Toamnă
Toamnă calmă,
Cu accent pe struguri.
Își vindecă frunzele de verde
Și pletele de căldură,
În vânt.
Toamnă tăcută,
Cu rugină-n vârfuri.
Își clatină crengile-n nucă
Și dorul de umbre,
În leagăn.
Toamnă aridă,
Cu alint pe gene.
Își strânge muzica-n geamuri
Și merele-n poală,
Cu zâmbet.
Toamnă nouă,
Cu anii în spate.
Își cântă verile stinse
Și norii de ploaie
În baltă.
Toamnă dragă,
Cu brumă pe suflet.
Își ceartă iubirea de focuri
Și pașii de vrere,
În veghe.
poezie de Gabriela Chișcari (3 septembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre verde
- poezii despre vară
- poezii despre tăcere
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre struguri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Toamnă, toamnă, toamnă
Norii iarăși se descarcă
Și acum ca astă vară.
Anotimpul ăsta parcă
A mai fost și-n primăvară.
epigramă de Valentin Groza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi epigrame despre toamnă, epigrame despre primăvară, epigrame despre nori sau epigrame despre anotimpuri
E toamnă
E toamnă pe străzi și lumina e moartă;
E toamnă, din soare-a rămas doar o șoaptă;
E toamnă și cântecul mi se-ntristează;
E toamnă, un stol de heralzi emigrează;
E toamnă pustie,
Gri-cenușie
Și crește-ndărătnic rugina în vie.
Se luptă satirii lumina să-nghită
Mușcând înghețat din natura cernită.
E toamnă, visează izvorul cântând;
E toamnă amară în mine și-n gând.
Fire de ploaie țes lumii veșmânt
Iar ceața zidește cetăți pe pământ.
E toamnă, sarcastic, agonic cuvânt,
E toamnă... ș-atât.
poezie de Alin Cucuruzan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre visare
- poezii despre sarcasm
- poezii despre ploaie
- poezii despre natură
- poezii despre muzică
- poezii despre gânduri
- poezii despre gheață

Miroase-a toamnă
Miroase-a toamnă răzvrătită
A ploaie rece și-astfalt ud,
Când frunzele vântul le-agită
Copacii vrând să-i vadă "nud".
Miroase-a pârg, a fructe coapte
Miroase-a toamnă și-a gogoși
Când cu ghiozdanele în spate
Spre școală trec copii sfioși.
Miroase-a toamnă când grăbit
Pe stradă alearg-un trecător
Căci ceasul său deșteptător
În zori de zi nu l-a trezit...
Miroase-a toamnă cu umor
Ce umbrele și le-a lungit.
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre școală, poezii despre umor, poezii despre frunze, poezii despre fructe, poezii despre dimineață sau poezii despre copaci

E toamnă din nou în calendar
E toamnă din nou în calendar.
Afară bate un vânt rece și avar.
O frunză cade pe pământul umed, solitar.
E toamnă din nou în calendar
Și într-un vechi, micuț bazar
Cântă vesel un lăutar,
Un cântec de dor și de păhar!
Căci e toamnă din nou în calendar.
Pe strada cu un singur felinar
Trece grăbit un birjar,
Ducând un suflet plin de dragoste și amar!
Căci e din nou toamnă în calendar.
Iubito tu mă întrebi încet și rar
De ce nori pe cer apar?
De ce latră în noapte acel ogar?
Eu îți răspund cu glasul meu sentimental
Pentrucă e din nou toamnă în calendar.
poezie de Vladimir Potlog (23 octombrie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre câini, poezii despre zgârcenie, poezii despre singurătate sau poezii despre nori
Toamnă aurie
Toamnă, toamnă aurie,
Ai adus peste câmpie
Covor de frunze ruginite
Și zile cu ploi cernite.
Toamnă, toamnă aurie,
S-au stors strugurii din vie.
Porumbul s-a recoltat,
Oile trec la iernat.
Toamnă, toamnă aurie,
Tu faci bolta plumburie,
Aduci ploi, aduci răcoare,
Și-n zbor, păsări călătoare.
Toamnă, toamnă aurie
Cu căciulă brumărie,
Ne aduni pe toți în casă,
Pentru iarna friguroasă.
poezie de Dumitru Delcă (7 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre zile, poezii despre recoltă, poezii despre păsările călătoare sau poezii despre păsări

E miez de toamnă
E miez de toamnă în calendar,
Fierbe vinul în butoaie.
Și din cer iar și iar
Cad stropi reci mărunți de ploaie.
E miez de toamnă în calendar.
Și vântul bate ba mai încet, ba mai tare
Cad frunzele de pe copaci,
Cum se rup filele din calendare.
E miez de toamnă în calendar,
Dar se mai aud cum păsările cântă
Și crizantemele au înflorit iar,
Toamna seamănă cu o mamă blândă.
E miez de toamnă în calendar
Și fierbe vinul în butoaie.
Pentru fiecare gospodar,
Toamna este o bucurie mare!
poezie de Vladimir Potlog (4 octombrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre calendar, poezii despre vin sau poezii despre mamă

