Bobul de grâu

Un om se-aşează în pământ
Când a rămas făr-de cuvânt,
Pe când un bob acolo-i pus
Să aibă un cuvânt de spus!

epigramă de Gheorghe Steriade din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul final

Când viaţa cu zarul aruncă,
Şi destinul e frunză-n vânt
Valurile se sparg de stăncă
Tot am de spus un cuvânt!

Când ţie chiar nu îţi pasă
Mă ridic uşor de la pământ
Şi dau cu pumnul în masă,
Tot am de spus un cuvânt!

Când viaţa e foarte perfidă
Încetişor eu încep să cânt,
Şi rostesc c~o mina acidă
-Tot am de spus un cuvânt!

Când totu-i distrus din faşă
Iar oamenii cu toţii plâng
Umflu muşchii pe sub cămaşă
Tot am de spus un cuvânt!

Dar când moartea îmi dă ocol,
Şi-acesta nu-i un lucru banal
Nu mai este loc de-un miracol,
Căci ea are cuvântul final!

poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie de cuvânt

La dorinţa lui păgână,
Când la motel făcu popas,
Ea i-a spus c-o să rămână
... Şi-a "rămas"!

epigramă de Mihai Sălcuţan (2018)
Adăugat de Liviu Gogu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăminte

E toamnă, iubite,
Şi plouă cu lacrimi;
În suflet furtună
Şi vânt.
Sunt pasărea tristă
Cu aripa frântă,
Culcuş căutând
Pe pământ.
Iar inima ca o maree,
Se zbate in valuri
Ce plang,
Aştept pescăruşii să vină
Pe cordul rănit
De cuvânt.
Zăpezi vin se-aşează
Pe frunte;
Şi anii nu-i ştim
De mai sunt.
Dar lasă-mi iubite
Astă toamnă,
Ferită să fiu
De cuvânt.

poezie de Angelina Nădejde (31 august 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am spus

Am spus mi-e dor când mi-a fost dor
Şi-am spus te rog când am dorit,
Am spus nu vreau şi-am vrut să mor,
Atunci când nu m-ai mai iubit.

Am spus că ştiu când n-am ştiut
Şi-atunci când n-am avut am dat,
Am plâns atunci când m-a durut
Şi-am spus nu pot, dar am răbdat.

Am spus că am când n-am avut
Şi nu ţi-am spus cât te doream,
M-am întristat când te-am pierdut
Şi-am spus sunt prost, fiindcă eram.

Am spus că pot când n-am putut
Şi că-i uşor când mi-a fost greu,
M-am supărat, dar mi-a trecut
Şi-am fost întotdeauna eu.

Am spus mereu ce-aveam de spus
Şi-am scris să ştii că te iubesc
Şi-atuncea când voi fi apus
Şi n-o să pot să mai vorbesc.

Doar un cuvânt am să mai spun
La modul cel mai serios,
Mi-e drag de tine cea de-acum
Şi tot ce-am spus e de prisos.

poezie de Ovidiu Vasile din Damen-Tango
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înveşniceşti privirea

Înveşniceşti privirea
cu cerul tău albastru
şi desenezi sclipirea
minunilor de astru.

E iarăşi primăvară-
coroană fără rege,
când clipa ta solară,
nu are nici o lege.

Şi-n pagină se-aşează
vibraţii de cuvânt,
să simţi a vieţii rază,
pe umezit pământ.

poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singuri în cuvânt

Un val de teamă s-aşează pe popoare
Scrâşnind, şi-nalţă tabla aburii pe casă.
Vânt bătrân şi blând încearcă o schimbare,
Plimbăreaţă Luna se-aşează pe terasă.

Revino, scumpa mea, e acuma timpul,
Dureri vor sta cu noi la îndelungat taifas...
Se scurge bătucit pe cărări răstimpul,
Iar ora o vom potrivi c-un ecou rămas.

Curaţi o să ne-ascundem iară în cuvânt,
Vom încerca să îi refacem vieţii jocul,
Jaloane albe s-aşezăm în crezământ
Şi zeul ce ne-a repartizat norocul.

poezie de Stelian Platon (20 august 2015)
Adăugat de Stelian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascunsă-n dor...

Ascunsă-n dor, cuvânt după cuvânt,
Dezleg încrucişate sentimente
Şi nu mă satur să le joc visând,
Să le adun la margini de poveste.

