Goana
O vale apune iar alta dispare în goana nebună a trenului meu.
Mă uit pe fereastră, mă cufund în visare.
Trenul gonește! Doar el, nu și eu!
Dar trenul oprește.
Se suspendă o clipă în goana nebună în care-a pornit.
Iar scurta secundă tot moare și-nvie,
Oprirea-i se scurge pe veșnicul drum.
O roata n-i viața, și-o mișcare eternă,
Un crâmpei, cugetare transformată în scrum.
Mai iute ca trenul îmi zboară și gîndul
Și cuprinde-ntr-o clipă viitor și trecut.
Un artist ce pe loc îmi pictează o lume.
O lume ce este, sau o lume ce veșnic
el nicicând n-a știut.
O lume apune iar alta dispare în goana nebună a gîndului meu.
Mă uit pe fereastră, mă trezesc din visare.
Trenul oprește! Doar el, nu și eu!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trenuri
- poezii despre zbor
- poezii despre văi
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre secunde
Citate similare

Cununi de argint
Merge trenul spre visare cu tine în vis
Cu tine în luntrea papirusului pierdut
Mai la vale toamna își intră în drepturi
Cu soarele mut pune orizontul în pustiu de stele
Risipește păsări și cununi de argint
toate-s o lumină toate-s un cuvânt
Fulgi de nea șoptind fulgi de nea,
zburând numai mâini desprinse fără legăminte
Doar sorbind apusul și tăcând trenul spre visare fără tine
Zboară fără tine
Tu și el, rătăcind în cadențele dimineților senine, fără tine.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre toamnă, poezii despre stele, poezii despre păsări, poezii despre mâini sau poezii despre lumină

Doină
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi toamna să mă fure
să mă ducă în pădure!
urle-mi lupi, lupoaice sure!
urle-mi șaptezeci de iele
depletite în vâlcele!
toate dorurile mele
le boteze-n cețuri grele!...
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi iarna să mă fure
să mă ducă în pădure
să sap rădăcini de mure!
lume, tu, lume nebună,
să m-arunce stele-n lună
să fac vrăji cu mătrăgună
să-i fiu iară zâna bună!
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi primăveri pe strune
și-apoi veri să mă adune
la ureche să-i pot spune
că mi-s ochii grei ca plumbul
fără el mi-i gol pământul,
bate-mi fără rosturi vântul,
numa-mi săpă-n jos mormântul...
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lupi, poezii despre vânt, poezii despre vară, poezii despre urechi, poezii despre păduri, poezii despre primăvară sau poezii despre plumb

Prin gările cu firme-albastre
Tristețea trenului ce pleacă
Noi n-am trâit-o niciodată,
Căci - călători ades cu trenul -
În clipa când plecăm din gară,
Noi stăm pe loc -
Doar trenul pleacă!...
Doar trenul pleacă,
Trenul singur
Ne poartă nerăbdarea mută,
Bagajul visurilor noastre
Și setea noilor senzații,
Pe infinite paralele,
De-a lungul verzilor plantații
De mătrăgună și cucută,
Pe schela podurilor albe,
Prin noaptea negrelor tunele
Și gările cu firme-albastre!...
Doar trenul pleacă,
Trenul singur
Respiră,
Cugetă,
Vorbește,
Și-n forța aburilor cântă
Viteza roților ce crește...
Doar trenul singur se frământă,
El singur urcă
Și coboară -
Reptilă neagră ce-mprumută
Aripi de liliac ce zboară
Și glas de cobe ce-nspăimântă!...
Doar trenul singur se-nfioară
De-atâta veșnică povară.
El singur poartă mai departe
Pachetele-omenești, culcate
Ca-ntr-un muzeu de statui sparte,
Pe bănci de pluș capitonate!...
Doar trenul suferă ofensa
Sclaviei negrilor "ad-hoc",
Ce poartă-n lectici mai departe
Pe cei născuți să stea pe loc...
El singur,
El,
Și numai trenul,
Creează-n urma lui distanța
Monotonia
Și refrenul
Din care ne-adăpăm speranța
Toți călătorii spre mai bine...
Și numai el,
Doar trenul singur,
Doar trenul știe-anume cine
Și câți din cei plecați aseară
Putea-vom mâine,-n zorii zilei,
Bagajul visurilor noastre
Să-l presărăm, din suflet iară,
Prin gările cu firme-albastre!...
poezie celebră de Ion Minulescu din De vorbă cu mine însumi (1913)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre gări, poezii despre vorbire, poezii despre viteză sau poezii despre verde

Iarnă
răsună un gând
apune pe gene o clipă
pe strune de timp
se scurge o lume
mi's lacrimile reci
privirea absentă
tăcerea e lipsă
și viața povară
de-a pururi un gând
se scurge într-o clipă
trec zile, trec nopți
și focul arde în sobă
răsună în vale un tulnic
plecau ciobani pe munte
mioarele curg, a plecare
un câine latră în cale
plecat-am în lume
doar eu și un nume
cu aripi, pe mare
iar vântul răsună în zare
amurguri se trec
se sfarmă un gând
închid în privire
un timp, o durere
și lacrima curge
tăcută pe strune
apune un timp
de-a pururi în grabă
în palme duc nesfârșirea
izvoarele curg
se deschide o lume
în jur e trist și e iarnă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre oi, poezii despre câini, poezii despre zile sau poezii despre tristețe
Lume de ce tu ești rea
Lume de ce tu ești rea,
Căci n-ai fost făcută-așa;
Dumnezeu te-a făcut bună,
Dar tu, astăzi, ești nebună.
Iute uiți de-ți fac un bine,
Crezi că tot ți se cuvine,
Dar de îți fac rău o dată,
Tu nu mă uiți niciodată.
Fie răul mic sau mare,
Tu nu-mi dai în veci iertare.
Lume, lume ești ingrată
Și de draci ești posedată.
Altul este rostul tău,
Rostul dat de Dumnezău;
Rostul tău e să fii bună,
Schimbă-te, nu fi nebună!
pamflet de George Budoi din Lumea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (17 iunie 2023)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre prezent, poezii despre iertare, poezii despre draci, poezii despre bine și rău sau poezii despre Dumnezeu

Pe-nserate, după o zi foarte călduroasă, aștept într-o stație mică, de pe linia Brașov - Cluj, trenul accelerat care merge spre Pesta... N-aștept mult... Trenul sosește... Repede-mi iau sacul de drum și mă duc la cel mai apropiat vagon de clasa a doua; n-am vreme s-aleg: trenul pleacă-ndată.
începutul de la Luna de miere de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre trenuri, citate de Ion Luca Caragiale despre trenuri, citate despre viteză sau citate despre Brașov
Țoale de duminică
Țoale de duminică,
Îngenunchează
Odată cu sufletele,
La rugăciune.
Frumoasă lume!
Țoale de duminică
Își pierd echilibrul,
Odată cu trupurile,
Mirosind a alcool.
Nebună lume!
Țoale de duminică,
Pe suflete, pe trupuri,
Rugându-se, clătinându-se,
Frumoasă lume!
Nebună lume!
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre trup și suflet sau poezii despre frumusețe

Trenul și nașul
Impozant, doar zâmbet are,
Mustăți mari și ochi senini,
Este nașul cel mai tare
Care are atâția fini.
epigramă de Any Drăgoianu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre zâmbet, epigrame despre trenuri sau epigrame despre mustață
Omenirea nu dispare
În lume se moare
fie de prea mult râs,
fie de prea mult plâns.
În lume se mai moare
fie că ai prea mulți bani,
fie că ai prea mulți ani.
În lume se mai moare
fie că din greu muncești,
fie că doar lenevești.
Tot în lume se mai moare
fie că ești încă tânăr,
fie că ești mai bătrân,
fie ești copil pe umăr,
fie ești cât un gorun.
Se moare de prea mult bine,
Se moare de prea mult rău.
Moartea la oricare vine
Ca să-și ia tainul său.
Se moare în timp de pace,
Se moare-n timp de război.
Omenirea se reface
Chiar dacă ne ducem noi.
Indiferent cum se moare,
Lumea toată, nu dispare.
Cum natura înverzește,
Așa omul odrăslește.
Unul naște, altul moare,
Toți avem un timp sub soare.
poezie de Dumitru Delcă (9 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre tinerețe, poezii despre stejari, poezii despre război, poezii despre plâns, poezii despre pace sau poezii despre naștere
Lume, lume, soră lume
o vacă galbenă
este
atunci când te paște
și te tăvălești si urli
în sânge din sângele
în carne din carnea
o vacă galbenă
este
atunci când te strivește
cu tot
cu patul suferinței
și urci în trenul care rămâne
și pleacă gara
soră lume
tu m-ai născut în moarte
unde îmi sunt hainele
să nu umblu gol
în fața Domnului meu.
poezie de Alexandru Draganoaia
Adăugat de Alexandru Draganoaia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre sânge, poezii despre vaci, poezii despre suferință sau poezii despre galben
Competiție
Cum trenul prin câmpie trece
Așa treci tu - chiar tu - prin viață
Uitând că ai mereu o haltă-n față
Iar trenul fuge, viața ți-o întrece.
Nu te opri, gonește fără milă
Câmpia ta se-ntinde hăt, departe...
Iar eu - chiar eu - te-oi imita în moarte
Ca-ntr-o absurdă, jalnică idilă.
poezie de Mihail Mataringa (23 noiembrie 1986)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre absurd

Mi-e dor de tine
Când ploaia-și lasă pașii reci
Peste islazuri și poteci,
Când cerul gri în umbră ține
Și răul, și un strop de bine,
Mi-e dor de tine!
Când trenul șuieră în gară
Și doi-trei călători coboară,
Când pe fereastră văd doar șine,
Una se duce, alta vine...
Mi-e dor de tine!
Când drumul nu se mai termină
Și am sau nu am nicio vină,
Când totul pare trist pe lume,
Iar starea asta n-are nume,
Mi-e dor de tine!
Când nu mai am în lacrimi sare
Și altă zi abia tresare,
Când nu aud decât suspine
În clipe de iubire pline.
Mi-e dor de tine!
Când mă trezesc, într-un târziu,
Peronul gării e pustiu.
Înnod eșarfa cu buline
Și scriu pe un caiet cu rime:
Mi-e dor de tine!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre poezie, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Dacă trenul este personal, de ce atâta lume!?
aforism de Constantin Păun din Sfere umoritice (1992)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre trenuri

