Teatru absurd
Demult nu a mai
Venit pe la noi
Am rămas singură
Cu sufletul gol,
Uitându-mi fericirea
Agățată in cuier
La altcineva acasă.
Unde oare am fost în vizită?
Ce o fi făcând Demult?
Ultima oară când
A trecut pe la mine
Mi-a adus flori...
Și m-a pupat
Dulce...
Pe gură.
poezie de Culament Filis
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Tristețe de toamnă
Aș săpa o groapă
În nori
Și aș încerca să ajung
La Dumnezeu...
Dar afară plouă...
Și eu sunt singură
Ascunsă sub frunzișul
Unui copac încercând
Să mă feresc de ploaie
Și de lume...
poezie de Culament Filis
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bine ai venit acasă, suflete al meu
pentru Annai
Bine-ai venit acasă, suflete al meu...
Un dor mi-a fost de tine, suflet luminat,
Din prea multă lumină fost-ai lovit mereu,
Dar azi, bine-ai venit... Domnul mi te-a dat.
Bine-ai venit acasă, nume nedorit...
Particulă din mine, jumate alungată,
Astăzi te întâmpin cu zâmbet împlinit,
Lipește-te de mine, să închegăm o soartă.
Bine-ai venit acasă, suflete al meu...
Duh dintr-o Lumină ce m-a lăsat să vin,
Acuma sunt întregul și sufletul sunt eu...
M-am adunat în mine și sunt în toate plin.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.
A nins cu flori de măr
A nins cu flori de măr... o primăvară
Cu alb la tâmple și alei de vis.
A nins în noi, azi, pentru prima oară,
Dar flamura iubirilor s-a stins.
Nu știu de câte ierni tot caut timpul
În care-am rătăcit. Mă desfrunzesc!
Acum sunt iarnă, însă din cenușă,
Mai am puterea să înmuguresc.
Și uite cum mereu albesc la tâmple!
Ca o himeră-s... Timpul mi-a trecut...
De iarnă, iarăși sufletul se umple...
Și-mi amintesc că am murit demult...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ah, femeile! (A fost odată, de demult!...)
A fost odată, de demult,
Când vă iubeam așa de mult,
Când voi erați fermecătoare,
Când să vă-ascult aveam răbdare,
Când versuri eu vă închinam,
Cu vorbe dulci vă cuceream
Și-amor făceam așa de mult,
A fost odată, de demult!...
pamflet de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (10 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Ultimul sărut
Iubite mai demult plecate
în suflet se întorc pe rând
din locul cel mai tainic, stând,
cu plânsete defragmentate
se tânguie la mine-n gând.
Îmi cer să le primesc în casă,
cu-ntregul lor trecut ocult,
cum o făceam cândva, demult,
dar azi de ele nu îmi pasă,
n-aș mai putea să le ascult...!
De-aceea le îndemn să iasă
și câte una-, n mod discret,
din gândul meu să plece-ncet
că-n mine ele oricum lasă
nescrisul lor trecut secret.
Dar ele sunt nehotărâte,
tot zăbovesc la mine-n gând
și nu le văd nicicum plecând
ci-n locul lor, mai abătute,
rămân în inimă-mi plângând.
Ah, nu mai plângeți dezolate,
c-o să vă-mpac ca în trecut,
vă dau întregul meu avut
iubiri din viața mea plecate,
mi-a mai rămas doar un sărut!
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urme de pași
Urme de pași înșirate-n zăpadă
De parcă nu știam cum e albul,
De parcă a fost ultima oară când ninge.
Urme de noi împrăștiate alături
De parcă te-am strâns prima oară
De parcă a fost ultima oară când strâng.
Urme de tine mângâiate pe mine
De parcă nu știam cum sunt ochii închiși
De parcă a fost ultima oară când văd.
poezie de Alexandru Cernit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
nu mai am mult
până la mine acasă
doi munți de sare
și-un văzduh
mai am de străbătut
cu tălpile goale
bocancii i-am pierdut
demult
în tranșee
nisip
durere
câmpuri cu maci ofiliți
pe marginea retinei
bobului de grâu
nu mai am mult
ca să ajung oricum
acolo
unde m-așteaptă
suave flori de lut
lipite-n geam
îți zic
a mai rămas puțin
destin sau destinație
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trec și toamna...
dacă trec și toamna asta
iar o toamnă ar sosi,
am deschis demult fereasta,
le primesc și orice-ar fi...
cuibărită e în mine
și pe alții îi așteaptă,
stă la pândă printre rime,
o vom scrie toți odată
dacă trec și toamna asta
chiar de-i vară pe afară,
voi pași în fulgi de iarnă,
iarna rece, solitară
nu mă plâng, nu am regrete,
totul a fost prea frumos,
primăvara, vara, sete,
mi-a adus toamna pe jos
a venit încet, cu timpul,
care nu l-am drămuit,
acum îmi zâmbește chipul,
mi-amintesc cum am iubit
toamnă dulce, dulce toamnă,
doamne, sărut-mâna doamne,
am strâns doruri pentru iarnă
și mă ard ca niște toamne
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintr-o călimară
Îmi înfloresc bujori în păr
.....
