Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Valeria Moroșan

Încurajări electorale

Când stați bolnavi, flămânzi și n-aveți pâine,
Când duceți traiul greu de azi pe mâine,
Când înghețați de frig și moartea vine,
Nu uitați dragii mei, să trăiți bine!

epigramă de (martie 2011)
Adăugat de Valeria MoroșanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Întrebare

Mă caut mereu
în ziua de mâine,
dar marți nu sunt eu.
Și luni când mai vine?

De-ași fi arhiereu,
chiar miercuri ar fi bine
să declar că sunt eu.
Și luni când mai vine?

Mâine aș fi din nou eu,
dar joi nu-i de mine,
eu nu visez la empireu.
Și luni când mai vine?

Pentru vineri sunt un deșeu
aruncat departe de sine.
Deci tot nu sunt eu.
Și luni când mai vine?

Sâmbătă mi-e greu,
cu dorul de mine
topind tot ce-i al meu.
Și luni când mai vine?

Odihnitoare mereu
cred duminică-n tine,
zi lăsată de dumnezeu.
Și luni când mai vine?

Azi mă simt ca un zeu,
stăpân peste mine,
încrezător că-n careu
ziua de luni tot revine.

Oră de oră trec și eu
spre zorii zilei de mâine,
dar fi-voi oare mereu
și-n lunea care vine?

E
Calvarul zilei de luni
sau
Vremelnicia devenirii mele
?

poezie de (2010)
Adăugat de Silviu CrăciunașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Lazaret, suflete ratacite" de Silviu Crăciunaș este disponibilă pentru comandă online la numai 20.00 lei.

Ultimul dor pe 2013

Mai am un dor, un dor
Să-mi cumpăr un vapor.
Anul nou când vine
Să strig: "Trăiți bine!"

Și mai am încă un dor
Înainte ca să mor -
Vi-l spun anul care vine?
"Trăiți bine?"

poezie satirică de (31 decembrie 2013)
Adăugat de Radu BuneiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îndemnurile Duhului

Trăiți ca fii răscumpărați
Din traiul plin de îngâmfare
Și niciodată nu uitați
C-aveți în Paradis intrare.

Nicicând nu vă lăsați răpuși
De standardul propus de lume
Tratați pe cei ce-au fost excluși
Când propagat-au sfântu-I Nume.

Primiți în casă pe sărmani
Și dați-le Cuvânt și pâine
Iar de-au nevoie și de bani
Nu amânați de azi pe mâine.

Un crez format lângă Păstor
Hrăniți-l zilnic, cu-ndrăzneală,
S-ajungă în ceresc Decor,
Să fie tare-n orice boală.

V-am îndemnat și vă îndemn
Să nu slăbiți în pasiune
Iar când de Sus primiți un semn
Din el să faceți misiune.

Veți mai gusta dezamăgiri
În pământeasca drumeție
De-aceea înălțați priviri
Spre Plaiul plin de măreție.

Primind un sfat cu sursa-n Rai
Pe cale va spori elanul
De-i iarnă sau de-i luna Mai
Vedea-veți Slava și Limanul.

poezie de din Pelerini printre versuri (15 iunie 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Cezar Bolliac

Speranța în ziua de mâine

Mâine și iar mâine; și de mâine, mâine;
Astăzi e durerea, mâine fericirea:
Astfel crede-acela care n-are pâine,
Astfel și bogatul: Toată omenirea
Crede și așteaptă mâine-ntr-ajutor!

Dar ăst mâine oară când se isprăvește?
O, ce rătăcire! Mâine, e vecia.
Astăzi, este viața, cât omul traiește:
Astăzi, e-ntristarea; Mâine, veselia:
Viața, este vrajbă; Moartea, e amor.

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Voi n-aveți suflet de creștin (către guvernanți)

Gândirea vă e blocată.
Mintea va intrat în noapte.
Noi cerșim din poartă-n poartă,
Voi ne-ați condamnat la moarte.

Ne-ați obligat să colindăm
Mapamondul pentru pâine.
Voi nu vedeți cât îndurăm
Să trăim de azi pe mâine.

Rămân copiii fără noi.
Se duc pe calea greșită.
Pe drumuri plâng, flămânzi și goi.
Mor cu inima zdrobită.

Voi n-aveți suflet de creștin.
Nu cunoașteți ce-i durerea.
Voi v-ați clădit luxos destin
Prăduind țării averea.

Dar nu va fi departe vremea
Când va veni blestemul gloatei.
Când veți ști ce e durerea,
Implorând iertare soartei.

Va veni un timp în care,
De voi, milă, n-om avea.
Nu veți găsi îndurare.
Prea ne-ați făcut viața grea.

Va veni acea zi mare
Când socoteală veți da,
Când va răsări nou soare
Și viața se va schimba.

Vom avea și noi puterea
Să trăim în demnitate.
Viața ne este averea,
Și-o apărăm pân-la moarte.