Ascunsă-n dor, cuvânt legat de gând
Rodeşte-acolo unde-ncepe basmul,
Hotar cel mai aproape de cuvânt
Mi-e dragostea, recunoscând înaltul.

Şi las cuvânt zidit după cuvânt,
Dar unde e ascuns tot adevărul?
Şi fără bine răul e făcut,
Cuvânt alb-negru, regăsind tot dorul.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântarea nopţii

Cuvintele sunt sexualizate!
Nu există cuvânt fără un brânci de ochi
la alt cuvânt!
Un cuvânt e borţos
când naşte un graur cu palme vişinii
şi o casă în care mai locuieşte
o noapte!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Botezat întru cuvânt

Botezat întru cuvânt nu e fiecare,
Dumnezeu, însă, ne-a dat suflet şi suflare,
Eu respir cuvinte vii, tu eşti lemn şi piatră,
În natură ciocârlii, uneori, mai latră.
Când adorm, simt un cuvânt cum mă însoţeşte,
Ceasul bate, ac de crom, rece ca un peşte.
Unele cuvinte sunt doar stafii, sunt bune,
Eşti alături, când şi când, goală ca o lună.
Geometrii abstracte au uneori căutare,
fără suflet au rămas pietre pe cărare,
eu iubesc misterul, yes, haosul şi jocul,
botezat întru cuvânt mi-am găsit norocul.
Nu sunt vise de om mort, eu trăiesc din vise
mult mai vii, au paşaport înspre Paradise.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când stau

Când stai aşa privind de sus
Spre lumea asta toată
Îmi vine-un început de gând
Că nu voi mai pleca nicicând
Chiar de voi stărui plângând
Să plec, n-o să se poată.
Când stai aşa privind la cer
Şi mă cutremur toată
Îmi vine-n minte un cuvânt
Că încă-o dată pe pământ
Să stau atât de mult să-Ţi cânt
Nicicând n-o să se poată.

Când stau aşa şi Te privesc
În rugăciune toată
Când pleoapele Ţi s-au închis
Îmi vine-n minte ca-ntr-un vis
Ca-atât de mult cât Te-am ucis
Nicicând n-o să se poată.

Când stau la cruce şi privesc
Cum îngerii dau roată
Când taci aşa de trist şi sfânt
Îmi vine-n minte un cuvânt
Ca să mai fiu de pe pământ
Nicicând n-o să se poată...

Amin!

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi nebuni de cuvânt

Doi nebuni
Pe pământ
Îşi făceau
Jurământ

Doi nebuni
Pe pământ
Se certau
Vorbe-n vânt

Doi nebuni
Pe pământ
Se iubeau
Pe Cuvânt

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul

Cuvântul... e un har nepreţuit.
Omul... de cuvânt s-a folosit.
Aşa a învăţat... încet, încet
Să-l pună-n rimă de poet.

Cuvintul poate fi şi înţelept,
Şi poate aduce un strop de fericire.
Cuvântul... poate fi nedrept
Sau poate înfrunta orce urgie.

CUVÂNTUL... poate fi dulce sau poate fi amar...
Depinde cum îl întâlneşti în viaţă?
CUVÂNTUL... poate ţine duşmanul la hotar
Şi prin cuvânt îl poate frige-n faţă.

Tot prin cuvânt răzbim în astă viaţă
Omul îşi varsă oful chiar tot necazul său.
Tot prin cuvânt... o glumă-i schimbă faţa,
Şi tot cuvântul îi face să simtă părerile de rău.

Cuvântul... cel de tată, fără de interes,
Ne învaţă în viaţă cum a ne purta.
Putem tot prin cuvânt scăpa de stress
Şi putem... oricare rău uita.

Ştiţi noi... avem un har şi stăpânim pământul,
E pentru că doar omul a fost cel ales,
El poate prin cuvânt să stăpânească vântul
Şi-apoi... întregul univers.

Voi... nu lăsaţi cuvântul să se piardă,
Din când în când, vă rog să vă rugaţi.
Când prin cuvânt se spun doar vorbe de ocară
Vă rog frumos să nu le ascultaţi.

E minunat cuvântul spus în poezie,
Şi mulţumesc lui Dumnezeu că ni la dat.
Tot prin cuvânt, noi câştigăm iubire
Şi vreau că să-l păstraţi cât mai curat.

Tot prin cuvânt, sau înfrăţit popoare,
Ce stăpânesc pământu-n lung şi-n lat.
Să dăruim cuvântul de onoare
Şi celor ce cuvântul l-au uitat.

