Nicolae Labiș

Primele iubiri

Mi-am tăiat în suflet temple,
Chip cioplit s-așez în ele,
Cerbii mei au să-l contemple
Adunați sub ploi de stele.
Brazii mei înalți și plopii
Sub poleiuri de zăpadă,
Înmulțit în mii de copii,
Chipul tău au să ți-l vadă.
Iar izvorul înserării
Oglindi-va-n ape pale
Arcul strâns al cugetării
De pe bolta frunții tale.
Peste stânci mi s-or desprinde
Flăcări verzi, când ai să treci,
C-o privire vei aprinde
Roua ierbii mele, reci.
Dacă alte lumi, plecată
Cu-ai tăi pași ai să alinți,
Îți va fi și-atunci păstrată
Urma pașilor fierbinți.
Căci foșnindu-ți unduirea
Calmă,-a palmelor subțiri,
Mi-a stins până și-amintirea
Trecătoarelor iubiri.
Doar o singură iubire
Lâng-a ta o mai păstrez -
Este prima mea iubire,
Ea mi-a dat în viață-un un crez.
Ea, al vieții mele soare,
Încălzi-va din senin
Toate cântecele care
Ție am să ți le-nchin.

Mergeam tăcuți alături, străini, odinioară
Și presimțeam că astăzi voi fi îndrăgostit
De fața ta curată ca zorile de vară,
De părul tău de aur împletit.
Dar nu știam că nimeni n-are să poată șterge
Văpăile din inimi, acest pojar nestins,
Că pe cărări de sticlă alături ne vor merge
Ideile, îmbrățișate strâns.
Că prins de-o vrajă nouă și-atotcuprinzătoare
Voi părăsi boema cu gustul ei amar,
Că vinul, deși-mi place când scapără-n pahare,
Mă va-mbia din ce în ce mai rar.
Văzusem frumusețea privirilor semețe,
Izvoare de lumină, de umbre și scântei,
Dar bănuisem numai adânca frumusețe
De dincolo de ochii mari și grei,
Ce mai târziu, prin lupte lăuntrice-am aflat-o
Și-o aflu-n întregime în fiecare zi
Iluminându-mi viața cu flacăra-i curată
Fără de care n-aș putea trăi.

Steaua polară pe cer, departe,
În scurgerea timpului nu are moarte
Statornic arde în orice seară,
Capăt de osie, steaua polară.
Stelele, luminile, roiuri astrale
Se-nvârt în jurul osiei sale.
Sobră-armonie pururea vie,
Nezdruncinată putere-n tărie.
Osie-a luminilor, dacă te-ai rupt,
Lumile cad huruind dedesubt,
Ca-nvălmășite de tari alcooluri
Lumile cad fulgerate în goluri!
Îngrozitoare schimbare atunci:
Floarea vulcanilor crește din pungi,
Pale se sting ale luncilor flori,
Mori, vegetație, suflete, mori.
Arde o stea între multele stele,
Arde pe ceruri și pe drapele,
Capăt de osie - roșie stea -
Osia trece prin inima mea.
Lumea-mi se-nvârte pe osia dură
În anotimpuri de frig și căldură,
Și când furtunile mă bântuiesc,
Cerbii și vulturii mei o privesc.
Dacă s-ar frânge osia mea,
Cerbii și vulturii mei ar zbura,
Spre alte lumi ar zbura și-ar țipa,
Dacă s-ar frânge osia mea.
Ar năvăli pustiirea secretă,
Cântecu-ar prinde scrâșnet de cretă,
Cerbii și vulturii mei ar zbura,
Dacă s-ar frânge osia mea.
Osia mea-i doar o parte, știu bine,
Osia mare trece prin mine,
Osia este numai o parte
Din marea osie, fără de moarte.
Osia mea nu se frânge nicicând,
Trece prin miezul acestui pământ,
Pe ea, iubito, sunt lumile noastre,
Două planete, mărgele albastre.

poezie celebră de
Adăugat de Alexandra MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Citate similare

Nicolae Labiș

Primele iubiri

Mi-am tăiat în suflet temple,
Chip cioplit s-așez în ele,
Cerbii mei au să-l contemple
Adunați sub ploi de stele.

