Extrapolarea golului
Iarăși nu-ncăpeți de mine
universul e prea strâmt
v-aș urî dar zău nu-mi vine
totuși dragoste nu simt
Universul e prea strâmt
n-are loc nici Dumnezeu
însă altceva presimt
v-ați dat la mormântul meu
N-are loc nici Dumnezeu
v-aș urî dar zău nu-mi vine
fiindcă Doamne ăsta-s eu
iarăși nu încap de mine
Universul vai-i prea mic
stăm nimic lângă nimic
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 aprilie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Citate similare
Nici
Sunt singur ca un cuib de cuc
Mai vine moartea pe la mine
Din când în când chiar eu mă duc
Dar unde stă nu știu prea bine.
Că pacostea și furicioasa
N-are copii, n-are bărbat
Șade mai mult plecată-n sat;
La mine vine să-i bat coasa,
La Ion se duce să-i repare
Ciurul, să-i pună sită mare
La Gheorghe vine cu găina
Când e s-o taie. La Sulfina...
- Cum, umblă și după muieri?
- La una s-a oprit chiar ieri
Dar nici nu știu ce i-a cerut
Că nici n-avea și nici n-a vrut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici
Sunt singur ca un cuib de cuc
Mai vine moartea pe la mine
Din când în când chiar eu mă duc
Dar unde stă nu știu prea bine.
Că pacostea și furicioasa
N-are copii, n-are bărbat
Șade mai mult plecată-n sat;
La mine vine să-i bat coasa,
La Ion se duce să-i repare
Ciurul, să-i pună o sită mare
La Gheorghe vine cu găina
Când e s-o taie. La Sulfina...
- Cum, umblă și după muieri?
- La una s-a oprit chiar ieri
Dar nici nu știu ce i-a cerut
Că nici n-avea și nici n-a vrut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul unui ateu
N-are nici un Dumnezeu
Și nu crede în nimic;
Se declară că-i ateu
Și nu pot să-l contrazic.
De credință dacă-i zic,
Am s-o fac pe riscul meu;
N-are nici un Dumnezeu
Și nu crede în nimic.
Dacă-i supărat un pic
Nu invocă nici un zeu,
Dar înjură tot mereu,
Că așa făcea de mic...
N-are nici un Dumnezeu...
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea mult!
Prea mult ați furat,
V-ați înfruptat din mine,
Ca niște corbi nebuni,
Flămânzi de albumine.
Lăsați poemul meu,
Voi corbi cu clonț de vultur,
Ajunge-un Prometeu,
Eu nu rănesc, nu tulbur!
Prea mult amatorism,
Prea trist și derizoriu,
Nu însemnați nimic,
Cloncani de promontoriu.
V-am tot îngăduit,
V-ați cocoțat pe mine,
Este deja prea mult,
Ridicoli fiecine!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până unde nu mai pot
motto: "Doamne, spune-mi până unde să merg?"... iar Dumnezeu i-a răspuns cu glas senin: "Mergi până unde poți!"
"E prea puțin, Doamne! Cere-mi mai mult!", s-a îndârjit omul. Dumnezeu i-a răspuns cu glas la fel de senin: "Mergi până unde nu mai poți"...
(Nikos Kazantzakis)
Și-am mers. Și am ajuns. În fața mea.
Nimic, nimic, nimic nu se mișca
Întregul Univers era un punct
Pe lama unui fir de păr cărunt
În jurul meu nici spațiu și nici timp
Nici lume și nici zei și nici Olimp
Nimic, nimic, nimc și numai eu
Și neputința mea.
Și Dumnezeu...
poezie de Iurie Osoianu (25 mai 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt așa străin încât am devenit invizibil
precum întunericul din spatele întunericului
înainte de scăpăratul chibritului primordial
nici măcar palmele nu-mi mai acoperă ochii
socoteala cui a mai inventat adunarea asta
din infinit în infinit
ca la o deliberare axiomatică
despre nimic
așa cum se vede universul din centrul eternului
trec prin mine tăceri și cuvinte răstite
cum dispar oamenii în ceața dintre evidențe
lipa lipa sau tropa tropa
habar nu mai am cum se scurge nemărginirea
prin ochii poeților
prea străini să se mai recunoască
mult prea invizibili
să se mai poată atinge vreodată
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârtecați
Iarăși v-a plouat în borș
și nu vreți să puneți botul
prea multe ouă în coș
cum se-nvârte iarăși totul
Și nu vreți să puneți botul
nu-i nimic găsim pe alții
care pot să-și pună cotul
și fac valuri cât Carpații
Nu-i nimic găsim pe alții
prea multe ouă în coș
să le împărțim ca frații
iarăși v-a plouat în borș
Și nu vreți să puneți botul
treceți lacrima de-a-notul
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (8 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Rondelul unui ateu
N-are nici un Dumnezeu
Și nu crede în nimic;
Se declară că-i ateu
Și nu pot să-l contrazic.