Afară-i toamnă ...
Afară-i toamnă, cotropind coclauri,
Se-aud din cuiburi mierle, vrăbii, grauri.
Frunzele își foșnesc trena pe-alee,
Cu vii culori, ca-n mii de curcubee.
Afară-i toamnă, timp de nostalgie,
Când amintirea verii se mlădie
Și-și pierde urma către orizonturi,
Călătorind spre-ndepărtate porturi.
Afară-i toamnă, de frunzișuri moarte.
E timp destul să răsfoiești o carte.
Șuvițele tale roșcat-aurii,
Împrăștie-arome de toamnă, nurlii.
Afară-i toamnă, rumenă și coaptă.
Vântul își drege glasul, ca în șoaptă.
Ecoul lui ne cântă la ureche,
Romanța toamnei fără de pereche.
Afară-i toamnă pentru ei și noi;
În suflete e primăvară-n doi.
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vrăbii, poezii despre urechi sau poezii despre porturi
E toamnă iar în frunze
e toamnă iar în frunze
în zbor de cocori
e toamnă până în suflet
și în petale de flori
e toamnă în dimineți argintii
în firul de iarbă pârjolit
e toamnă când nu mă știi ce e visul
sau să mai crezi
când ziua parcă e roasă
și cerul coboară pe la amiezi
de simți cum te apasă
te apasă....
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Ioniță

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miezul zilei sau poezii despre flori
Toamnă
A mai trecut o toamnă după toamnă
Și tot așa vreo zece ani la rând
De mult n-ai mai văzut zăpadă doamnă
Vezi zi și noapte frunzele căzând.
Prin parc trec pași nepăsători și toate
Îmi par desprinse parcă din trecut
A mai trecut o toamnă și-ncă-o toamnă
Deși ninsoare-n barbă aș fi vrut.
Aș vrea din urmă moartea să ne-ajungă
Dar vom trăi bătrâni, la infinit
Aceeași viață nepermis de lungă
Aceeași toamnă fără de sfârșit.
poezie de Mihail Mataringa (3 mai 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre zăpadă, poezii despre sfârșit, poezii despre parcuri, poezii despre noapte, poezii despre moarte sau poezii despre infinit
Azuriu
Așa toamnă, răstignește
frunzele pe crucea de aramă
a nopții.
Vântul îți foșnește rochia
de gleznele ploii...
Iubesc
ploile albe ale asfințitului...
Așa, toamnă, scrijelește
povestea ultimului anotimp
pe trupul copacilor desculți.
Acum eu sunt toamnă,
nu-i așa, toamnă?
Uitarea - pasărea cu aripi azurii
poezie de Raluca Ștefania Mihai
Adăugat de Sabyanna

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre rochii sau poezii despre glezne
Toamnă
Urlete-n tăcere
Șoapte, foșnet, zgomot
Somn, anxietate, depresie-
Toamnă.
Natura se stinge
Sub pături de culori,
Sentimente, jeg, dorințe-
E toamnă.
Frigul mă cuprinde
Simt tot cum mă apasă
Fiori de plumb, teamă-
E toamnă.
Tot încerc să adorm
Dar somnul e incomod
Insomnii, viață, trăiesc-
Și totuși e toamnă.
poezie de Costyn Gilca (13 octombrie 2017)
Adăugat de Costyn Gilca

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre plumb, poezii despre insomnie sau poezii despre culori

M-am ascuns de toamnă...
M-am ascuns de toamnă într-un vârtej de frunze rătăcite,
Lenevind mă poartă vântul spre orizonturi prăfuite.
M-am ascuns de toamnă sub un butuc de vie plin de struguri,
În visul ruginit al viței se trezesc și plesnesc muguri.
M-am ascuns de toamnă sub poala mărului ce stă să ardă,
Freamătă ușor, se teme că frumusețea o să-și piardă.
M-am ascuns de toamnă sub un gutui ce candela-și aprinde,
Arde fitilu-n felinar, raza speranței se întinde.
M-am ascuns de toamnă iar sub nucul falnic din grădină,
Coji de nuci se zdrențuiesc, foșnește-n ram frunza-i puțină.
M-am ascuns de toamnă în nostalgia dulcilor tristeți,
Mi-a fugit dorul de-acasă în zorii unei dimineți.
M-am ascuns de toamnă într-un lăcaș de răvășite gânduri
Și m-a găsit în zboru-mi lin prin păsări pribegind în cârduri.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre muguri sau poezii despre mere

Toamnă fotbalistică
E toamnă iar și e firesc,
Dar drept să spun, ce mă intrigă
E că butoaiele mustesc
De fierb echipele în ligă...
epigramă de Gabriela Gențiana Groza (august 2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre fotbal

