Flori de camp

am zburat calare pe Pegas pana dincolo de albastru.
urmele tale se vedeau tot mai clar in praful de nori.
la poarta castelului parasit ti-am gasit pelerina insangerata.
mainile nu m-au ascultat si a trebuit sa imi leg tineretea de nefericirea ta.

printre ruine vantul siluia fecioare de fum.
tipetele lor ridicau negurile de pe crestele muntilor adormiti
iar calauzele asteptau sa fie rasplatite,
asteptau.

in locul unde altadata se jertfeau flori de camp zeilor nemilosi
am gasit parul tau strans cununa in jurul unei intrebari.
ziua era tanara,
trupul tau,
adormit.

poezie de Eduard Dorneanu (6 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca sa ajung la tine

ca sa ajung la tine am traversat jumatate de planeta,
noaptea, stelele m-au ranit iar cu sangele meu au scris poeme
pe care doar tu le-ai putea citi.
la ecuator dorul meu a aprins chitara iar muzica a ridicat in picioare
centaurii, ciclopii.
nerabdarea m-a facut sa imbrac iarasi camasa de matase alba,
fluturii mi-au cusut nasturi de jad
si ti-am strigat numele tinand pumnii stransi.

nu mi-am facut iluzii ca o sa te gasesc la fel de frumoasa,
stiam ca zambetul tau ironic ascunde tristetea unei iubiri amanate la nesfarsit.
de aceea ti-am cumparat dintr-un targ maur un un sal inflorat,
aproape viu
sa iti acoperi cu el asteptarea
cand eu te voi chema de dincolo de vis.

ca sa raman cu tine a trebuit sa alerg o jumatate de viata,
valurile mi-au biciuit tineretea iar zeii nu mi-au fost de folos.
cu toate astea am trecut fara frica printre mii de capcane,
am zburat mai sus decat cel mai indraznet condor
si am coborat in adancuri asa cum nimeni nu a cutezat.

Dumnezeu a strans din umeri vazand atata credinta
si fericit ca oamenii se cauta neincetat
ti-a taiat o suvita de par,
inainte de a ne regasi.

poezie de Eduard Dorneanu (6 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am gasit atatea si nu am nimic

Am dat de lumina,
acolo unde nu m-a asteptat
am gasit raspunsuri,
cand nu am intrebat,
am gasit ploaie, vant si soare
in locuri moarte,
cand am incetat sa sper
am gasit atatea si nu am putut pastra nimic
am vazut atatea si nu am nimic...

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am legat...

Am legat copacii la ochi
Cu o basma verde
Si le-am spus sa ma gaseasca.

Si copacii m-au gasit imediat
Cu un hohot de frunze.

Am legat pasarile la ochi
Cu-o basma de nori
Si le-am spus sa ma gaseasca.

Si pasarile m-au gasit
Cu un cantec.

Am legat tristetea la ochi
Cu un zambet,
Si tristetea m-a gasit a doua zi
Intr-o iubire.

Am legat soarele la ochi
Cu noptile mele
Si i-am spus sa ma gasesca.

Esti acolo, a zis soarele,
Dupa timpul acela,
Nu te mai ascunde.

Nu te mai ascunde,
Mi-au zis toate lucrurile
Si toate sentimentele
Pe care am incercat sa le leg
La ochi.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!

E tanara vremea

Am fost arestata in miez de noapte
Tineretea - e delictul comis
Am presarat farmec in locuri unde poti fi ucis,
Am cumparat flori din imparatia de vis,
Unde, orologiul bate, o singura data - in noapte
E tanara vremea...

poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adancul necurmat al iubirii

Am incercat mereu sa aflu pacea,
Am cautat-o inlauntrul meu,
Am rascolit prin amintiri si vise
Si am gasit doar cerul meu, mereu...

Doar cerul meu. Albastru infinit,
Si dincolo de-albastru, Dumnezeu.
De-acolo pan-aici, intr-o secunda
Nici o distanta;numai cer si eu...

Pe aripa de suflet ma inalt,
Iubind ce-mi este dat, fara oprire,
Iubindu-L mai intai pe Dumnezeu
Ce m-a vegheat mereu de la sosire...

A fost cu mine cand eram copil,
Cand, tanara, iubire-am intalnit,
Cand greu mi-a fost pe cale deseori,
EL niciodata nu m-a parasit.

poezie de Iulia Comaniciu (27 iunie 2011)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te-ntrista

Nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut,
Totul trece ca o tramba de nori,
Vine vantul si o destrama,
Vantul care scutura flori.