Am plecat demult,
Din pragul amintirilor bătrâne.
Mi-e viața asta doar tumult
Și-un drum ce-și înfășoară-n el
Flori și două-trei ruine...
Îmi cântă fluturii în vânt
......
Am văzut argint în primăvară
Într-un tărâm pustiu...
Ah! Amintirea asta amară..
Îmi pune sufletul să scriu
Versuri dintr-o singură călimară.
Eu sunt...
Dar, tu ai fost?
Trecut plin lumini
Atunci când din tâmple
Îmi înfloreau crini?
Sau
Poate, fără vreo greșeală,
Am scris amândoi versuri
......
Dintr-o singură călimară...
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintr-o călimară 🌸❤
Îmi înfloresc bujori în păr
.....
Am plecat demult,
Din pragul amintirilor bătrâne.
Mi-e viața asta doar tumult
Și-un drum ce-și înfășoară-n el
Flori și două-trei ruine...
Îmi cântă fluturii în vânt
......
Am văzut argint în primăvară
Într-un tărâm pustiu...
Ah! Amintirea asta amară..
Îmi pune sufletul să scriu
Versuri dintr-o singură călimară.
Eu sunt...
Dar, tu ai fost?
Trecut plin lumini
Atunci când din tâmple
Îmi înfloreau crini?
Sau
Poate, fără vreo greșeală,
Am scris amândoi versuri
......
Dintr-o singură călimară..
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea
Când a fost să plec în lumea largă
Și destinu-n cârcă să mi-l port
Fericirea a rămas acasă,
Fericirea n-are pașaport.
Că așa-i în țara nimănuia,
Vameșii prin sânge-ți scotocesc
Să nu iasă clandestin din Țară
Nici un strop din tot ce-i omenesc.
Numai dorul s-a ascuns în mine
Și blestemul de a fi poet,
De aceea umblu printre oameni
Scotocind prin suflet - indiscret.
Lume bună, unde-i fericirea?
Dorul greu în suflet de ce-l port?
Fericirea ne-a rămas acasă,
Fericirea n-are pașaport.
poezie de George Filip
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teatru pustiu
Ai spus că tu ai vise
și vrei să le-mplinești,
Cum vei putea, tu, oare
să poți să le trăiești?
când sufletul tău zace
răpus într-un trecut
ce nu simte dorință
și-n care te-ai pierdut...
Cum vei putea-nțelege
când tot ți se va da?
așa cum tu speri, încă,
să ai în viața ta;
Cum vei decide prețul
la tot ce ai cerut?
dacă iubirea-n tine,
demult, a decăzut...
Ai spus că tu ai vise,
dar suflet ți-a rămas?
Îți va ajunge, oare,
să fii doar bun-rămas?
Ce rost mai e în tine?
cu trup frumos, dar gol...
Tu, care, în Iubire,
nu poți primi un rol!
poezie de Florin Răileanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gură: Cred c-ar fi trebuit să le spun alor mei că voi întârzia.
Brooke: Gură, trebuie să trăiești și tu puțin.
Gură: Nu, nu e vorba de asta. O noapte cu tine e ca și cum aș merge la clasa întâi. Viața mea e clasa a treia. Va fi greu să mă întorc la ea.
Brooke: Mersi.
Gură: Uite ce-i, Brooke. Nu știu ce se petrece între tine și Lucas, dar el e un băiat grozav. Nu am fost niciodată bun la sport. Sunt mic de înălțime. Dar când m-am hotărât să devin comentator de sport, Lucas mi-a făcut cunoștință cu tipii de la River Court. Am simțit că mi-am găsit locul. Are o inimă bună și, din câte-mi dau seama, și tu la fel. Aș fi surprins să nu vă rezolvați problemele.
Brooke: Mersi.
Gură: Ar trebui să mă-ntorc acasă.
Brooke: Gură... (Îl sărută.)
Gură: A, da, asta a fost pentru donații.
Brooke: Nu, așa mi-a venit.
Gură: Hei, Brooke. Mersi. A fost cea mai frumoasă noapte din viața mea.
replici din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul amintirilor
Amintirile mele sunt vii
și au prins rădăcini într-un loc
unde,-atunci când apune o zi,
ce a fost mai frumos îmi îngrop.
Fericite, acolo răsar
ca lăstari ce se-nalță spre cer,
și-mi aduc bucurie în dar,
într-un fel ce îmi e un mister.
Uneori, într-o stare de vis,
trec de poartă și merg pe un drum
care-mi este doar mie permis,
ca turist în al vieții album.
S-a-ntâmplat, să m-opresc sub un brad
ce-mi părea mai puțin cunoscut,
nu știam ce a fost ca răsad,
și demult acea zi a trecut.
El mi-a spus -mai degrab-a șoptit-
că mi-a fost doar privirea ce Ea
mi-a trimis-o - și tare-am iubit
amintirea în care-a zis "Da!".
