Femeia şi poeţii

Poeţii au cântat femeia
În madrigale fel de fel
Mai sunt şi astăzi dintre-aceea
Ce-o cântă, Doamne, dar... altfel!

epigramă de Gheorghe Gurău (septembrie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Madrigale

Minciunile par unora normale.

monostih de Gheorghe Leu din Punctul pe i (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fie ce-o fi

Îşi zise omu-îngândurat
Trecut de faza de-a iubi:
Acum că tot m-am însurat
Fie ce-o fi!

epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua mea

Urări de bine mi se-înşiră
Şi-mi dau puteri de supra zeu
Că-s Gheorghe astăzi nu mă miră...
Problema e că sunt mereu!

epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua poetului

Pe scena vieţii, azi poeţii
Nu sunt atât de-apreciaţi;
Precum ar fi ( de top) băieţii
Şi maneliştii " consacraţi"!

epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele semne de viaţă, ca şi ultimile de altfel, sunt... bocetele!

Gheorghe Gurău (august 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele semne de viaţă, ca şi ultimile de altfel, sunt... bocetele.

aforism de Gheorghe Gurău (august 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ei, poeţii

Ei, poeţii, nu au viaţă
Au doar trai, ca să se ştie
Au un dor cu ochii-n ceaţă
Şi metafore- n prostie

Au şi neamuri, au şi rude
Rime au, au şi cuvinte
Fărâ-a fi exclus s-asude
Timpul cu mers înainte

Admirau de jos eterul
Şi câmpiile-înverzite
Aveau tot, aveau şi flerul
Clipelor, ce-s fericite

Au dureri, ce sunt setate
Pe dureri de stat la vatră
Sunt şi tineri, şi-n etate
Şi nu ştiu să de-a cu piatră

Sunt tot timpul puşi în gardă
Au şi spirit de mişcare
Mulţi din cei ce poartă zgardă
Sunt poeţi lipsiţi de stare!

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii sunt blestemaţi

Doamne
ei mor înainte de
moartea obişnuită
ca soldaţii cu săbiile ruginite
gustă din miezul infernului
ca dintr-o bucată de pâine
şi se îneacă în adevăruri
trăite pe jumătate poeţii
sunt blestemaţi
Doamne
carnea cuvintelor
e mereu amară
se îmbracă în suspine
adorm cu focul pe buze
şi se scaldă în strigăte
poeţii sunt condamnaţi
Doamne
zvârcolindu-se în pântecul
Cuvântului cu mâinile înmuiate
în cerneala timpului
se scriu şi se rescriu
până la prima particulă de nisip
peste care a trecut râul de smoală
botezându-i în numele scrisului
ca în numele durerii nesfârşite

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, femeia

O definiţie pe care-o am
Pentru fiinţa din această grupă
E-o coastă ruptă din Adam
Şi alte coaste rupte... după!

epigramă de Gheorghe Gurău (28 noiembrie 2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia şi vinul

Servite perechi
Adevăr zic vouă
Vinu-i bun de-i vechi
Femeia de-i nouă.

epigramă de Gheorghe Gurău (iulie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradisul

Poeţii când există e-o minune
poeţii nu se nasc ei sunt născuţi
poeţii nici nu dorm numai visează
poeţii niciodată nu-s prea mulţi

poeţii n-au religii şi nici zei
poeţii nu aşteaptă pe la uşi
poeţii libertatea nu o sapă
şi-s cei mai îngeri dintre nesupuşi

poeţii n-au familii au iubite
poeţii bunăoară sunt cu toţii
cei care lasă lumea pentru alţii
poeţii curg mereu de-a lungul nopţii

poeţii au un fel de n-ar mai fi
poeţii niciodată nimic nu înconjoară
e o ruşine să învingi poeţii
şi sacrilegiu e să-i naşti a doua oară

poeţii nici nu ştiu ce-nseamnă
a fi nemuritor sau muritor
-cât o cămaşă viaţa lor durează-
poeţii au un paradis al lor

poezie celebră de Ioanid Romanescu din Demonul (1982)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joaca de-a timpul

se dedică omului de la putere

El s-a dat rapid de-a dura,
doamne cât s-a dat;
Timpu-şi respecta măsura,
nicicum n-a cedat...

