
Încurajări electorale
Când stați bolnavi, flămânzi și n-aveți pâine,
Când duceți traiul greu de azi pe mâine,
Când înghețați de frig și moartea vine,
Nu uitați dragii mei, să trăiți bine!
epigramă de Valeria Moroșan (martie 2011)
Adăugat de Valeria Moroșan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Întrebare
Mă caut mereu
în ziua de mâine,
dar marți nu sunt eu.
Și luni când mai vine?
De-ași fi arhiereu,
chiar miercuri ar fi bine
să declar că sunt eu.
Și luni când mai vine?
Mâine aș fi din nou eu,
dar joi nu-i de mine,
eu nu visez la empireu.
Și luni când mai vine?
Pentru vineri sunt un deșeu
aruncat departe de sine.
Deci tot nu sunt eu.
Și luni când mai vine?
Sâmbătă mi-e greu,
cu dorul de mine
topind tot ce-i al meu.
Și luni când mai vine?
Odihnitoare mereu
cred duminică-n tine,
zi lăsată de dumnezeu.
Și luni când mai vine?
Azi mă simt ca un zeu,
stăpân peste mine,
încrezător că-n careu
ziua de luni tot revine.
Oră de oră trec și eu
spre zorii zilei de mâine,
dar fi-voi oare mereu
și-n lunea care vine?
E
Calvarul zilei de luni
sau
Vremelnicia devenirii mele
?
poezie de Silviu Crăciunaș (2010)
Adăugat de Silviu Crăciunaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul dor pe 2013
Mai am un dor, un dor
Să-mi cumpăr un vapor.
Anul nou când vine
Să strig: "Trăiți bine!"
Și mai am încă un dor
Înainte ca să mor -
Vi-l spun anul care vine?
"Trăiți bine?"
poezie satirică de Radu Bunei (31 decembrie 2013)
Adăugat de Radu Bunei

Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndemnurile Duhului
Trăiți ca fii răscumpărați
Din traiul plin de îngâmfare
Și niciodată nu uitați
C-aveți în Paradis intrare.
Nicicând nu vă lăsați răpuși
De standardul propus de lume
Tratați pe cei ce-au fost excluși
Când propagat-au sfântu-I Nume.
Primiți în casă pe sărmani
Și dați-le Cuvânt și pâine
Iar de-au nevoie și de bani
Nu amânați de azi pe mâine.
Un crez format lângă Păstor
Hrăniți-l zilnic, cu-ndrăzneală,
S-ajungă în ceresc Decor,
Să fie tare-n orice boală.
V-am îndemnat și vă îndemn
Să nu slăbiți în pasiune
Iar când de Sus primiți un semn
Din el să faceți misiune.
Veți mai gusta dezamăgiri
În pământeasca drumeție
De-aceea înălțați priviri
Spre Plaiul plin de măreție.
Primind un sfat cu sursa-n Rai
Pe cale va spori elanul
De-i iarnă sau de-i luna Mai
Vedea-veți Slava și Limanul.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (15 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranța în ziua de mâine
Mâine și iar mâine; și de mâine, mâine;
Astăzi e durerea, mâine fericirea:
Astfel crede-acela care n-are pâine,
Astfel și bogatul: Toată omenirea
Crede și așteaptă mâine-ntr-ajutor!
Dar ăst mâine oară când se isprăvește?
O, ce rătăcire! Mâine, e vecia.
Astăzi, este viața, cât omul traiește:
Astăzi, e-ntristarea; Mâine, veselia:
Viața, este vrajbă; Moartea, e amor.
poezie clasică de Cezar Bolliac
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi n-aveți suflet de creștin (către guvernanți)
Gândirea vă e blocată.
Mintea va intrat în noapte.
Noi cerșim din poartă-n poartă,
Voi ne-ați condamnat la moarte.
Ne-ați obligat să colindăm
Mapamondul pentru pâine.
Voi nu vedeți cât îndurăm
Să trăim de azi pe mâine.
Rămân copiii fără noi.
Se duc pe calea greșită.
Pe drumuri plâng, flămânzi și goi.
Mor cu inima zdrobită.
Voi n-aveți suflet de creștin.
Nu cunoașteți ce-i durerea.
Voi v-ați clădit luxos destin
Prăduind țării averea.
Dar nu va fi departe vremea
Când va veni blestemul gloatei.
Când veți ști ce e durerea,
Implorând iertare soartei.
Va veni un timp în care,
De voi, milă, n-om avea.
Nu veți găsi îndurare.
Prea ne-ați făcut viața grea.
Va veni acea zi mare
Când socoteală veți da,
Când va răsări nou soare
Și viața se va schimba.
Vom avea și noi puterea
Să trăim în demnitate.
Viața ne este averea,
Și-o apărăm pân-la moarte.
Sfârșitul vă e aproape.
Vă va înghiți pământul.
Veți răspunde pentru toate.
Averea vă e mormântul.
poezie de Dumitru Delcă (25 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce e viața omului
Ce e viața omului,
E ca floarea câmpului,
Azi e floare pe câmpie,
Mâine nimenea nu știe...
De aceea, dragii mei,
Sa avem mireasma ei!...
Ce viața omului,
E ca frunza codrului,
Stă în soare, stă în vant,
Dar tot cade pe pămant
De aceea, dragii mei
Să avem culoarea ei!...
Frunza, floarea,
Ea se bucură de soare
Când e frig e rabdatoare
Și când toamna ea sosește
Vrea nu vrea, îngalbeneste
Iar iarna când a venit
A plecat... s-a prăpădit...
Întâi suntem mugurasi
Verde crud suntem gingasi
Înverzim și stralucim...
... dar apoi îngalbenim
Vrem nu vrem, ne prăpădim,
Vrem nu vrem, ne prăpădim...
Vedeți voi dragii mei
Timpul nu-l oprim cu lei,
Și de Frunza va cădea...
verdele îl vom păstra,
Și de Floarea va pleca,
mireasma e pururea...
De aceea dragii mei,
Să avem culoare verde
Și parfum ce nu se pierde,
Într-o zi noi vom fi duși...
Nu știm unde vom fi puși...
poezie de Grațiela Lionte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce stați singuri?
Oameni dragi, de ce stați singuri
Și tristețile vă-mpung?
V-ați împrejmuit cu diguri,
Cum, la voi, să mai ajung?
V-ați decis la-ntemnițare,
La-ngropările de vii,
V-ați turnat plumbi în picioare
Implorând la Cer pronii.
Totul pare că v-apasă
Sufletul zgârcit de frig...
De ce teama nu vă lasă
S-auziți când eu vă strig?
Nu vă puneți sub zăvoare
Al dorințelor tărâm,
Că și galaxia moare
De-aș vrea dorul să-l dărâm!
Nu oftați sub promoroacă
Printre clănțăniri de dinți
Ca bătăile în toacă
Ce răzbat până la sfinți!
Eu v-aștept pe-un colț de astru
Într-o cută de senin
Să v-arăt cât de albastru
Este când zâmbiți puțin.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (11 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când mi-e bine, când mi-e rău...
când mi-e bine, când mi-e rău,
când mi-e dor de dorul tău,
când sunt eu, când nu sunt eu,
mi se-ntâmplă mai mereu
când e soare, când e nor,
când trăiesc și când mă mor,
când mă-nalț, când mă cobor,
ca un fulg purtat în zbor
când nu dorm, când mai adorm,
când mă-mbăt cu cloroform,
să te uit, nu-mi e ușor,
îmi apari, dispari în zori
când mai stau, nu pot să stau,
simt parfumul tău și-l beau,
îți aud pașii desculți,
ești în mine, nu mă cruți
când mi-e bine, când mi-e rău,
mi-ai lăsat un of al tău,
îl alung, îl chem mereu,
îl tot car, e tot mai greu
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața în actualitate
Traiul e de azi pe mâine
Și e bine de-avem pâine
Și câte puțin din toate...
Firesc: cui pe cui se scoate...
epigramă de Constantin Enescu (iunie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
În luna asta de Prier
Eu vă doresc să stați lejer,
S-aveți de toate eu vă-nchin
Cu dragoste, că-i mai divin!
Și nu uitați din când în când
Să fim cu toții într-un gând,
Un gând de pace și gentil
În luna-aceasta de April!
poezie de Vasile Zamolxeanu (2 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea din tei
Nu știu pe ce pun mâna mai întâi,
Nesiguranța vrea să mă domine,
Zadarnic iau din whisky vitamine,
Dacă nu pun în el niște lămâi.
Cum n-am, în jur, pe nimeni să-mi lumine,
Rămas pe lume fără căpătâi,
Mă-ntorc mereu la dragostea dintâi:
M-am regăsit, ce dor mi-era de mine!
Acum sunt calm și nu mai am probleme,
Iar dacă-mi vine, rar, câte un gând
S-aprind în suflet, poeziei, gustul,
Stați liniștiți, n-aveți de ce vă teme!
Ies în oraș, așa, din când în când
Și-i șterg, pios, lui Eminescu, bustul.
sonet de Grig Dobreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâine...
mâine poate-o fi mai bine,
mâine, mâine, unt pe pâine,
mâine cu un pic de soare,
mâine poate nu mai doare
mâine poate o speranță,
mâine o zi și-o nouă viață,
mine poate răul trece,
mâine văd ce se petrece
mâine mult mai bun ca azi,
mâine foșnetul din brazi
mă va ridica de aripi,
mult mai sus de joase valuri
mâine, mâine, până mâine,
e prea mult și nu-mi e bine,
până mâine înc-o noapte,
o voi trece, n-am ce face
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să trăiți bine?
De când cu gripa aviară
S-au tot luat măsuri, să fie
Tot omul mulțumit în țară:
Măsuri exacte, la sicrie...
epigramă de Mihai Teognoste din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ai plecat, iubită mamă...
Tu ai plecat, iubita noastră mamă,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat,
Că te-am crezut cu-adevărat!