Nu te-ntrista ca nimic nu se-ntoarce,
Raurile curg toate spre mare.
Oricat ai merge de repede,
Nu poti s-ajungi pana la zare.

Unii caini latra doar, altii musca,
Bivolii sunt negri si-mpung.
Pa pajistea tanara, iezii
Sa-mbatraneasca n-ajung.

Lasa steaua sa cada chiar
Daca nu e de foc ci de gheata.
Poate venim din lumine ori poate
Din ceata venim si mergem in ceata.

Tu nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut.
Totul se destrama ca o tramba de nori.
Vine vantul si usuca dealurile
Pe care primavara se ivesc flori.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incredere

Undeva te-am gasit cu frunte pe soare
Norii zambeau prin raze in parul meu
Nu vroiam sa te aflu
Si totusi veneam, veneai…. te gasisem si totu-mi parea colorat de imens.

Strans in pumni tineam apa de ploaie
Asteptam sa imi spui ceva nestiut
Undeva te-am gasit
Cu piciorele goale
Pe-un mal unde marea era un mare suras.

Uneori replicile noastre erau goale
Cand eu vorbeam, de la tine nu venea nici un cuvant.
Uneori asteptarile erau vise ‘n culoare
Eu visam ca’n sfarsit
Sunt iubita de un print fericit.

Undeva ne cautam prin ninsoare,
Aici schimbam replici pe-ascuns,
Tu pluteai pe o mare de soare,
Eu eram un zefir cald, aninat pe-un suras.

E noapte acum
Si maine stiu ca tanjesc colorandu-ma
La fericirea mea, adunata-n al tau raspuns.

poezie de Alexandra Şerban
Adăugat de Simona Orban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incredere in joc de culori

Incredere

Undeva te-am gasit cu fruntea pe soare
Norii zambeau prin raze in parul meu
Nu vroiam sa te aflu
Si totusi veneam, veneai…. te gasisem si totu-mi parea colorat de imens.

Strans in pumni tineam apa de ploaie
Asteptam sa imi spui ceva nestiut
Undeva te-am gasit
Cu piciorele goale
Pe-un mal unde marea era un mare suras.

Uneori replicile noastre erau goale
Cand eu vorbeam, de la tine nu venea nici un cuvant.
Uneori asteptarile erau vise ‘n culoare
Eu visam ca’n sfarsit
Sunt iubita de un print fericit.

Undeva ne cautam prin ninsoare,
Aici schimbam replici pe-ascuns,
Tu pluteai pe o mare de soare,
Eu eram un zefir cald, aninat pe-un suras.

E noapte acum
Si maine stiu ca tanjesc colorandu-ma
La fericirea mea, adunata'n al tau raspuns.

poezie de Alexandra Şerban
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea visului

Noapte,noapte intunecata
Luna sraluceste
Si ne arata
Drumul vietii ce va fi urmat
De noi,printre nori.printre flori
Pana vom ajunge
Unde lumea-i buna
Si totu-i un paradis
Unde totul pare cantru-un vis.
Paradisul este visul
Unde totu-i frumos
Unde mergem printre flori
Si plutim pe nori!

poezie de Ganta Elena Daniela
Adăugat de Ganta Elena Daniela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de dune

am încercat să îmi vând armele pe un preţ de nimic într-un bazar, departe de tine.
negustorul mi le-a evaluat cu ochi răi, întrebându-mă dacă le-am furat sau doar le-am găsit în deşert.
nu am ştiut să răspund,
crescusem atât de înalt, încât vorbele mele nu încăpeau în cortul de pânză ponosită
şi a trebuit să-l omor.

murdar de sânge, am reuşit să mă strecor printre oameni ferindu-mi privirea şi strângând din dinţi,
cu banii luaţi pe o marfă nevândută, mi-am cumpărat un cal înaripat de la un profet mincinos.
fără nici o grabă am zburat peste arinii retezaţi de o dimineaţă venită prea târziu
şi am poposit liniştit în braţele de bronz ale unei femei pe jumătate îmbrăcată în lumină.

djinii s-au grăbit să îmi ridice casa cu acoperiş albastru asemeni cerului fără nori.
credeau că împreună vom porni către cetatea în care sunt zidite fecioarele dervisilor.
timpul era viu, clepsidra neîntoarsă
şi buzele nemuscate de gelozia ta

poezie de Eduard Dorneanu (8 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învins !