Sfârșitul vă e aproape.
Vă va înghiți pământul.
Veți răspunde pentru toate.
Averea vă e mormântul.

poezie de (25 martie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ce e viața omului

Ce e viața omului,
E ca floarea câmpului,
Azi e floare pe câmpie,
Mâine nimenea nu știe...
De aceea, dragii mei,
Sa avem mireasma ei!...

Ce viața omului,
E ca frunza codrului,
Stă în soare, stă în vant,
Dar tot cade pe pămant
De aceea, dragii mei
Să avem culoarea ei!...

Frunza, floarea,
Ea se bucură de soare
Când e frig e rabdatoare
Și când toamna ea sosește
Vrea nu vrea, îngalbeneste
Iar iarna când a venit
A plecat... s-a prăpădit...

Întâi suntem mugurasi
Verde crud suntem gingasi
Înverzim și stralucim...
... dar apoi îngalbenim
Vrem nu vrem, ne prăpădim,
Vrem nu vrem, ne prăpădim...

Vedeți voi dragii mei
Timpul nu-l oprim cu lei,
Și de Frunza va cădea...
verdele îl vom păstra,
Și de Floarea va pleca,
mireasma e pururea...
De aceea dragii mei,
Să avem culoare verde
Și parfum ce nu se pierde,
Într-o zi noi vom fi duși...
Nu știm unde vom fi puși...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce stați singuri?

Oameni dragi, de ce stați singuri
Și tristețile vă-mpung?
V-ați împrejmuit cu diguri,
Cum, la voi, să mai ajung?

V-ați decis la-ntemnițare,
La-ngropările de vii,
V-ați turnat plumbi în picioare
Implorând la Cer pronii.

Totul pare că v-apasă
Sufletul zgârcit de frig...
De ce teama nu vă lasă
S-auziți când eu vă strig?

Nu vă puneți sub zăvoare
Al dorințelor tărâm,
Că și galaxia moare
De-aș vrea dorul să-l dărâm!

Nu oftați sub promoroacă
Printre clănțăniri de dinți
Ca bătăile în toacă
Ce răzbat până la sfinți!

Eu v-aștept pe-un colț de astru
Într-o cută de senin
Să v-arăt cât de albastru
Este când zâmbiți puțin.

poezie de (11 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când mi-e bine, când mi-e rău...

când mi-e bine, când mi-e rău,
când mi-e dor de dorul tău,
când sunt eu, când nu sunt eu,
mi se-ntâmplă mai mereu

când e soare, când e nor,
când trăiesc și când mă mor,
când mă-nalț, când mă cobor,
ca un fulg purtat în zbor

când nu dorm, când mai adorm,
când mă-mbăt cu cloroform,
să te uit, nu-mi e ușor,
îmi apari, dispari în zori

când mai stau, nu pot să stau,
simt parfumul tău și-l beau,
îți aud pașii desculți,
ești în mine, nu mă cruți

când mi-e bine, când mi-e rău,
mi-ai lăsat un of al tău,
îl alung, îl chem mereu,
îl tot car, e tot mai greu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața în actualitate

Traiul e de azi pe mâine
Și e bine de-avem pâine
Și câte puțin din toate...
Firesc: cui pe cui se scoate...

epigramă de (iunie 2010)
Adăugat de Constantin EnescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

* * *

În luna asta de Prier
Eu vă doresc să stați lejer,
S-aveți de toate eu vă-nchin
Cu dragoste, că-i mai divin!
Și nu uitați din când în când
Să fim cu toții într-un gând,
Un gând de pace și gentil
În luna-aceasta de April!

poezie de (2 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragostea din tei

Nu știu pe ce pun mâna mai întâi,
Nesiguranța vrea să mă domine,
Zadarnic iau din whisky vitamine,
Dacă nu pun în el niște lămâi.

Cum n-am, în jur, pe nimeni să-mi lumine,
Rămas pe lume fără căpătâi,
Mă-ntorc mereu la dragostea dintâi:
M-am regăsit, ce dor mi-era de mine!

Acum sunt calm și nu mai am probleme,
Iar dacă-mi vine, rar, câte un gând
S-aprind în suflet, poeziei, gustul,

Stați liniștiți, n-aveți de ce vă teme!
Ies în oraș, așa, din când în când
Și-i șterg, pios, lui Eminescu, bustul.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mâine...

mâine poate-o fi mai bine,
mâine, mâine, unt pe pâine,
mâine cu un pic de soare,
mâine poate nu mai doare

mâine poate o speranță,
mâine o zi și-o nouă viață,
mine poate răul trece,
mâine văd ce se petrece

mâine mult mai bun ca azi,
mâine foșnetul din brazi
mă va ridica de aripi,
mult mai sus de joase valuri

mâine, mâine, până mâine,
e prea mult și nu-mi e bine,
până mâine înc-o noapte,
o voi trece, n-am ce face

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să trăiți bine?

De când cu gripa aviară
S-au tot luat măsuri, să fie
Tot omul mulțumit în țară:
Măsuri exacte, la sicrie...

epigramă de din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu ai plecat, iubită mamă...