S-a rostogolit făptura,
fuga de păcat;;
Folosise cotitura,
n-a mai aşteptat...

S-a ascuns crezând, figura
să-l fi protejat;
Doar atât că partitura
altul i-a cântat...

Şi de-aici harababura;
ştiţi ce a urmat?...
Foloseşte impostura
omului de stat!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

8 Martie, ziua femeii

Sublimă-ntruchipare-a vieţii
Ce veşnic te-au cântat poeţii,
Nu ştiu, iubito, ce minţi slabe
Te programară printre babe.

epigramă de Gheorghe Păun-Ulmu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Că blondă e sau este brună,
Atât aş spune despre Ea:
Că o femeie este "bună"
Taman atunci când este... "rea"!

epigramă de Gheorghe Gurău (mai 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia e ca şi dulceaţa: odată umblat la ea, cu timpul se zahariseşte.

aforism de Gheorghe Gurău (noiembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca de la Gheorghe la Gheorghe

Urarea mea pentru amici
E să vă-încununaţi de lauri
Să ne unim cu toţi aici...
Că sunt în ţară-atâţi balauri!...

epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca la noi...

Ştim că în România
Ideile irump
La noi şi sărăcia
Se vinde astăzi scump.

epigramă de Gheorghe Gurău (iulie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să lăsăm poeţii să viseze

Din cioburi eşti făcută astăzi
Iubita mea, dorită de mulţi alţii,
Tu ce mi-ai făcut atâtea vrăji cu ochii
Prefăcându-mi inima în candelă nemuritoare.
Din sticlă eşti făcută astăzi
Tu, ce mi-ai fugit cu altul,
Femeia ce mi-a pus un foc în piept
Să ard dorindu-te numai pe tine.
Şi cât te-au strâns in braţe, alţii,
Nu au putut să te-ncălzească
Privesc la tine şi mă minunez, amar,
În ce te-au transformat toţi lupii, ce-au
muşcat din tine.
Ia seama, te iubesc şi-acum femeie,
Pot să-ţi dăruiesc întreaga viaţă,
Dar pun o singură condiţie
Să mergem în faţa Celui ce sfinţeşte
Adevărul şi Iubirea.
Şi-apoi, să nu priveşti în urmă la ce-a fost
La braţul meu să mergi fără de teamă
Lăsându-ţi capul pe-al meu umăr
Cât o să să-ţi lumineze ochii Domnul.
Să nu te-ntorci nicicând la poarta
În care te-am găsit de gheaţă
Acolo sunt doar lupii visători şi însetaţi
De frumuseţea şi licoarea pocalului, ce se
oferă să-ndulcească trecători poeţi.
Să lăsăm poeţii să viseze! Să scrie poezii despre
alte trupuri de femei explorate,
Să-şi termine cerneala şi viaţa pe foi
Pentru o carte ce-o să ajungă în beciurile caselor
deşteptând păianjenii din somn.
Să lăsăm poeţii să-şi vândă cărţile! În timp ce noi
vom respira timpul iubindu-ne prin poale de frunze,
Poale încinse de soare ori îngheţate de ger
Trecătoare, asemeni vieţii acesteia.
Să lăsăm poeţii să viseze, iubito! Priveşte la mine,
în chipul meu ai să vezi răsăritul şi-apusul soarelui
nemuritor, ce-o să te iubească atât cât Dumnezeu
are milă de noi şi de acest pământ.

poezie de Adelina Cojocaru (8 decembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pudica la Sovata

Blestemată staţiune,
Doamne, cât sunt de şocată,
Nu ştiu, dragă, ce minune
M-a lăsat... însărcinată!

epigramă de Gheorghe Gurău (iunie 2010)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare

Lumea dacă-ar fi să tacă
Ar fi viaţa mai opacă
Ştiţi de ce? Uite de-aceea
Că ar dispărea... femeia!

epigramă de Gheorghe Gurău din concurs în Caraş-Severin, tema "Lumea nu ştie să tacă" (septembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!