și nu văd drumul care duce,
spre răsuflarea ta vibrând
ce-o simt în ceafă până-n sânge!
Privesc în gol, poate aprinzi
acea lumină pentru mine,
să pot s-o văd, să te aud
și să ajung cumva la tine!
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre pictură sau poezii despre oraș