Pleca un tren
Ploua tăcut în seara noastră,
iar trenul ce pleca din gară
avea doar chipu-ți la fereastră
cu zâmbetul rămas afară.
Pleca încet, dar nu știu unde,
lăsând în urmă mica gară,
iar eu priveam rănit de-afară
prin stropii ploii tremurânde.
Rămas acolo-n prag de seară,
mergeam confuz, în urma ta,
văzând că trenul ce pleca
purta o mască mortuară.
Dar unde pleci?te-am întrebat,
cu glas pierdut, în ploaia rece,
când trenul aștepta să plece
cu chipul tău, în păr buclat...
Nu mi-ai răspuns, dar ai zâmbit,
privind peronul cenușiu,
unde plângeam încă mâhnit
plecarea ta c-un tren pustiu.
Plângeam încet cu fulgi de nea
care-mi cădeau în suflet doar,
iar tu, din trenul selenar,
priveai adânc uimirea mea.
Dar ai plecat, într-un târziu,
iar chipul tău, rămas o pată,
mă răscolea fără să știu
de-o să mai vii-napoi vreodată.
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 31 decembrie 2019 (31 decembrie 2019)
Adăugat de ugalen

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre seară, poezii despre zâmbet sau poezii despre măști
Un doctor ocupat
Doctorul nostru din sat
Este foarte ocupat.
Vine luni cu trenul de marți,
Și pleacă vineri cu trenul de joi.
Așa sătenii sunt tratați
Pentru viața de apoi.
poezie de Dumitru Delcă (22 august 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre medicină
- citate de Dumitru Delcă despre medicină
- poezii despre medici
- citate de Dumitru Delcă despre viață
- poezii despre viața de apoi
- citate de Dumitru Delcă despre timp
- poezii despre sat
- citate de Dumitru Delcă despre sat

Drum
s-a spart...
fruntea
în mii de gânduri
și idei
către margini...
către drum de suflet...
Fac autostopul și strig
hei... tu!
oprește-ți sufletul
din goana cea nebună!
eu sunt ca tine,
ia-mă și pe mine!
Dar...
sufletul îți trece
ce nălucă!
șoseaua rămâne goală
pantoful... găurit
și el a rămas înmărmurit
asfaltul arde
iar în pământ
lacrima îngheață-n soare
obrazul... scofâlcit
arde în nesperanță...
sufletul mi-e durere
și... dispare.
poezie de Viorel Muha (februarie 2008)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre șosele, poezii despre idei, poezii despre gânduri, poezii despre durere sau poezii despre Soare
Trenul azi
La înalta-i tensiune
Trenu-i astăzi o minune,
Are-atâția cai putere
Și trei ore-ntârziere.
epigramă de Nicolae Dărăbanț din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre prezent
Trenul meu
Când se deschise cerul ca o vraja
Și toate-n lume lunecau ca unse
Mi se păru că stelele vibrânde
Aveau paloarea trenurilor stranii
Ce vis frumos, ce taine nepătrunse!
Acolo, într-o gară fără oameni
Cu șuieratul trist și înclinat
Trecea locomotiva fără șine
Treceau speranțe și treceau iluzii
Ce vis frumos, profund și colorat!
Sunt împiegatul preferat de tine,
E trenul meu pierdut pe o câmpie!
Cu geamuri sparte și cu usi de iarbă
Cu scaune rupte, cu miros de ducă!
Ce vis boem și ți-l închin doar ție...
poezie de George Terziu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre locomotive sau poezii despre culori
Ploaie între două trenuri
Între zi și noapte nu-i decât un ceas,
Între două trenuri nu-i decât un pas,
Sparte felinare, oameni în tăcere
Mai împart o gară-n două emisfere,
Nu mai sunt același, nu mai ești nici tu,
Ne strivește trenul între da și nu,
Ne desparte-o lume, nu ne mai încape,
Prin lunete oarbe te mai văd aproape,
Nu mai ești aceeași, nu mai sunt nici eu,
Plouă peste-o gară, plouă tot mai greu,
Mai zăresc o umbră, o închipuire,
Care urcă-n trenul către neiubire,
Pe peronul gării plouă indecis,
Între două trenuri, moare câte-un vis,
Aș mai vrea doar vremea să ne mai amâne
Să-mpărțim doar ploaia care mai rămâne.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre lunetă sau poezii despre ceas

Catren (de sărbători)
Foaie verde, foi de crin,
Dacă pierd și astăzi trenul,
Beau un kilogram de vin
Și rămân să fac (ca)trenul!
calambur epigramatic de Cornelia Georgescu din Tăcere...
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre verde, epigrame despre sărbători, epigrame despre poezie, epigrame despre metrologie, epigrame despre greutate sau epigrame despre crini