Un lucru remarcabil: numai evreul ratat ne seamănă, este de-al "nostru": e ca şi cum ar fi dat îndărăt, spre condiţia noastră, spre umanitatea noastră convenţională şi efemeră. Să deducem de aici că omul e un evreu ce nu s-a împlinit?

Emil Cioran în Ispita de a exista, Un popor de singuratici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi om e o dramă; a fi evreu este una în plus. De aceea, evreul are privilegiul de a trăi de două ori condiţia umană. El reprezintă existenţa prin excelenţă separată sau, pentru a folosi o expresie prin care teologii îl califică pe Dumnezeu, este absolut-altul. Conştient de singularitatea sa, o are-n minte neîncetat şi niciodată nu uită de sine; de aici aerul lui stingherit, crispat sau afişând o falsă încredere de sine, atât de frecvent la cei ce poartă povara unei taine. În loc să fie mândru de obârşia lui, să şi-o înscrie pe frunte, s-o strige-n gura mare, el o ascunde: ci soarta lui, fără pereche, nu-l îndreptăţeşte oare să privească de sus gloata umană?

Emil Cioran în Ispita de a exista, Un popor de singuratici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evreul nu merită drepturi nicăiri în Europa, pentru că nu munceşte; iar traficul şi scumpirea artificială a mijloacelor de trai nu este muncă, şi aproape numai din aceasta consistă evreul. Evreul nu cere libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e veşnic consumator, niciodată producător şi desigur că numai cu foarte rară excepţie se va găsi într-adevăr câte un evreu care să producă... Cel mai solid meseriaş e şi aici în ţară, românul sau germanul sau cehul, niciodată evreul. El reprezintă concurenţa nesănătoasă a muncii rele, superficiale, cu munca dreaptă şi temeinică. Ieftin şi rău e deviza evreului până ce ruinează pe lucrătorul creştin, scump şi rău e deviza evreului când rămâne stăpânul pieţei...

Mihai Eminescu în articolul "Evreii şi Conferinţa" (1877)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Duşmanul e la fel de util ca Buddha." Chiar aşa e. Căci duşmanul veghează asupra noastră, ne împiedică să ne lăsăm în voia sorţii. Semnalând, dând în vileag cea mai mică slăbiciune a noastră, el ne conduce direct spre mântuire, se face luntre şi punte ca să nu fim nedemni de părerea pe care şi-a făcut-o despre noi. De aceea, recunoştinţa noastră faţă de el ar trebui să fie nemărginită.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu este un vecin faţă de exilul eului nostru, care ne face să ne căutăm pe alte tărâmuri şi să nu fim niciodată în apropierea noastră, prin soartă inaccesibili nouă.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În loc să fiu atent la figura trecătorilor, le priveam picioarele, şi toţi aceşti agitaţi se reduceau la nişte paşi care se precipitau – spre ce? Şi mi-a apărut clar că misiunea noastră este să atingem ţărâna în căutarea unui mister lipsit de ceva serios.

citat celebru din Emil Cioran (1987), traducere de Marius Ghica
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prutul nostru care izvorăşte din lacrima noastră, Prutul care izvorăşte din ochiul nostru a fost, este şi va fi în veci apa dorului nostru, care ne-a unit şi ne-a despărţit de atâtea ori, nu din vina noastră, nu din vina Dumneavoastră,

Se construiesc poduri spre stele.

Noi, românii, vrem să construim un pod peste Prut.

Podul de flori este un pod simbolic, de înfrăţire sufletească.

Dacă nu vom avea fier, vom construi un pod din stejarii de la Miorcani şi Pererita.

Grigore Vieru în Apa dorului nostru/ Gazeta de Botoşani, Podul de flori de la Prut (iunie 1991)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât suntem mai conştienţi de insignificaţia noastră, cu atât mai mult îi dispreţuim pe ceilalţi. Nu atribuim o oarecare realitate semenului nostru decât în măsura în care o descoperim în noi înşine.

Emil Cioran în Eseuri
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa noastră?!

Viaţa noastră?! Spumă de lumină,
Condensată în baloane ce ascund curcubeul
Sentimentelor pure, înălţătoare.
Dans de secunde şi păsări risipindu-se-n zare...
Petale de trandafiri, ori aduceri-aminte,
Caleidoscop de impresii
Pe care oglinda destinului le impozitează,
Re-direcţionându-le spre eter.
Pleoapă peste care roua dansează
Cu rochia albă a luminii.
Viaţa noastră?! O amazoană
Alunecând dinspre istorii, devenind istorie,
Privindu-se în oglinda unui alt timp.
Un timp ce nu este al nostru,
Un timp în care sălbatica lupta a vieţii
Învaţă să se lase rănită,
Spre a cunoaşte fericirea deplină.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NE DERANJEAZĂ... (L)