Brazii mei înalți și plopii
Sub poleiuri de zăpadă,
Înmulțit în mii de copii,
Chipul tău au să ți-l vadă.

Iar izvorul înserării
Oglindi-va-n ape pale
Arcul strâns al cugetării
De pe bolta frunții tale.

Peste stânci mi s-or desprinde
Flăcări verzi, când ai să treci,
C-o privire vei aprinde
Roua ierbii mele, reci.

Dacă alte lumi, plecată
Cu-ai tăi pași ai să alinți,
Îți va fi și-atunci păstrată
Urma pașilor fierbinți.

Căci foșnindu-ți unduirea
Calmă,-a palmelor subțiri,
Mi-a stins până și-amintirea
Trecătoarelor iubiri.

Doar o singură iubire
Lâng-a ta o mai păstrez -
Este prima mea iubire,
Ea mi-a dat în viață-un un crez.

Ea, al vieții mele soare,
Încălzi-va din senin
Toate cântecele care
Ție am să ți le-nchin.

poezie celebră de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Marin Moscu

Pe osia timpului adoarme clepsidra

Noaptea legănată în vise de stele
Așează zâmbete în icoana iubirii,
Pe osia timpului adoarme clepsidra
Cu inima-n nisipul despărțirii.

Pictez în cer fereastra de departe
Prin ea să trec, conturul să-ți ating,
În mintea mea doar vânturile bat
Luminând ecoul jertfei ce o strig.

Aleargă lumea-n jur, o viperă vicleană,
Pe iarba nopții visată rând pe rând,
Ar vrea să rupă osul aripilor teșite
De-atâta cuib făcut la mine-n gând.

Ne prindem în sărut ca o clepsidră,
Nisipul nostru e iubirea pură,
Osia timpului e clipa fericirii
Unde tandrețea o lacrimă ne fură!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

osia vieții
trece prin inima ta-
univers matern...

haiku de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pământul deci se învârtește în jurul lui, în jurul unei linii închipuite, numită axa sau osia Pământului. Axa aceasta are, bine-înțeles două capete și unul dintre ele e îndreptat spre Steaua polară. În acest caz, am pricepe numai decât cum se învârtește Pământul. Stelele nu ar răsări, nu ar apune nici-una.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Marin Moscu

Pierderea în ispită

În sfera timpului melodii de orbită
Trec prin oasele mele înfipte adânc
În măduva luminii pătate de viață,
În umbra incertă cu ochii de țânc.

Arzând țin osia vremii în oasele mele,
Veșnicia pled de otravă întinde peste
Vânătoare din codri ninși de povești
Și fulgii credinței i-adună din creste.

În emisfera mea poezia ta se ascunde,
O ascult străveziu cu limba uscată,
Cerul prinde rădăcini într-o biblie
Prin ninsoarea uitării de uitare uitată.

Aburește cerul în calea-mi rubine,
Tu-mi aduci în palme izvor de fântâni,
O frunză mortuară anunță intrarea
În stâna înaltă a elipsei fără stăpâni.

Stejarul își strâmbă coloana de frunze,
În cercuri se ascund aripile de iarnă,
Din văzduh glasul meu răgușit pornesc
Vocale îndulcite sfârșitului de toarnă

Nici o profeție nu-și schimbă culoarea
În sfera timpului fredonând pe orbită,
În măduva luminii tu-mi adăpostești
Osia iubirii și-o pierzi în ispită!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru suflet

Te-am așezat în palme,
suflete,
să zbori înalt
printre flori de cais,
îndrăgostit de lume
și de soare.
Încrede-te...
Osia cerului prinde-o în lumină,
viscol să nu cunoști
în ochi cenușiul.

Și apoi,
rodii parfumate gustând,
suflete,
desfată-te până târziu...