Curaj în viață dacă n-ai
Cu moartea n-ai cum piept să dai!
Se stinse o lumină în panoplii de cer ;
Pe lângă luna plină căzu ca un mister!
Un suflet se înaltă spre cele veșnicii ;
De-aceea cade steaua, nu poți că să nu știi!
Așa s-a întâmplat, tu însăși să dai vamă,
Tu ai plecat iubita noastră mamă!
Curaj aveai, cât pentru o armată
Și ne-ai crescut cu inima curată!
Iar hrana, ziua toată-ți era doar un covrig,
Că noi să creștem mari și să nu știm de frig!
Așa te-am cunoscut, noi, mamă,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă!
Iertare cerem, de-am greșit
Dar parcă greu ne-ai pedepsit ;
Doar știi că fiul ți-a plecat în cer,
Că tata să nu fie mult stingher!
Acum și tu te-ai supărat
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat!
În inimă ți-ai dus durerea
Deși era amară ca și fierea!
Tu ți-ai ales cărarea către cer
Și ai avut voință că de fier!
Iar noi nu am făcut păcat,
Că te-am crezut cu-adevărat!
Ne-ai învățat pe toți să nu cedăm la greu,
Că dacă vrem, putem, ne-ajută Dumnezeu!
Dar tu se pare c-ai uitat, acum,
Când ești pe ultimul tău drum ;
Nu poți în lume să mai stai,
Curaj în viață dacă n-ai!
În lumea unde veșnic ai să fii
Noi suntem siguri că tu știi,
Că nu-i durere, nici lacrimă, nici chin
Și nu vei în stare, să scoți nici un suspin!
Acolo, o eternitate stai,
Cu moartea n-ai cum piept să dai!
Cu moartea n-ai cum piept să dai,
Curaj în viață dacă n-ai!
Că te-am crezut cu-adevărat
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă,
Tu ai plecat, iubita noastră mamă!
poezie de Gheorghe Pepelea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaful birocratului
Când la birou veni hidoasa
Și-i arătă, din ușă, coasa,
Fu prima zi, de când e-n pâine,
Când nu i-a mers cu "vino mâine!"
epitaf epigramatic de Gheorghe Păun-Ulmu din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Frig
Atâta frig încape-n noi
Că putem să dăm și împrumut
Cerbii și cerboiacele la rut
Poartă-n coarne ghețurile sloi
Pătrunde frigul în cetate
Și în fiecare dintre noi
Cărțile-i prezintă pe eroi
Înghețați de veacuri în tratate
Aerul vibrează ca o coardă
Un diapazon sau un acord
Simptomele atacului de cord,
Dau alarma-n camera de gardă
În case și în suflete e frig
Apele îngheață în fiorduri
Și ne trecem viața-n dezacorduri
Pentru-o pâine sau un biet covrig.
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Repere geografice
Îți spun să nu te mânjești
Undeva către Mânjești
Și să nu te țigănești
Cândva pe la Țigănești
Ca să nu te mai pitești
Când te duci pe la Pitești
Mai bine să salți de vesel
Prin comuna Devesel
Sau mai bine înflorești
Când vei sosi în Florești
Voi să nu vă afumați
Acolo pe la Afumați
Nici de cum să nu urlați
Când mergeți pe la Urlați
Nici să nu umblați flămânzi
Prin Moldova la Flămânzi
Îmbinați dreptatea cu constanța
Ca-n Dobrogea la Constanța.
poezie de David Boia (13 octombrie 2017)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, Doamne
Când patima ne ispitește,
Dar și necazul ne lovește,
Mai bine, Doamne, ferește!
Când speranța e pierdută,
Dar și viața-i decăzută,
Mai bine, Doamne, ajută!
Când cele rele avansează
Și traiul zilnic ne stresează,
Doamne, ne binecuvântează!
Când avem griji și nevoi,
Aici și-n lumea de apoi,
Doamne, ai grijă de noi!
rugăciune de David Boia (19 aprilie 2015)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Până când moartea vă va despărți...
Un văduv povestește,-nseninat:
- Când prietenii mi-au zis că-s condamnat
Pe viață, mi-am dat seama, dragii mei,
Că-i vorba numai despre viața ei.
epigramă de Dan Norea din Epi... Gramatica, O mireasă, pentru mire, e o soacră-n devenire (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stai acasă...
Dragii mei, vă rog să stați în casă
Afară acum nu e bine să ieșiți
Umblă pe stradă Doamna cu coasă
Stați în casă feriți
Dragii mei oameni minunați
Ieșiți doar să cumpărați mâncare
Să aveți în dotare ai mei oameni mascați
La această înfățișare. Doamna cu coasă vă dă nepăsare
Știu că vă place la soare
Aveți răbdare... O să mai avem vreme
Aceasta este adevărata constatare
Tatăl nostru ne dă binecuvântare
Cu rugile voastre,
Dumnezeu nu ne va chema la El așa devreme...
Doamne te iubim și noi tare.
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!