Întâlnirea
Pe drum mergând îți văd privirea
Și mult mă bucură-ntâlnirea
Cu ochii cerului din tine!
Și uneori să plâng îmi vine
La gândul că-ntr-o zi
Acești ochi nu-i voi întâlni
Când drumul meu s-o prăbuși
Sau cerul lor s-o nărui.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Întâlnirea
Lui Fănuș Neagu
Când "te citesc" îți văd privirea
Și mult mă bucură-ntâlnirea
Cu ochii cerului din tine!
Și uneori să plâng îmi vine
La gândul că-ntr-o zi
Acești ochi nu-i voi întâlni
Când drumul meu s-o prăbuși
Sau cerul lor s-o nărui.
Când "te citesc" îți văd privirea!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri de dragoste
Am pus în ochi, lumina ce din adâncu-mi vine
Să-ți lumineze drumul spre-a mea ființă mică:
Tristețea să-mi ascundă, chiar și singurătatea
Și lacrima din gene să nu o vezi când pică.
Eu aș veni la tine, acum și-n orice clipă,
Din cântecele lumii doar unul să mi-l cânți!
Acolo unde marea, un munte înfiripă
Să îți rămân chemarea, să ne iubim cuminți.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
un ochi pe față
un ochi pe dos, mereu,
haina timpului.
haiku de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul zboară, mintea rămâne!
aforism de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dorul
Plecai, dar nu știai
că privirea mea te urmărea pe alei
și gândul îți striga:
Întoarce-te! Întoarce-te!
Tocmai mi-ai dat foc
și până vii mă voi face scrum.
Voi arde singură în visele mele.
Întoarce-te! Întoarce-te!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
toamnă ruginie,
lumină rece, pe drum
bătătorit
haiku de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mirare
Se miră timpul, se mai miră,
De drumul meu și eu mă mir.
Ciorchinii albi demult veniră
Pe frunte, sărutarea-i mir.
Se miră drumul de curajul,
Acestui mândru cercetaș
Doar dragostea rămâne pajul
Sublim și tandru uriaș.
Se miră cerul, soarele
Și de o viață, eu mă mir
Cum s-au păstrat izvoarele
Cu dragoste, ca suvenir.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt
Eu sunt un trecător
prin viața pământeană
și ochii mi-i clătesc
cu tot ce mișcă.
Mi-i mai agăț
de-o inimă-codană
și uneori
de vinul care pișcă.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietene, sunt eu, speranța ta și bucuria ta, cerul sub care se face lumină.
aforism de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Girel Barbu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Implor ninsoarea și iubirea,
Cerului ce parcă a uitat,
Să-și cearnă-n lume strălucirea
Înaltului, mereu mai depărtat!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedicație
În cumpăna serilor-fântâni
pline ochi de neliniști
voi legăna pentru tine șoapta dorului
nebun de atâta așteptare.
Cheamă-mă, și-ți voi umple gălețile
cu picături de rouă
în fiecare dimineață!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de iarnă
Implor
ninsoarea
și iubirea,
cerului
ce parcă a uitat,
să-și cearnă-n lume
strălucirea
înaltului,
mereu
mai depărtat!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel ce urcă neîncetat pe scara timpului este cel mai bogat fiindcă are mereu tot cerul în priviri.
aforism de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Neant
Doar florile mai adună
Lumina!
Tristețea e gri,
lacrima incoloră,
timpul e fum și cenușa-i uitată,
omul - neant -...
Neant, viața toată!
Sângele-i roșu
Cum roșie-i zarea,
Albastru răsare uneori, cerul,
Gândul mai cheamă la el
depărtarea...
Afla-vom vreodată luminii,
misterul?
Sămânța
în galben s-a îmbrăcat,
Embrioni verzi
mai germinează pământul,
Istoria lumii s-a tot repetat
și-n toate acestea,
suveran e Cuvântul!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Neant
Doar florile mai adună
Lumina!
Tristețea e gri,
lacrima incoloră,
timpul e fum și cenușa-i uitată,
omul, neant.
Neant, viața toată!
Gândul e roșu
Cum roșie-i zarea!
Albastru răsare uneori, cerul.
Sângele cheamă la el
depărtarea.
Afla-vom vreodată luminii,
misterul?
Sămânța
în galben s-a-nveșmântat.
Embrioni verzi
mai germinează pământul.
Istoria lumii s-a tot repetat
și-n toate acestea,
suveran e Cuvântul!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Martorul meu ocular
Simțeam că este cu ochii pe mine
mereu, cineva,
timpul meu, oglinda mea.
Și ce ochi a făcut
când am mai crescut!
Martorul meu depune mărturie azi
cu mâna pe biblie.
Cuvintele sale, albe petale
lacrimile sale, lucinde zale
gesturile sale, câteva parale...
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Din al inimii tumult,
Curcubee ai făcut.
Ochii de i-aș ridica,
M-ar orbi dragostea ta!
catren de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecere
Aproape c-am uitat de tine,
Aproape c-am uitat de unde vin!
Mergeam într-o direcție anume,
Pe-un drum cu soare, rouă și venin.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorule
Călătorule, sunt urmele tale
drumul și nimic mai mult;
călătorule, nu există drum,
drumul se face mergând.
Mergând doar croiești cărare,
iar de te uiți înapoi,
vezi poteca ce nicicând
n-ai s-o mai străbați, mergând.
Călătorule, nu există drum,
ci doar urme peste mare.
poezie celebră de Antonio Machado din Valori eterne ale poeziei hispane (1991), traducere de Darie Novăceanu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară de iarnă
Focul trosnește în sobă,
E cald și îmi este bine
Iar luna lunatică-n ceruri
Mi-arată drumul spre tine!
Afară în albul zăpezii
Se cern vise mari din înalt.
Te simt atât de aproape
Și dorul se vrea alinat.
Și gândul mă poartă spre tine
Mă rog să îmi fii sănătos
Iar zilele fie-ți senine
Precum al tău suflet frumos!
O vrajă e totul in jur
Și iarna la foc mi-o petrec
Când stelele nopții devin
Minuni pentru clipe ce trec.
E sfântă această pace,
Copiii mi se odihnesc.
Mă rog cu smerenie, Doamne,
Ai grijă de cei ce-i iubesc!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru (2010)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!