Se aud răsunând,
tot mai grăbiți spre toamnă,
pașii trecerii...
Ce suavă-i mireasma
trandafirului târziu!
tanka de Emilia Dumitrescu din revista "Albatros" (2009)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

clopot de argint
răsunând a jale
peste un câmp de tristețe
îmbătat de mireasma
iubirilor neîmplinite
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
pământ răsunând
de pașii străbunilor -
ecou peste timp
haiku de Mariana Cornoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
frunze aurii
se rotesc besmetic
a irosire
un clopot sună drept
din nou fiorul toamnei
tanka de Emilia Dumitrescu din Albatros (2005)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
fumegă hornuri
în cătunul sărăcuț
cocoțat pe deal -
asfințitul poleind
liniștea înserării
tanka de Emilia Dumitrescu din revista "Haiku" (2003)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-mi, toamnă...
Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ți-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.
Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâșie.
Lasă, toamnă-n aer păsări,
Pașii mei alungă-mi-i.
Dimineața bolta scurse
Urlete de ciocârlii.
Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi
Fructele și lasă
Urșii neadormiți, berzele neduse,
Ora luminoasă.
Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai
Plânge-n soare fum.
Înserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum.
poezie de Ana Blandiana din A treia taină (1969)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii se aud
de la patru dimineața
vin sau pleacă, vin
adăugit cu apă
în șuvoaie gâlgâie pe țeavă
pașii se aud de genunchii
cu infiltrații articulare
vin pașii din baie unde au dat
drumul șuvoaielor pe țeavă
pașii merg de la est spre vest
și de la sud spre baie
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fructul iubirii
De multe ori am întrebat pe-a mea nevastă,
Dacă n-a vizitat-o vreun bărbat în lipsa mea de-acasă,
Ea a negat; însă spre toamnă, când fructe-ncep să se culeagă,
Am constatat că lui Mărin i-a semănat odrasla noastră dragă.
epigramă de Emilia Țeț
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii
Pașii mei sunt grăbiți
Peste poduri tociți
Au plecat răzvrătiți
Iar acum sunt cuminți
C-au întâlnit pașii tăi
Scuturați fiind de ploi
Aruncați în ninsori
Au lăsat urme moi
Încolăciți fiind de flori
Au zburat pân' la nori
Au visat că sunt doi
Visători până-n zori
Și-au luat pașii-n zbor
Colorând urme noi.
poezie clasică de Anca-Maria David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă
Toamnă calmă,
Cu accent pe struguri.
Își vindecă frunzele de verde
Și pletele de căldură,
În vânt.
Toamnă tăcută,
Cu rugină-n vârfuri.
Își clatină crengile-n nucă
Și dorul de umbre,
În leagăn.
Toamnă aridă,
Cu alint pe gene.
Își strânge muzica-n geamuri
Și merele-n poală,
Cu zâmbet.
Toamnă nouă,
Cu anii în spate.
Își cântă verile stinse
Și norii de ploaie
În baltă.
Toamnă dragă,
Cu brumă pe suflet.
Își ceartă iubirea de focuri
Și pașii de vrere,
În veghe.
poezie de Gabriela Chișcari (3 septembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi frunzele mi-au curs în palmă
Azi frunzele mi-au curs în palmă
Și-au lăcrimat până târziu
Ai revenit sublimă toamnă
Cu vălul tău cel arămiu..
Mireasma ta de poame coapte
Mi-a amintit iar de pruncie
Cuvintele-au țesut în noapte
Povești pe trena-ți fumurie..
Povești cu inimi răscolite
Agonizând în amintiri..
Și cu iubiri-neîmpărtășite
Din toamne pline de-amăgiri..
Azi lacrimi mi s-au scurs în palmă
Și iar mi-e sufletul pustiu
Tot dragă-mi ești frumoasă toamnă
Cu tot cu ceru-ți plumburiu!
poezie de Oana Adriana Alexandrescu (2 septembrie 2018, Focșani)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte cu stele-
scârțiitul zăpezii
sub pașii grăbiți.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de ioanfriciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii mei
Pașii spre lună?
O dorință nebună
Este mai greu.
Pașii spre stele?
Să fiu printre Iele
Visez mai mereu.
Pașii pe terra?
De flori plină-i sera
Și multe iubiri.
Odorul s-apară,
În fie-ș ce seară,
Nu amăgiri.
Când pașii se-adună,
Ajungi și pe lună,
Zbori fericit.
Pași-mi dau roade,
Când nu am iscoade,
Atunci sunt iubit.
Si-i fac fără frică,
Căci ei mă ridică,
În slăvi, negreșit.
Corneliu 25.07.2008
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Revista Literara Iași 1855 (25 iulie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai târziu
Mai bine mai târziu decât deloc
Să afli gustul dulce-al împlinirii.
Aproape de soroc - ce nenoroc
Să fii în coada listei omenirii!
Sunt unii mai grăbiți la rezultat
Ce-aleargă explorând o șansă nouă,
Iar alții, însă, nu l-au mai aflat
Și-au pus pe piept mâinile amândouă.
Nu ești nici norocos dar nici perdant
Să fii printre acei loviți de soartă,
Prinzându-ți in extremis post vacant
Atunci când așteptarea-ți era moartă.
Așa vei defini cum ar fi fost
De nu-ți lua prea mult timpul simbrie
Și cât ai fi trăit de fără rost
De n-ar fi fost măcar târziu... să fie.
... Și totuși, mă gândesc: "la ce folos
de muguri ce pleznesc în prag de toamnă"
Când n-ai avut a ști ce-i an mănos?
Tristeți și nostalgii, atât înseamnă!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna
deodată greierii nu mai cântă,
frunzele își pierd copacii,
într-o altă rotire praful se așază pe geam.
alte culori despică lumina,
liliecii învață un nou echilibru
ascunși printre stânci.
melcii tulburați nu mai ies la soare,
luna se deșiră murind în ochii mei.
cearcăne de toamnă se ascund în vie
tu ești încă acolo, cu pașii tăi grăbiți,
poteca de la capăt ce taie noaptea albă
vom regăsi-o poate, într-un decor, în vis.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept
E noaptea târziu, stelele-s aprinse
N-ai apărut și mult mă doare
Că-n largul mării talazuri necuprinse
Mugesc, făcând spre mal cărare...
Te-am căutat pe cărări întinse,
Am cercetat în clipele fugare,
E noaptea târziu, stelele-s aprinse
N-ai apărut și mult mă doare...
Te aștept mereu cu brațele întinse
Ca să-mi alini focul din suflet
Și să-mi spui dintr-un răsuflet
Te iubesc! În brațele-mi cuprinse!
E noaptea târziu, stelele-s aprinse!
rondel de Marilena Dumitrescu
Adăugat de Marilena Dumitrescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
TRECÂND TÂRZIU ÎN NOAPTE PE ALEEA TINEREȚII PAȘII ÎMI RĂSUNĂ
Trecând târziu în noapte pe aleea tinereții, pașii îmi răsună.
Sus pe cer, acum ca și atunci demult lucește aceiași blândă lună
Ce pare că mă urmărește ca o umbră și mă recunoaște
Că eu eram acela, care îi făceam din stele iubitei o cunună.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Regrete tardive
O damă împlinită-n bust
Spre dulci păcate mă îndeamnă,
Dar, când din fructul ei să gust,
Era târziu, era și toamnă.
epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Târziu de toamnă
E toamnă, e târziu și nu știu cine
Își picură din cer tăcerea mută!
Te simt cum vii să tulburi iar în mine
Tăcerea sufletului. Taci și-ascultă!
Nu zi nimic; nu tulbura tăcerea!
Tu nu-ți dai seama? Un cuvânt de-ai spune
Ai deștepta în mine iar durerea
Iubirii care-ar vrea să se răzbune.
Abia am reușit s-o mint, și-acum
Tu vii s-aduci cu tine iar regret?
Să o trezești cu-al tău parfum?
Nu o trezi! Te rog pășește-ncet!
I-am spus că e târziu și că-n grădină
Și florile-au murit, fiindcă e toamnă,
Că nu mai au căldură și lumină
Și chipul tău nimic nu mai înseamnă!
Tu nu observi ce liniște e-n mine?
Cum toamna-și fredonează trist cântarea?
Cum picură... tăcere, nu știu cine,
Și peste toate-așterne-ncet uitarea?
poezie de Constantin Tiron
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cincinatină
Ți-aduci aminte, primăvară?
Era târziu și-mi era vară!
Acuma-i timpurie toamnă...
Nu e târziu, dar mi-este doamnă.
epigramă de Păstorel Teodoreanu din Păstorel, politice și apulitice (1996)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă, toamnă, toamnă
Norii iarăși se descarcă
Și acum ca astă vară.
Anotimpul ăsta parcă
A mai fost și-n primăvară.
epigramă de Valentin Groza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!