Tu ai plecat, iubita noastră mamă,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat,
Că te-am crezut cu-adevărat!
Curaj în viață dacă n-ai
Cu moartea n-ai cum piept să dai!

Se stinse o lumină în panoplii de cer ;
Pe lângă luna plină căzu ca un mister!
Un suflet se înaltă spre cele veșnicii ;
De-aceea cade steaua, nu poți că să nu știi!
Așa s-a întâmplat, tu însăși să dai vamă,
Tu ai plecat iubita noastră mamă!

Curaj aveai, cât pentru o armată
Și ne-ai crescut cu inima curată!
Iar hrana, ziua toată-ți era doar un covrig,
Că noi să creștem mari și să nu știm de frig!
Așa te-am cunoscut, noi, mamă,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă!

Iertare cerem, de-am greșit
Dar parcă greu ne-ai pedepsit ;
Doar știi că fiul ți-a plecat în cer,
Că tata să nu fie mult stingher!
Acum și tu te-ai supărat
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat!

În inimă ți-ai dus durerea
Deși era amară ca și fierea!
Tu ți-ai ales cărarea către cer
Și ai avut voință că de fier!
Iar noi nu am făcut păcat,
Că te-am crezut cu-adevărat!

Ne-ai învățat pe toți să nu cedăm la greu,
Că dacă vrem, putem, ne-ajută Dumnezeu!
Dar tu se pare c-ai uitat, acum,
Când ești pe ultimul tău drum ;
Nu poți în lume să mai stai,
Curaj în viață dacă n-ai!

În lumea unde veșnic ai să fii
Noi suntem siguri că tu știi,
Că nu-i durere, nici lacrimă, nici chin
Și nu vei în stare, să scoți nici un suspin!
Acolo, o eternitate stai,
Cu moartea n-ai cum piept să dai!

Cu moartea n-ai cum piept să dai,
Curaj în viață dacă n-ai!
Că te-am crezut cu-adevărat
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă,
Tu ai plecat, iubita noastră mamă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Epitaful birocratului

Când la birou veni hidoasa
Și-i arătă, din ușă, coasa,
Fu prima zi, de când e-n pâine,
Când nu i-a mers cu "vino mâine!"

epitaf epigramatic de din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Frig

Atâta frig încape-n noi
Că putem să dăm și împrumut
Cerbii și cerboiacele la rut
Poartă-n coarne ghețurile sloi

Pătrunde frigul în cetate
Și în fiecare dintre noi
Cărțile-i prezintă pe eroi
Înghețați de veacuri în tratate

Aerul vibrează ca o coardă
Un diapazon sau un acord
Simptomele atacului de cord,
Dau alarma-n camera de gardă

În case și în suflete e frig
Apele îngheață în fiorduri
Și ne trecem viața-n dezacorduri
Pentru-o pâine sau un biet covrig.

poezie de din Condorul (2001)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Repere geografice

Îți spun să nu te mânjești
Undeva către Mânjești
Și să nu te țigănești
Cândva pe la Țigănești
Ca să nu te mai pitești
Când te duci pe la Pitești
Mai bine să salți de vesel
Prin comuna Devesel
Sau mai bine înflorești
Când vei sosi în Florești
Voi să nu vă afumați
Acolo pe la Afumați
Nici de cum să nu urlați
Când mergeți pe la Urlați
Nici să nu umblați flămânzi
Prin Moldova la Flămânzi
Îmbinați dreptatea cu constanța
Ca-n Dobrogea la Constanța.

poezie de (13 octombrie 2017)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
David Boia

Doamne, Doamne

Când patima ne ispitește,
Dar și necazul ne lovește,
Mai bine, Doamne, ferește!

Când speranța e pierdută,
Dar și viața-i decăzută,
Mai bine, Doamne, ajută!

Când cele rele avansează
Și traiul zilnic ne stresează,
Doamne, ne binecuvântează!

Când avem griji și nevoi,
Aici și-n lumea de apoi,
Doamne, ai grijă de noi!

rugăciune de (19 aprilie 2015)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Dan Norea

Până când moartea vă va despărți...

Un văduv povestește,-nseninat:
- Când prietenii mi-au zis că-s condamnat
Pe viață, mi-am dat seama, dragii mei,
Că-i vorba numai despre viața ei.

epigramă de din Epi... Gramatica, O mireasă, pentru mire, e o soacră-n devenire (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Florin Găman

Stai acasă...

Dragii mei, vă rog să stați în casă
Afară acum nu e bine să ieșiți
Umblă pe stradă Doamna cu coasă
Stați în casă feriți

Dragii mei oameni minunați
Ieșiți doar să cumpărați mâncare
Să aveți în dotare ai mei oameni mascați
La această înfățișare. Doamna cu coasă vă dă nepăsare

Știu că vă place la soare
Aveți răbdare... O să mai avem vreme
Aceasta este adevărata constatare
Tatăl nostru ne dă binecuvântare

Cu rugile voastre,
Dumnezeu nu ne va chema la El așa devreme...
Doamne te iubim și noi tare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook