Botezat întru cuvânt
Botezat întru cuvânt nu e fiecare,
Dumnezeu, însă, ne-a dat suflet și suflare,
Eu respir cuvinte vii, tu ești lemn și piatră,
În natură ciocârlii, uneori, mai latră.
Când adorm, simt un cuvânt cum mă însoțește,
Ceasul bate, ac de crom, rece ca un pește.
Unele cuvinte sunt doar stafii, sunt bune,
Ești alături, când și când, goală ca o lună.
Geometrii abstracte au uneori căutare,
fără suflet au rămas pietre pe cărare,
eu iubesc misterul, yes, haosul și jocul,
botezat întru cuvânt mi-am găsit norocul.
Nu sunt vise de om mort, eu trăiesc din vise
mult mai vii, au pașaport înspre Paradise.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.