Nimeni nu a văzut vreodată stol de vulturi! Ei sunt unicat, oricât de mulţi vor fi fiind. Şi apoi, la acea înălţime nu pot fi decât singuri; mulţimile se adună totdeauna în dedesubturi; băltesc în subteran.

Ion Buga în În faţa Golgotei
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

poeţii sunt nişte fiinţe nedesluşite
ei îşi fac nişte lumi pe care le locuiesc singuri
de asta nimeni nu se poate lăuda că a văzut vreodată un poet adevărat

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful intrigantului

Nu-mi pasă că am răposat
De sunt aici îmi e totuna,
Căci pe pământ am tot umblat
Cu dedesubturi, totdeauna.

epitaf epigramatic de Constantin Dragodan din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aţi văzut vreodată?

Aţi văzut vreodată
Nişte tigri zburători?
Sau vreo capră care
S-ascunde printre nori?

Aţi văzut vreodată
Un şoarec cât un om?
Sau vreo vacă care
Se urcă drept în pom?

Aţi văzut prasade
Cum se coc pe tei rotat?
N-am văzut nici eu, desigur,
Dar aşa v-am întrebat.

poezie de Cornel Banari (15 ianuarie 2016)
Adăugat de Cornel Banari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât de mare ar fi un spaţiu, se poate concepe unul mai mare; apoi altul şi mai mare; şi aşa la nesfârşit fără ca vreodată să se ajungă la unul care să nu mai poată fi mărit. Din contră, oricât de mic ar fi un spaţiu, se poate găsi unul mai mic decât el şi mereu la nesfârşit, fără a se ajunge vreodată la unul indivizibil care să nu mai aibă nicio suprafaţă.

citat celebru din Blaise Pascal
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţimile n-au cunoscut niciodată setea de adevăr. Ele reclamă iluziile la care nu pot renunţa. Preferă totdeauna irealul faţă de real; irealul acţionează asupra lor cu aceeaşi forţă ca şi realul. Mulţimile au tendinţa vădită de a nu face distincţii între unul şi celălalt.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţimile psihologice sunt credule, sunt capabile să accepte afirmaţiile cele mai neverosimile; de aceea, ele pot fi manipulate acţionându-se asupra imaginaţiei lor. Ca urmare a credulităţii lor, mulţimile sunt uşor excitabile şi nu pot fi convinse prin argumente.

Gustave Le Bon în Psihologia mulţimilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai văzut vreodată ploaia ?...

Ai văzut vreodată ploaia?
Ştiu, iubito... îmi spui «nu»
Mohorâtă e odaia,
Eu sunt tu.

Murim străini pe zi ce trece,
Şi timpul este amorţit.
Tu ai plecat cu toamna rece,
Eu sunt sfârşit.

Lacrima mi-o las în noapte,
Sting cu ea orice văpaie.
Numai clipa n-o pot stinge,
Eu sunt ploaie.

poezie de Ştefan Radu Muşat din revista Constelaţii diamantine, martie 2014 (14 septembrie 2012)
Adăugat de Adi Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai văzut vreodată ploaia?...

Ai văzut vreodată ploaia?...
Ştiu, iubito, îmi spui «nu»,
Mohorâtă e odaia,
Eu sunt tu.

Murim străini pe zi ce trece,
Şi timpul este amorţit.
Tu ai plecat cu toamna rece,
Eu sunt sfârşit.

Lacrima mi-o las în noapte,
Sting cu ea orice văpaie.
Numai clipa n-o pot stinge,
Eu sunt ploaie.

poezie de Ştefan Radu Muşat din Adolescentina
Adăugat de Adi Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem personal

aş vrea să închei o pace de 1000 de ani cu mine
timp în care să mă pot răsfrânge asupra ta

să ţes tot felul de pânze să te prind
şi apoi să te învăţ să zbori,

dar nu sunt în stare decât să-ţi ofer umărul gol
ca să scrii pe el
versuri de dragoste
nu pot decât să-ţi şoptesc
tot felul de poveşti nisipoase
de care nimeni nu are trebuinţă

apoi mă pierd şi eu
ca atâtea alte minuni străvezii
care te-au atins vreodată
şi te vor mai atinge.

poezie de Irina Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate scursurile financiare băltesc, dispărând apoi, fără urme, în tenebrele infracţionalităţii.

aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zicea ienupărul: eu pot să mă târăsc oricât, pentru că oricum sunt la înălţime.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiul de bază al transformării unei idei în bani mulţi este cel de a te agăţa de acea idee şi de a munci la ea până se potriveşte scopului tău. Decide-te apoi care sunt paşii necesari pentru a o face să funcţioneze şi apoi acţionează cât de repede poţi.

citat din Duane Newcomb
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creatori

Ne-am inventat cuvintele şi singuri ne-am scris cărţi
Şi aberant apoi le luăm sursă de noi, alte, preopinenţe,
Citind din psalmi, din liturghii, din Biblie... alte hărţi
Ce colindăm pe rând, cu decalog model de... competenţe.