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Păun

Căutătorul de perle

Din rouă, smulgeam stelele,
una câte una;
mă iubește, nu mă iubește...
și se făcuse frig!
Atunci am ales umbra
și am aruncat licuricii
unei singure seri!
Așa mi-a căzut la picioare,
osia carului mare
care mă poartă avid,
după fiecare întrebare...

poezie de din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Osia neunsă scârțâie.

proverbe românești
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

arbor

îndrăgostit

de lună

osia trupului tău

aprinsă pasărea Phoenix

gogyohka de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

peste frunzele
adunate gramadă
osia vietii

haiku de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Păun

Carul Mare
nemișcat de osia lui –
unde-or fi boii?

haiku de din Foșnet de stele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Judecătorul ca osia carului: cum o ungi, nu mai scârțâie.

proverbe românești
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

o pată pe cer -
lângă măslini s-a frânt
osia Lumii

haiku de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Cercul luminii

dimineața
o fisură în stânca lumii prin care pătrunde lumina
ziua
o cîmpie pe care o stăpânește soarele
seara
un crepuscul ca o întoarcere la miraj
noaptea
o turmă neagră de zimbri coboară de pe deal
întregul
o roată pusă la osia timpului

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Veți găsi Carul Mare spre nord-vest, lăsându-se din ce în ce spre orizont. E format din șapte stele mai luminoase, patru din ele formând Carul, iar trei formând osia.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Alin Ghiorghieș

A se vedea

A se vedea la orizont gura mea deschisă
trăsură trasă de ochii mei
în care dorm departe.
Și îți arăt cu degetul... cu osia
cu biciul mâinii drepte
și sângele îl arunc covor
să pășești...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ați găsit Carul Mare sau Ursa Major, cum i se spune în astronomie. După ce ați identificat Carul Mare priviți ultimele două stele din patrulater (din car). Acestea indică drumul spre steaua Polară. Trasați o linie imaginară de la steaua mai slabă la cea strălucitoare și mergeți cu privirea până când întâlniți o stea cu strălucire asemănătoare cu a stelelor de la care ați pornit. Aceasta este steaua Polară. Dacă nu sunteți siguri că ați identificat-o bine, mergeți în casă (sau așteptați) o jumătate de oră, apoi ieșiți și vedeți dacă steaua Polară s-a mișcat în raport față de clădirile de pe teren (fata de copaci sau orizont). Dacă nu s-a mișcat este steaua Polară.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Păun

Nu cred

Nu cred în stele când mă picură,
Sfârâind pe obrazul încins de copil,
Nu cred în tăcere, un zbor de pistil,
Când cheia pe floare nu mai e sigură...

Nu cred în parce licărind în beteala,
Oscilantă-n pervazul ferestrei picant,
Nu cred în poemul de zori când cerneala,
N-are din suflet un gram de liant!

Nu cred scânteia pe osia lumii,
Statornică-n circul exacerbat,
Nu cred rotirea egală a humii,
Fără speranță, dureri și.. păcat!

poezie de din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lucian Blaga

Lucrătorul

Te irosești în încordări de arc
lângă roțile mari de oțel.
Strivești între degete sânii materiei.
Iți sunt de păcură mânile și afumate în zorile.

Lucrătorule, cu șorțul de piele albastră,
pentru tine mașinile cântă
mai frumos decât privighetorile.
Lucrătorule, cu șorțul de piele albastră,
tu știi că frumoase sunt
numai lucrurile ieșite din puteri omenești.
Tu știi că nici o stea
n-a fost făcută de mâna ta,
și-ți zici: orce-ar spune prea mulții gureșii poeți,
nici o stea nu-i frumoasă.

Din fântâni sfredelite-n osia planetei
iți scoți gălețile de foc.
Nu te cunosc, nu mă cunoști,
dar o lumină alunecă
de pe fața ta pe fața mea,
și-o strig în sfintele vânturi.

poezie celebră de
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -66.47- 46.99 lei.

Oiștea

când ninge mușc strâns cu dinții din față
felia mea de timp,
îmi pun perdele de gene moșnegești
peste tot târgul cu biserici și piață de duminică

cineva mi-a înhămat o umbră de marginea claviculei
și mi-e tare greu de soarele care trage prelung
osia trupului meu,
cineva îmi calcă pe oiște și lanțuri
și încarcă toată casa bunicii în spatele meu

odată cu vântul și agale
trec printre cetini ca o cerșetoare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook