Preţuri liberalizate

- Cum crezi c-o să-ţi procuri, vecine,
Să zicem acul de cusut?
- Vând casa, haina de pe mine
Şi-apoi, de restul... mă-mprumut!

epigramă de Petruş Luncaşu din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Am luat salariu', "o avere",
Mi-ajunge cât să beau o bere
Şi de-un salam, că sunt flămând,
Şi restul lunii, mă-mprumut.

epigramă de Mihai Valentin
Adăugat de Mihai Valentin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muma pădurii

Îmi ceri să-ţi fac caricatura,
Dar, îţi declar, e foarte greu
Cu cât m-a înzestrat natura:
Nu pot să-ntrec pe Dumnezeu!

epigramă de Petruş Luncaşu din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zicem

Să zicem că la noapte ai să visezi o stea
Să zicem că se poate să fie steaua mea
Şi să mai zicem că doar stelele din cer
Vor lumina ca semne oceanul de mister
Pe care va pluti sfioasă barca ta
La ţărmul de iubire călăuzind o stea.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică

- Măi vecine, a strigat,
Mergi la vie, la săpat?
- Cu plăcere, merg vecine,
Că şi tu mă sapi pe mine!

epigramă de Nicuşor Alecu-Murgeşti din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grijuliul

Ca să ştiu că-ţi este bine
Îmi dau haina de pe mine.
Ea, oftând, intuind gestul:
- Bun, şi... restul?

epigramă de Gheorghe Gurău (iunie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Farfuridi: (luând vânt) Când zicem dar 64, zicem plebicist, când zicem plebicist, zicem 64... Ştim, oricine dintre noi ştie, ce este 64. Să vedem ce este plebicistul...

replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul III, Scena 1, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acul îmbracă casa.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ţi aminteşti de mine

Să-ţi aminteşti de mine atunci când voi pleca,
Când voi pleca departe, într-un ţinut tăcut,
Când să mă iei de mână tu nu vei mai putea,
Nici eu ca să mai stau, cu toate c-aş fi vrut.
Să-ţi aminteşti de mine când zi de zi de-acum
În van vei încerca de viitor să-mi zici
Vreau doar să-ţi aminteşti că e sfârşit de drum
Şi nu mai este timp de rugăciuni şi frici.

Dar dacă tu mă vei uita o vreme
Şi-apoi îţi vei aduce-aminte iar
Nu dispera, că totu-i necesar,
Căci prin aceste gânduri eu persist
Dar e mai bine să le-alungi devreme
Decât să-ţi aminteşti şi să fii trist.

poezie de Christina Georgina Rossetti, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anton Inbedkov: Să zicem... pistoale în zori?
Boris Grushenko: Da... putem să zicem aşa. Nu ştiu ce înseamnă, dar putem s-o zicem.

replici din filmul artistic Dragoste şi moarte, scenariu de Woody Allen (10 iunie 1975)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zicem... doar să zicem
că pasărea stă infinit de înţepenită
iar cerul zboară în stoluri.
Să zicem doar!

catren de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbătorind ziua nudităţii

Cum eu sunt un om de bine
Şi cu-amicii, pe-alcool
Dau şi haina de pe mine,
Am rămas în curu gol.

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Triz' Trzcinski (după ce citeşte o scrisoare de acasă): O cred. Soţia mea zice: "Dragul meu, n-o să-ţi vină să crezi, dar am găsit în pragul uşii un bebeluş adorabil şi m-am gândit să-l păstrez pentru noi. N-o să-ţi vină să crezi, dar seamănă perfect cu mine la ochi şi la nas." De ce tot repetă că n-o să-mi vină să cred? O cred. O cred!

replici din filmul artistic Stalag 17 (29 mai 1953)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vând locuinţa mea lacustră

Vând locuinţa mea lacustră
Având pereţii din poeme,
O vând, cu soba ei pe lemne,
Cu tot cu puntea ei îngustă.

Tristeţea ploii mă dezgustă
Căci plouă de prea multă vreme,
Vând locuinţa mea lacustră
Având pereţii din poeme.

Vând chiar şi barca mea robustă
Cu care-n larg plecam devreme,
Vând ieftin celui care gustă
Singurătăţile eterne...

Vând locuinţa mea lacustră.

rondel de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Barza

- Bunico, pasărea-asta mare
E păguboasă într-un hal,
Că, ori de câte ori apare,
O duc pe mama la spital!

epigramă de Petruş Luncaşu din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poziţia demnitarului faţă de proteste

Când haina pe mulţi e subţire
Şi lumea îşi iese din fire,
Cum port a căciulă domnească,
Pe mine mă doare la bască.

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acul cu (f)aţă

Nu ştiu ce mi-a venit azi să mă uit
în gaura unui ac şi să văd o (f)aţă frumoasă
chemându-mă pe treptele unde
cosea urcarea de coborâre.
Era aşezată pe una din trepte
şi cu un deget subţire scrijelea în văzduh.
Nu se auzea nimic
decât un deget care îşi întreba sângele..
"crezi în mână sau în picior?
În picior sau în mână?"
Din jurul acului
se auzea
sau nu
"Eu urc şi cobor..
Eu urc şi cobor!"

Iar acul tăcea
tăcea şi mă chema...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chandler: Bine, cel mai rău scenariu. Să zicem că nu te simţi ca un tată.
Ross: Ah.
Chandler: Să zicem că fiul tău nu se simte legat de tine. Să zicem că toate relaţiile lui sunt afectate de acest lucru.
Ross: Are sens ce spui?
Chandler: Ştii, ai crede că da.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e totul!
Şi restul şi timpul?
Mă întrebă demonul,
Restul este timpul...

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anticarul

Cunosc mersul vremii
După cum îmi vând cărţile,
Jocul lor între rafturi
Şi restul lumii
E un indiciu sigur.

Când au versurile căutare
Se întâmplă nunţi,
Pântecul fetelor are nevoie
Să adoarmă frumos până seara
De cântece de leagăn.

După ce-l vând pe Homer
Am o oră de pace,
Când se întoarce la mine
Trebuie să rătăcesc zece ani pe mare.

Enciclopediile legate în piele de şoareci
Se urnesc cel mai greu
Şi când le văd în stradă
Împinse din spate de câte opt oameni cu pârghii
Îmi fac semnul crucii
Şi felicit secolul 18.

De la Tolstoi şi Dostoievski
Te poţi aştepta la orice,
Ori să ajungi cineva
Ori să-ţi pierzi slujba.

Fire de praf pe toate epocile
Sar să joace
În raza de soare
Mereu anunţată.

Acum toate cărţile
Vin vijelie spre rafturi,
Mi-au spart şi geamurile şi ochelarii,
Aşa ceva nu mi s-a mai întâmplat -
E noapte, e zi afară?
Ia uitaţi-vă şi dumneavoastră.

poezie celebră de Marin Sorescu din Tinereţea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa de la răsărit

am să-ţi dau din mine câte o zi
doar una
suficient cât
să-ţi clădeşti o casă
cu ferestrele înspre răsărit
de unde
seară de seară o
să mă vezi trecând

să nu mă strigi

lasă noaptea să respire din mine
ca-n tăcerea ei să-mi pot
înveli chipul
pentru o altă zi

schijele de lună îmi intră în ochi
şi frigul din oase
îmi subţiază tăcerea
mă retrag în deşertul din mine
şi aştept
primul său semn

poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!