De mult înstrainatul
De-abia ce ti-a sosit,
Asterne-i, mama, patul
Sa doarma dus baiatul
Bolnav si obosit!

Batu el multa cale
De când te-a parasit...
Învins de dor si jale
Pe prispa casei tale
Se culca obosit...

Ci nu-ntreba: pe unde
A fost si ce-a gasit?
El rana-si va ascunde
Si nu-ti va sti raspunde
Decât: - Sunt obosit..

poezie celebră de Şt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veşnicia nu este locul unde habotnicii îşi perfecţionează slugărnicia.

Eduard Dorneanu (5 iulie 2015)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ramura furata

Ne vom strecura noaptea
sa furam
o ramura inflorita.

Vom sari zidul
in intunericul unei gradini straine,
doua umbre in umbra.

Iarna inca nici n-a trecut
si marul se arata
preschimbat pe neasteptate
intr-o cascada de flori mirositoare.

Vom patrunde in noapte,
vom ajunge pana la firmamentul ei tremurator
si mainile tale mici, si mainile mele
vor fura stelele…

Si in varful picioarelor,
in casa noastra,
prin noapte si umbra,
va patrunde odata cu pasii tai
pasul mut al parfumului
si,
cu picioarele instelate,
trupul limpede al primaverii.

poezie celebră de Pablo Neruda
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stai departe de ziua de marţi!

nici în timpul acestei vieţi nu ne putem întâlni.
zilele de marţi sunt numeroase, mult prea numeroase.
după fiecare zi de marţi urmează o altă zi de marţi, apoi alta şi tot aşa la nesfârşit
oricât aş încerca,
timpul meu refuză să se împartă în alte zile.

dar tu poţi fi cu adevărat fericită şi în absenţa mea,
e suficient să înveţi cântecul de leagăn al Morgothiei
sau să te pierzi printre copacii sacri ai druizilor.

nu aştepta să fiu dezlegat de povară unei zile fără de sfârşit.
mai bine oglindeşte-ţi chipul
dincolo de iubire,
dincolo de durere,
dincolo...

poezie de Eduard Dorneanu (2 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regasire

Si deodata singuratatea dispare
Negrul prinde un pic de culoare
Acum ca v-am gasit
Ma simt mai fericit

Am fost la mare departare
Dar gandul meu nu moare
Acum ca v-am gasit
Ma simt mai implinit

poezie de Mădălin-Ionuţ Huchiu (2 mai 2012)
Adăugat de Mădălin-Ionuţ Huchiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ma recunosc,ma regasesc

Ma “recunosc”, caci nu ma pot “cunoaste”
Si nu-nteleg, cind Mi-esti necunoscut,
Cind nu Te vad, m-am cufundat in noapte,
Cind Te gasesc, gasesc un inceput.

Ma recunosc in leaganul din casa,
Ma recunosc si-n plins si-n gingurit,
Ma recunosc si-n cel plecat din casa,
Ma recunosc si-n toate m-am gasit.

Dar cine sint, de unde vin si unde,
Spre ce ma-ndrept, spre ce liman m-avint,
Eu nu cunosc si nici nu pot patrunde,
Iar truda mea e goana dupa vint.

Sint fiul ratacit ce-a fost departe,
Fara parinti, far-casa, doar cu chin.
Sint cel ce se pierduse fara moarte,
Strin de toti si siesi tot strain.

Ma-ntorc acum-napoi si-mi caut dorul.
Te caut iar, si iar ma las gasit.
Iar Te cunosc si-mi recunosc izvorul;
Ma recunosc in Cel ce m-a gasit.

Ma recunosc in trecatorul astazi,
Dar sint flamind de timpul infinit.
Nu stiu ce sknt, dar recunosc in mine
Un Dumnezeu ce-n fine m-a gasit.

Ma recunoasc, caci nu ma pot cunoaste
Si nu-nteleg, cind mi-esti necunoscut;
Cind nu-mi vorbesti, cind negura ma paste
Nu sint nimic, dar SUNT cind Te-am vazut.

poezie de Daniel Branzai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hotii

Intr-o zi da nu mai stiu
De era seara sau zi
Trei baieti negrii la fata
S-au pregatit de furat.

S-au gandit ce s-au gandit
Cum sa faca ei acuma
Bani nu au dar se gandeau
Sa-i faca prin furt acuma.