Noapte rece de toamnă
E o noapte rece de toamnă
Și eu visez un vis frumos,
Dar vântul se plimbă pe străzi
Trist și cam sfios.
E o noapte rece de toamnă,
O frunză cade din pom
Și undeva departe,
Adoarme un pui de om.
E o noapte rece de toamnă
Și se aude cum latră un câine,
Un cocoș sprinten ne anunță
Că o nouă zi vine.
E o dimineață rece de toamnă
Și eu m-am trezit din visul meu plăcut,
Privesc la geam și mă mir
Cât de repede noaptea a trecut.
poezie de Vladimir Potlog (3 octombrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut sau poezii despre plimbare
De toamnă
Unde-i, toamnă, vara ta, ziua cu miros de nucă,
unde s strugurii de vin, unde-i dorul tău de ducă?
să m-așez în pragul serii descântat de înfrunzire
și să-mi fie dorul iar punte spre copilărie.
Ce frumoasă-mi pari acuma ca și cântecul de nai
ca odihna unui susur de izvor ce curge-n rai
ca o nesfârșită zare dincolo de curcubeu
ca nisipul ce se scurge în clepsidra unui zeu!
Hai și lasă-mi-te, toamnă, tot de vara ta cuprinsă
ca o elegantă doamnă cu țigara ei aprinsă
și te-du, du-te departe, dincolo de nemurire,
numai mie lasă-mi, toamnă, sfânta mea nedumerire!
poezie de Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre seară, poezii despre odihnă, poezii despre nisip sau poezii despre dor

Poeme de toamnă
Poeme de brumă
Pe-a timpului humă
Poeme de vise și vers,
Gutui parfumate
De toamnă brumate
Din rod de lumină-am cules.
Frunze de jar...
O toamnă-amnar,
O toamnă, adesea, cu ploi,
Etern parfumată,
În gri colorată
Se scurge, se scurge în noi...
E toamnă de-acum,
Durere și fum,
Purtând și tristeți și tăceri,
E toamna din noi
Când desculți, amândoi,
Căutăm amintirea de ieri.
Poeme de toamnă
Mereu mai amară,
Bătrâni reumatici și goi,
E toamna în care
Se plânge, se moare
Copacii sunt triști și sunt goi.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri sau poezii despre plâns
Un măr
Era cu adevărat toamnă. Frunze, ploaie, vânt.
Era roșie ca un măr și credea că e un strugure.
Își aștepta aripile cuminte ascultând...
Zidurile plouau și ele cu firmituri de var
Vremea era clară. Frunze, ploaie, toamnă.
Ea avusese cândva o nebunie prinsă-n păr
O folosea ca pe-o licoare magică atunci când ochii i se închideau
Aprindea cu ea focul când îi era frig la picioare
Și spera așa în Frunze, vânt și ploaie
Ca și când timpul ar fi avut două capete.
Iubind din ce în ce mai puțin, înțelegea iubirea
Ca pe un atlas cu o Atlantidă moale și cafenie.
Când se termina hârtia, mai lipea o palmă de pământ
Iar afară... numai Toamnă, ploaie, vânt.
Acolo, în ascunziș, credea că e o taină
În pieptul ei strâns de brațe, cu părul desfăcut
Spera-n ulei de liliac, în apă de fântână
Știa așa cum știe o nebună.
Îi curgea doar vin în palmă
Frunze. Ploaie. Vânt. Și... Toamnă.
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre păr, poezii despre picioare sau poezii despre ochi
Mi-e toamnă azi...
Mi-e toamnă azi...
Numai puțin.
Și îmi zâmbește roș-gălbui,
Un vechi refren... nu-l mai retin.
În vârf de deal,
Gutui.
Mi-e toamnă azi...
Numai un strop.
Un colț de cer mai azuriu
Acoperit de-un nor miop.
Pământul încă-i fraged,
Viu.
Mi-e toamnă azi...
O picătură.
Un strat de frunze arămii
Se scaldă suav în arătură.
Tu, zâmbet cald,
Să vii!
poezie de Mihaela Grigoroiu (5 septembrie 2016)
Adăugat de Mihaela Grigoroiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oftalmologie, poezii despre gutui, poezii despre arat sau poezii despre Pământ

Afară e sfârșit de toamnă
Afară e sfârșit de toamnă,
Copacii sunt goi.
Pământul îmi pare ca o vamă
Prin care trec lucruri mai vechi și mai noi.
Afară e sfârșit de toamnă,
O frunză rătăcită bate în geam.
Și tu citești o frumoasă poveste
Despre o prințesă și un sultan.
Afară e sfârșit de toamnă,
Norii pe cer să adună.
Eu mă întreb cam ironic:
O să plouă sau o să fie furtună?
Afară e sfârșit de toamnă,
Dar soarele tot mai încălzește
Pe un copil care aleargă după a sa mamă,
Pe o floare care îi mai zâmbește.
poezie de Vladimir Potlog (13 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vamă sau poezii despre lectură

Lasă-mi, toamnă...
Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ți-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.
Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâșie.
Lasă, toamnă-n aer păsări,
Pașii mei alungă-mi-i.
Dimineața bolta scurse
Urlete de ciocârlii.
Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi
Fructele și lasă
Urșii neadormiți, berzele neduse,
Ora luminoasă.
Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai
Plânge-n soare fum.
Înserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum.
poezie de Ana Blandiana din A treia taină (1969)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urși sau poezii despre galben