Ne deranjează labilitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lăcomia altora, când îi suntem victime; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează laşitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lauda de sine a altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lăudăroşenia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lenea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează libertinajul altora; cu al nostru ne înţelegem bine...
Ne deranjează libidinozitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lichelismul altora; cu al nostru ne înţelegem bine...
Ne deranjează limbariţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează limbuţia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează oamenii limitaţi, când e vorba de alţii, dar pe niciunul când el e limitat...
Ne deranjează linguşirea, când este adresată altora, dar ne simţim minunat când ne este este adresată nouă...
Ne deranjează lipsa de logică a altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează logoreea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (2 august 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem cu toţii însemnaţi de-o pribegie în infinit. Fără rai, şi fără lihnirea după el. Un dor lipsit de infinit, infinit totuşi prin nedesăvârşire. Atâta-i pozitiv în noi: am transformat nenorocul în farmec. Am dat sens de viaţă negaţiei. Ne complăcem în urgisire. În ea numai vom fi creatori. Răul este sensul nostru ascendent, înfrângerea înălţarea noastră. Făptură neînfăptuită e românul.

Emil Cioran în Îndreptar pătimaş II, Despre nenoroc (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi este dor...

Îmi este dor...
De zâmbetul Soarelui aşezat la fereastră -
pasăre-albastră.
Îmi este dor, tot mai dor,
De fiica poporului şi a noastră!
În roiuri de fluturi,
Ca o ploaie de muguri,
Se înalţă spre cetatea divină....
Ca un vis de lumină...
Zbor de pace, te chem!
Ce blestem, ce blestem,
Oh, te-a rupt, draga mea,
Lăsând doliu şi plâns?!
Noi aici te-am pierdut,
Însă te vom avea,
În ce-ai lăsat pe pământ,
Căci mereu vei lupta
Să-mplineşti visul tău...
Un erou vei rămâne,
Un vis împlinit,
A poprului pâine...
Te-au ucis spre-a-nvia
În sufletul nostru,
Când dorul ne doare.
Oh, demonii roşii,
Cu arme de doliu
Amar vi-i linţoliul...
Vă temeţi de soare!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici, la Poiana lui Iuraşcu, am cunoscut întâi natura. Cea dintâi amintire de lună o am de aici. Veneam într-o seară cu mama mea şi cu alţii de la iaz spre casă. Era lună plină. Atunci am fost foarte lovit de faptul că luna merge şi ea pe cer spre casa noastră.

Garabet Ibrăileanu în Amintiri din copilărie şi adolescenţă (31 iulie 1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim aici viaţa noastră separată şi viaţa unei alte fiinţe, mult mai cuprinzătoare, care include fiinţările noastre separate aşa cum corpul nostru include toate celulele separate care îl alcătuiesc. Şi de aceea activitatea noastră spre binele acelui Întreg nu se iroseşte, aşa cum nu se iroseşte activitatea celulelor pentru întregul organism. Poate de aceea moartea este doar un transfer al conştiinţei dintr-o persoană separată într-o fiinţă mai cuprinzătoare, care include persoanele separate. Şi asta probabil fiindcă întreaga viaţă omenească este numai sporirea continuă a conştiinţei.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul este făcut spre binele nostru, pentru mântuirea noastră.

citat din Sfântul Ioan de Kronstadt
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolia este limita de poezie pe care o atingem în interiorul lumii. Ea nu e numai o înălţime a noastră, ci a existenţei înseşi. Aceasta se înnobilează treptat înspre irealitate, devenind mai mult prin apropierea de o stare de vis.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De nu ne-am îndoi de noi înşine, scepticismul ne-ar fi literă moartă, îngrijorare convenţională, doctrină filozofică.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Atrofia cuvântului (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare om este un călău ratat.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecinătatea cu Rusia – iată principiul de la care trebuie să pornească nu numai politica noastră spre Răsărit, dar toată politica noastră externă. Vecinătatea cu Rusia – nu sentimentele, nu afinităţile rasiale sau culturale, nu interesele economice comandă politica noastră externă.

Ion I.C. Brătianu în interviu (1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu condiţia noastră, ci calitatea sufletului nostru ne face fericiţi.

citat celebru din Voltaire
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

CONDAMNĂM... (L)

Condamnăm labilitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lăcomia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lascivitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm laşitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lauda de sine a altuia; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lăudăroşenia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lenea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm libertinajul altora; cu al nostru ne înţelegem bine...
Condamnăm libidinoşii, când e vorba de alţii, dar niciunul pe sine că e libidinos...
Condamnăm lichelismul altora; cu al nostru ne înţelegem bine...
Condamnăm limbariţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm limbuţia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lipsa de logică a altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm logoreea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (2 august 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!