Au gasit un loc ferit unde,
O casa locuita cu stapanii afara
In strainatate fiind,
Hotii nostri au poposit

In casuta goala. Si pe masa din hol
Au gasit un biletel in care
Se specifica asa:
Cel ce va veni sa fure

Sa dea sa manance la pisici
Sau la catei si sa se fereasca de ei.
In acel bilet se mai spunea asa:
In odaie sub un pat

E o cheie cu care de vrei
Sa deschizi cufarul in care vei gasi
Doar bani si cateva monede.
In alt coltisor ascuns,

Sunt hainele cele bune
De vrei sa le porti
Trebuie sa le ingrijesti
Caci in ele vei gasi o cheie

Pe care trebuie sa apesi
Sa va duceti la inchisoare.
Unde locul vostru este
Printre alti oameni ce,

Ca voi ati intrat in casa mea
Si ati dat navala voi,
Pentru a cauta o cheie
Care v-a bagat in boala.

poezie de Harhata Gelu
Adăugat de Harhata Gelu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea sirenei

Inchisa-n turnul parasit
Si bantuit de vanturi rele,
Mica sirena si-a gasit
Sfarsitul, printre randunele.

Masuri din sfere erau toate,
Fragile, cuiburile lor,
Sirenei i-a parut ca poate
Sa-nvete graiul zburator.

Credea ca pasarile-i spun
Cum sa-si ia zborul de pe geam.
Ea asculta, c-un dor nebun
Sa-si vada printul din ocean.

"-Te-mbata muzica, printesa,
Ii spuse-un corb pensionar,
Dar nu uita, tu esti aleasa
Sa-noti, tu pentru zbor n-ai har!"

Nu asculta sirena, insa,
Si, lectia cand s-a sfarsit,
S-a aruncat in gol si, dusa,
De stanca dura s-a zdrobit.

De dor te arde, sa suporti
In sange fierbinteala lui.
Moartea nu face decat morti,
Caci nu dai viata nimanui!

poezie de Ramaiana Pana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă uit la flori

Ma uit la flori, ma uit la stele:
Esti chinul dulce al tristetii mele.
Ma uit in mine, ca intr-o chilie,
Ma uit in ceruri, in imparatie,
Ma uit in gol, ma uit in vizuini.
Te caut printre spinii din gradini,
Dau buruienile de-o parte, de otrava,
Si pipai locul urmei tale cu zabava.
Strabat calare sesul, cucuruzul:
Te caut cu vederea, cu auzul.
Ma plec la tranfafiri si le miros
Bobocii din tulpinile de jos.

Fusesi in toate si te-ai dat in laturi.
Incerc sulfina: tu trecusi alaturi.
Intreb plapandele verbine.
Ele raspund ca stie patlagina mai bine.
Zisei soparlei:"A trecut pe-aici?"
Ea m-a trimis la serpi si licurici.
Si neprimind raspuns nici de la stupi,
Ma iau dupa vulturi si lupi.

Am colindat mosia-n lung si lat
Si-am scoborat din leat in leat
Si, ostenit in ravna si puteri,
N-am dat de tine nicaieri.
Oriunde-ncep a cerceta
Trecuse alba, chiar atuncea, umbra ta.
Taria-i de beteala si salba langa salba.
Mi s-a parut odata ca ai fost o nalba.

Dar auzind o soapta, m-am intors:
Vorbise vantul intr-un lan de orz...
"Omul cu soimul cauta mereu
Raspantia lui Dumnezeu.
Noi o vedem in camp si in livede.
El singur are ochi si nu o vede."

Cu juramantul mortii, cel fara iertaciune,
Toate il stiu pe Domnul: nici una nu mi-l spune.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jar de nopti destramate

când mi se face dor de morţii mei dragi
îmi ascund lacrimile în apele izvoarelor de munte.
acolo printre mii de vise rătăcite
durerea mea e ca o stea căzătoare.

tatăl meu e paznicul apelor vii,
s-a mutat în legendă lângă ceilalţi Dorneni.
absenţa lui nu doare, nu apasă.
ştiu că în veşnicie cântecul lui
împarte zilele,
destramă nopţile.

apoi nefericirea îmi caută cel mai înalt loc de pe pământ,
de acolo mă aruncă în cel mai nebun zbor
şi înfrunt toate temerile lumii
ca să nu mai fiu niciodată singur.

vulturii înălţimilor mă însoţesc până în locul
din care
nu mă pot întoarce înapoi...

poezie de Eduard Dorneanu (9 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!