Iarnă
răsună un gând
apune pe gene o clipă
pe strune de timp
se scurge o lume
mi's lacrimile reci
privirea absentă
tăcerea e lipsă
și viața povară
de-a pururi un gând
se scurge într-o clipă
trec zile, trec nopți
și focul arde în sobă
răsună în vale un tulnic
plecau ciobani pe munte
mioarele curg, a plecare
un câine latră în cale
plecat-am în lume
doar eu și un nume
cu aripi, pe mare
iar vântul răsună în zare
amurguri se trec
se sfarmă un gând
închid în privire
un timp, o durere
și lacrima curge
tăcută pe strune
apune un timp
de-a pururi în grabă
în palme duc nesfârșirea
izvoarele curg
se deschide o lume
în jur e trist și e iarnă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Viorel Birtu Pîrăianu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.