Să preţuim cu adevărat cuvântul...
Să-l scriem pe o stea, îl vrem nemuritor.
Şi cei ce vor veni pe urmă
Să afle prin cuvânt, tot despre al lor popor.

poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zidire în cuvânt

când soarta mă zideşte în cuvânt
găsesc adăpost în vis efemer
cu pereţi de paie şi pământ
cu acoperiş de albastru cer.

da iubesc viaţa fără pic de rezervă
izvorul poetic mă umple fântână
am ambiţii mari sunt plină de vervă
pe-un romantism sensibil sunt stăpână.

mă transfigurează chemări de smarald
cerul mă întăreşte cu iubiri enorme
noaptea mă îmbracă în mătăsos fald
doruri din adâncuri capătă noi forme.

dependentă de cuvânt ca un herald
idei de lumină se leagă de norme.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cuvânt n-am să mai fiu
Numai când n-oi mai fi viu,
Dar şi-atunce am să cânt
Cu al lacrimii cuvânt.

catren de Traian Vasilcău
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul de tigru

Ai uitat ochiul de tigru
în palma mea.
E stratificat,
Cum, de altfel, ne este şi fiinţa:
cuvânt peste cuvânt,
cuvânt peste trup,
trup peste trup,
trup peste cuvânt,
cuvânt peste cuvânt,
până ajunge o sferă
pe care-o înfăşăm cu pielea.
Să ne rostogolim
în viaţa veşnică.

poezie de Gabriel Hasmaţuchi din Puncte de fugă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am rămas fără cuvânt

Nu mai ştiam nimic de tine
doar ce mai citeam din când în când printr-un ziar
mă-ndepărtasem de lume, de oricine
şi nu mai vorbeam
tăceam eu şi-o lume întreagă în al meu gând
până într-o zi când din greşeală
te-am strigat înlăuntrul meu cel mut
şi-atunci, parcă durerea
din vocea ta m-a durut

Oare cine eşti tu
eu cine mai sunt
pe care drum ne-am întâlnit
apoi ne-am rătăcit ca un ecou pierdut?

Când vrem să vorbim cuvintele se revoltă şi tac
şi tac, tac încăpăţânate şi se opresc pe buze
rănite pe rugul fierbinte din sărut

Înlănţuiţi în braţe mute
printre albastre plânse ploi
se-amestecă săruturi vechi pe tâmple
şi curgem amândoi cu zăpezile din noi..

De nu te strigam în mine, iubite
am fi rămas un biet şi uitat cuvânt

poezie de Marieta Căprăruşi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când o frază conţine un cuvânt porcos, oricât ar fi ea de sublimă, publicul nu va auzi decât acel cuvânt.

citat clasic din Jules Renard
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rog să mă faci iar, dar numai din cuvânt

Da, Ţi-ai făcut din lut un chip, care-am fost eu,
În Cerul unde chiar ai vrut să fiu mereu,
Iar Sfântul Duh al Tău atunci m-a-nsufleţit
Să te-nsoţesc prin Rai, în veci, ca fiu iubit.

Însă din Rai căzut, într-un cumplit păcat,
Cu Eva pe pământ alt Rai eu am creat,
Sădind iubirea Ta în stele şi în flori,
Când îmi zâmbeşti mereu cu Soarele în zori.

Mi-ai dat să-mi fie-aici şi Crucea un alint,
Mi-arăţi Lumina Ta-n icoane de argint,
Din Cer îmi dai s-aud al îngerilor glas
Prin tril de filomele, dar Raiu-n Cer Rămas,

Îmi este-n suflet chin şi, Doamne, îmi doresc
Prin Rai, cum Tu ai vrut, mereu să Te-nsoţesc;
Cum însă-s muritor, făcut doar din pământ,
Te rog, să mă faci iar, dar numai din Cuvânt!

poezie de Pavel Lică din Trubadurul cerului albastru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbaţii

Părea, pe când mi-era iubită,
O primăvară însorită!
De când a încetat să-mi placă
E-un anotimp cu promoroacă...

epigramă de Gheorghe Steriade din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată nu sunt mai dispuşi oamenii să te creadă pe cuvânt, decât când rosteşti lucruri care te discreditează; şi niciodată nu te simţi mai sărăcit decât când te cred pe cuvânt.

citat clasic din W. Somerset Maugham
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!