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima oară
a fost de fapt
prima prima oară
am dat pagina cu degetul
muiat în gură îmbibat
cu saliva de deglutiție
înghit cuvintele bălmăjite
de un om ratat
foile se vaită în dulci stihuri
a fost prima oară
când am suflat urmele
de materie ce sprijină universul
era o filosofie cosmogonică
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintirea Ta
Îmi amintesc și-acum privirea
Ce mi-a adus demult iubirea
Sădind în mine nemurirea
Dăruindu-mi fericirea
Apusul zilnic ne privea
Vântul serii ne-asculta
Și vocea-n mine tremura
Când numele-ți rostea...
Iar astă seară dacă pleci
No-i vărsa lacrimi, poți sa treci
Peste tristele poteci
Cu privirea, să nu mă petreci
Ochii tăi ar fi prea reci
Și nu voi plânge, chiar de n-oi uita
Trisțetea, azi, cu tine va pleca
Într-un jurnal voi pune amintirea ta
Și voi zâmbi de-mi va fi dor
Să văd privirea ta
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de călătorie
demult demult când râul era râu
nu curs de apă putred și molâu
când fânul unduia până la brâu
când cerul era cer și norul nor
când verdele sclipea amețitor
când te-ntâlneai cu Domnul în pridvor
când te trezeai la ziuă cel dintâi
cu soarele zâmbind la căpătâi
cerându-ți să-i vorbești și să-l mângâi
când noaptea ațipind zăreai prin geam
cum cade luna-n ulmi din ram în ram
când te-nveleai în vis ca-ntr-un balsam
demult demult când drumul era drum
nu un infern de șanțuri și de fum
când drumul lin și alb și vălurit
curgea din infinit în infinit
când erau tați și mame și copii
nu simple acuplări ci căsnicii
când munții revărsau păduri și vii
când negura urca din văi tiptil
când te culca săgeata unui tril
demult demult pe când erai copil
poezie de Eugen Dorcescu din Drumul spre Tenerife (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-am visat
Te-am visat mai demult,
când încă ne căutam,
și fiecare iubea pe altcineva,
și între noi era o graniță pe care am învins-o într-un final.
Corpul tău nu era al tău,
era al altuia, și nici chipul,
dar te-am recunoscut în vis,
știam că ești tu,
cel pentru totdeauna,
trecut prin multi-galaxii și civilizații,
una mai teribila ca cealaltă,
cu lideri nebuni și zei pentru tot ce nu înțelegeau,
aveai aceeași tăcere și în mijlocul ei,
o inimă la fel de firavă,
un cub rubik ale cărui culori abia le potriveam.
Te-am visat mai demult și am plâns,
nu știam cum am să mă descurc
cu toată iubirea asta,
cum am să plătesc,
când te voi găsi,
dacă va fi prea târziu
sau mult prea devreme
și vom trece unul pe lângă celălalt
ca doi străini într-o galerie de artă.
Și frica mea a fost mare,
o grenadă ascunsă într-o altă grenadă,
o grenadă ca o matrioska care a explodat
și explozia ei nu a distrus nimic.
Explozia ei te-a adus pe tine.
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Deviant" de Alexandra Negru este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Oare
Când eu nu v-oi mai fi,
Cineva lipsa îmi va simți?
Și de acolo de unde oi fi
Oare peste cei dragi aș putea privi?
Fără trup oare tot eu aș fi?
Aș avea aceleași amintiri?
Mi-ar mai păsa de cineva?
Oare toate astea ar mai conta?
Stau nopțile și mă întreb
Destinul meu e împlinit?
Rostul meu este aici?
Oare viața asta e doar un test?
Când firul vieții brusc s-a rupt,
Luminile ușor sau întunecat
Și toate becurile sau stins,
Oare stinse au rămas?
Tot ce am fost,
Tot ce în viată am făcut
În afară de cei cunoscuți,
Oare pentru altcineva ar mai conta?
poezie de Ciprian Ionuț Chiricea (24 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare pot fi eu...
oare pot fi eu în apusuri
care cresc în ochii tăi, sau
în cerneluri de roșu
acolo, unde se deschid
zăvoare de lumină?
Oare pot fi eu, acolo sus...
unde pana vulturului fulgeră-n zări
sau în mine răscolind
tainice șoapte?
oare pot fi trecerea timpului
atunci când...
picur încet tăceri de copil
din timpul trecut prin mine?
sau oare...
când am adormit la sânul tău
dăruindu-mi vis de nebunii?
oare pot fi eu în...
ploi de curcubee, în furtuni
sau când scriu în seri tărzii
cuvinte cu picuri pe ferestre
gândidu-mă la tine?
oare pot fi...
clipa din căușul palmei tale
strâns întinse sau...
aburii treceri de după furtună?
oare sunt eu în clipe ce trec,
tăcute, ce nu știu răspunsul?
sau oare sunt eu sufletul tău
prin apusuri ce plecă
printr-un nou început?
poezie de Viorel Muha (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!