De credință dacă-i zic,
Am s-o fac pe riscul meu;
N-are nici un Dumnezeu
Și nu crede în nimic.
Dacă-i supărat un pic
Nu invocă nici un zeu,
Dar înjură tot mereu,
Că așa făcea de mic...
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu toate le-așează
Când verdele planetei dispare,
Dispare și viața pe pământ.
Soarele nu mai răsare,
Nu mai e ploaie, nici vânt.
Când apocalipsa vine,
Pământul se face scrum.
Din el nimic nu mai rămâne.
Totul e negru și fum.
Universul nu ne reciclează.
Clonă, nu ne poate face.
Dumnezeu toate le-așează,
În fața lui, lumea tace.
Nimic nu ne luminează,
Moartea viață, nu se face.
Chiar dacă pământul moare,
Galaxia nu dispare.
Altă stea pe cer apare,
Cu timpul și ea dispare
Fiindcă e tot căzătoare.
poezie de Dumitru Delcă (15 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Poem de echilibru
Totuși
cine-i
prea sus
Sau
cine-i
prea
jos
Poate
că
numai omul
e
la
locul lui
Lângă
Dumnezeu
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vă implor, amintiți-mi; sunt mamă?
voi n-ați plecat niciodată de lângă mine
ați crescut doar, prea repede, prea ușor
v-ați întins aripi spre lumea străină
n-ați avut vreun păcat sau vreo vină
c-am rămas secerată de dor
voi n-ați plecat niciodată de lângă mine
am așteptat atât de mult să veniți
parcă timpul încremenise în ochiul meu drept
unde cărțile voastre de școală
aveau fiecare pagină goală
precum laptele de la mine din piept
voi sunteți aici în lumea mea înghețată
fiecare cu universul lui
îmi e dor și-mi e groaznic de teamă
vă implor, amintiți-mi; sunt mamă?
pe un val de noroi mă tot sui
nici nu știu... sunt aici... sunt plecată?
poezie de Sophia Elisa Coreli
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universul tău
Nu regret nimic
Nici frunza, nici atingerea ta
Nici macii care îmi vor aminti de tine
Mă simt frumoasa din ziua desprinsă
De magia unei întruniri miraculoase
Și pot să cuprind cu ochii universul tău
Pot să mă vindec de tine
Nu mai e sinceritatea de altă dată
E doar magia reîntâlnirii
Și poezia de dragoste sublimă
Pe care tu o spui în fiecare dimineață, pentru mine
Și-n fiecare noapte pentru femeie.
Pentru a se salva din mrejele iubirii
Ce nu cuprinde doar sufletul, ci și mintea.
Iubesc mângâierea ta, cu palma luminii
În care mi se rupe tăcerea
Din ziarul cubului și a piramidei sentimentelor.
poezie de Ileana Nana Filip din Zbuciumul unui suflet însetat de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diana: Deci, te-a deranjat propria atitudine pe care o adoptasei față de el?
Iulian: Da... Aveam mustrări de conștiință, pentru că știu că el nu-i deloc un băiat rău, nu poate fi indisciplinat, dar nu-ți fie teamă, m-am revanșat față de el azi; sper...
Diana: Cum?!
Iulian: I-am spus unele lucruri pe care nu le-a auzit prea des de la mine.
Diana: Ce i-ai spus?
Iulian: Nu-ți fie teamă; nimic rău.
Diana: Vai, Iuli, mă bucur nespus de mult că ești din nou în relații bune cu el; și cu mine... Poate că meriți chiar și o recompensă pentru asta, măcar din partea mea.
Iulian: Te iubesc, Diana... Și pe Luci, evident; voi sunteți familia mea. Ce altceva mi-aș putea dori? Am o soție fermecătoare și un fiu minunat. N-aș putea suporta nici gândul că v-aș pierde... Hai însă să intrăm; prea le dăm subiecte de comentat celor de afară. De ce-or sta și în ploaie aici? N-au altceva mai bun de făcut oare?
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ură
Dacă-aș fi trăsnet v-aș trăsni,
V-aș îneca dacă-aș fi apă,
Și v-aș săpa mormântu-adânc
Dac-aș fi sapă.
Dacă-aș fi ștreang v-aș spânzura,
Dacă-aș fi spadă v-aș străpunge,
V-aș urmări dac-aș fi glonț,
Și v-aș ajunge.
Dar eu, deși rămân ce sunt,
O voce-adâncă îmi murmură
Că sunt mai mult decât orice,
Căci eu sunt ură.
poezie celebră de Alexandru Macedonski din Excelsior (1895)
Adăugat de Isolde
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Textul original este scris în limba română.