Ne construim, noi, sfinţi, sanctificăm, dăm moaşte
Şi noi le spunem Dumnezeu, iar popii... un apostol.
Ne beatizăm în ctitori, chip punem în icoanele de Paşte...
Şi apoi nebuni ne-naripăm doar crez, lipsit de orice ştiinţă... în stol!?

Ne creăm singuri totul şi necaz şi bucurii, ne naştem
Şi aleatoriu-i numai, învălmăşeală -brownian hazard, de noi-
Ca apoi să ne citim în palme proprii sorţi, destin ce-l paştem
Stând în genunchi, cu cap sub patrafir... sinucigaşi eroi.

Om înţelege, azi, că început tot noi am fost şi noi facem... "apoi"
Şi că pedeapsa de-i, cea maximă, e moartea, rezervată oricum... Şi pe deasupra goi, goi, goi?!?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drac mort n-a văzut nimeni vreodată.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fotografiile nebuloasei din Orion sunt în adevăr măreţe şi când ştii mai ales că nebuloasa aceasta se află la îndepărtări ce nu se pot măsura, îţi închipui ce dimensiuni reale trebuie ea să aibă. Se nasc sori din această nebuloasă? Tot ce se poate, căci stelele titei sunt în strânsă legătură cu acea nebuloasă. Am văzut apoi că şi stelele Pleiadelor par'că abia acum încep să-şi lepede scutecile copilăriei lor, acum păşesc ele spre adevărata lor viaţă. Dar nu numai atât: fiind fotografiată întreaga regiune din Orion, s'a găsit că nebuloasa din θ nu e în realitate decât sâmburele unei imense nebuloase în spirală, în care se cuprind stelelel întregei constelaţii. Această nouă descoperire te lasă în adevăr pe gânduri.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chintesenţă de moment

voi aţi văzut vreodată păsări cu albe aripi de strigoi
plutind pe mările de flăcări din munţii zilei de apoi?!
dar lupi, voi aţi văzut vreodată zâmbind cu lacrimi puerile
c-a fost lupoaica violată, pervers, cu cotul lui Ahile?!
voi luna aţi simţit, ciudata, cum sughiţa cu gelozie
când raze te legau de poartă unui gărduţ de fantezie?!
copaci voi aţi udat vreodată cu rădăcina până-n cer
cu apele de piatră sacă, cu ciur integru şi de fier?!
şi dacă da, să ştiţi c-odată vă veţi trezi din somnolenţă
nu-n lumea asta hazardată - în alta. Fără chintesenţă.

poezie de Iurie Osoianu (25 mai 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândiţi-vă câte religii încearcă să se valideze cu ajutorul profeţiilor. Gândiţi-vă cât de mulţi oameni se bazează pe aceste profeţii, oricât de vagi, oricât de neîndeplinite, ca să îşi susţină sau să îşi sprijine credinţele. Şi totuşi a existat vreodată o religie cu acurateţea profetică şi cu gradul de fiabilitate a ştiinţei?... Nici o altă instituţie creată de om nu se poate apropia de aceasta.

citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am fraţi, surori... sunt unicat
Doar de prieteni avui parte;
Dar să serbăm, că e păcat,
Aşa că: La mulţi ani, confrate!

catren de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi pe o stradă

Într-o zi pe o stradă
Am văzut o fată ce cerşea.
Era frumoasă fata ceea,
Dar ochii trişti ea avea.

Mi s-a făcut milă de acea
Biată fiinţă cu ochii de catifea.
Mulţi treceau pe lângă dânsa,
Dar puţin să uitau la ea.

M-am apropiat de dânsa
Timid cum sunt de felul meu
Şi ea mi-a cerut, încet,
Să-i dau măcar un leu.

Atunci am văzut o rază de lumină
În ochii ei miloşi şi am înţeles
Cât sunt de tandri şi frumoşi.

poezie de Vladimir Potlog (12 aprilie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un fel, fireşte, ştiam că întrebarea era fără temei: nimeni n-a văzut vreodată ceva atât de neobişnuit precum un şoarece liber, fără cursa în care apa urcă scoţând un sunet inconfundabil. Cum ţi l-aş putea descrie ţie, graţioasă zee, dat fiind că e un sunet pe care fiinţele de felul tău n-au cum să-l audă?

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!