Cartea "Excelsior" de Alexandru Macedonski este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Zborul din vis
Dimineață, iar,
soarele răsare,
mă trezesc din nou,
nu-mi prea este foame,
dar mănânc un ou,
la serviciu plec,
deși nu am chef,
că am ca șef un bou,
aer de cavou!
Dar noroc cu harul
de la Dumnezeu,
ce îmi umple carul,
ceva, mereu, nou.
Seara, privind luna,
ca pe-un bibelou,
încerc să adorm,
somnul vine greu,
fiindcă-i zarvă mare
lângă blocul meu,
de la un depou.
Totuși, visez că zbor,
trec din nor în nor,
nu-i prea mult popor,
pare-un viitor,
nu mai vreau să mor!...
poezie de Nicolae Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strânsoare
Strâmt
strâmt îi este sufletului meu
în acest trup de cuvinte.
Pentru fulguirea sa necuprinsă
și pura lui infinire
prea multă agitație inutilă
prea goală sporovăiala lumii în bobote.
Numai
adâncurile muntelui alb de tăcere din zare
ar putea să-i fie refugiu
locaș pe potrivă
liman însingurării.
poezie de Andrei Țurcanu din Estuar (2008)
Adăugat de Anton
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deoarece există o lege așa cum este gravitația, Universul poate și se va crea singur, din nimic. Creația spontană este motivul pentru care există ceva în locul a nimic, motivul pentru care Universul și noi existăm. Nu este necesară invocarea lui Dumnezeu care, pe baza unui plan bine stabilit, a pus Universul în mișcare. Între știință și religie, știința va câștiga întotdeauna. De ce? Pentru că funcționează!
citat celebru din Stephen Hawking
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "A Brief History of Time Paperback" de Stephen Hawking este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
Plagiatorilor...
Voi mi-ați dat trupul spre vânzare,
Dar mi-ați lăsat sufletu-nchis
În universul meu de vis,
Samsari cu sufletele goale.
Voi mi-ați dat trupul spre vânzare!
Nu v-ați hrănit din carnea mea...
Hulpave păsări, nu era
În voi, atât de roditoare...
În ochiul meu voi n-ați văzut
Celest tablou spre transcendent
Aveați un singur dor - ardent -
Acela de-a mă fi avut.
Câmpii de sângeri n-ați văzut
Pe cerul existenței mele,
De-aceea cerul plin de stele
Mi-e astăzi acoperământ.
Erați de mine prea departe
Neștiind că-n lacrima ocean,
Se naște-n mine, an de an,
Alt timp în drumul către moarte...
Din mine iar am renăscut,
Voi mi-ați uitat închis trecutul
Și-având același, începutul,
Aceleași vise am avut.
Chiar în deșertice poeme,
Oh, talpa voastră n-a descris
Urma vreunui tainic vis...
Nici n-a lăsat vreodată semne...
Voi n-ați știut că veșnicia
Nu-i literă, nu-i nici cuvânt,
Ci doliul pentru care-n gând
Eu îmi păstrez mărinimia.
Gustați din mine, lupi flămânzi,
Eu iarăși mă voi recompune...
Celor ce vor să mă adune,
Îi chem, căci nu pot să m-ascund!
Nu-mi dați și sufletul vânzării!
Eu v-am pus sufletul pe masă,
Voi, diavoli care plagiază!
Dar nu v-am dat dreptul visării!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lecții de viață în sentințe scurte
sunt prea bătrân pentru a învăța șmecherii noi
dar prea tânăr pentru a uita șmecheriile vechi
sunt prea bătrân ca să-mi mai pese de ceva
dar prea tânăr ca să nu-mi mai pese de nimic
sunt prea bătrân ca să fiu nesăbuit
dar prea tânăr ca să nu-mi asum riscuri
sunt prea bătrân ca să-mi mai fie teamă de viitor
dar prea tânăr ca să nu mă îngrijoreze ziua de azi
prea bătrân pentru a alerga după o minge
prea tânăr pentru a renunța definitiv la meci.
Am o vârstă chiar nepotrivită...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universul iubirii
Nu întrebam adesea de ce atâta ură
Distruge universul iubirii
Și de ce, umili, precum o pradă,
Îngenunchem și plângem
Și suferim adesea prea mult, din dragoste
Vântul speranței noastre ne duce prea departe
În lumi necunoscute...
Dar oare nu-i prea mult?
De ce atâtea lacrimi acoperă cu umbre
Inexistența vieții și-a oricărui cuvânt
Suntem doar biete raze pierind în întuneric
Și dacă nu iubim, atunci o vom lăsa
Din moștenirea noastră în suflete ascunse
Celor ce au credință, curând, ne vor urma?
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!