rechizitoriu

Cărti precum D e s cu l ţ de Zaharia Stancu, M o r o m e ţ i i de Marin Preda, N e g u r a de Eusebiu Camilar, L a n ţ u r i de Ion Pas etc., sînt toate împreună un rechizitoriu împotriva României burghezo-mosieresti, un rechizitoriu de multe mii de pagini. În acest tribunal, sîntem atentionati: Procurorul – au fost scriitorii. Procurori ai poporului. Judecători – au fost poporul si istoria.

Nina Cassian în Un congres al scriitorilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleg să legitimez un astfel de regim odios numai în calitatea mea de scriitor silit să stea în genunchi: o legitimare morală, culturală şi politică echivalentă cu un rechizitoriu necruţător. Textul acestui rechizitoriu va dura oricum mai mult decât regimul în cauză! Dar nu înţeleg să fiu trecut în coloana "pozitivă", a "realizărilor" regimului comunist, numai pentru că cineva nu mai reuşeşte să facă deosebirea între victime şi călăi...

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu realizat de Daniel Cristea-Enache
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bilanţul vieţii

În necrolog doar fapte bune!
(Oricum, edenu-i iluzoriu)
Pe cele rele-o să le-adune
Satana în rechizitoriu.

epigramă de Ion Diviza din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai sunt multe de făcut în România. Dacă aceste locuri dispar, ar fi ca un rechizitoriu pentru o lume care şi-a pierdut sufletul.

citat din Prinţul Charles al Marii Britanii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Camera suspinelor

Camera suspinelor.
Câinele care-şi roade vechile visuri.
Un zid în noi
între inimă şi cealaltă inimă.
Toate lucrurile astea
care-au luat locul copiilor!
Dragostea ca un rechizitoriu.
Lumânarea aprinsă
de cuvintele moarte.
Privelişte inexpugnabilă spre îndoială.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Suflete moarte" au zguduit întreaga Rusie. Rusia avea nevoie de acest rechizitoriu, care este de fapt un istoric al bolii care o roade, scris de mâna unui maestru. Poemul lui Gogol este strigătul de groază şi de ruşine al omului pe care platitudinea vieţii îl înjoseşte şi care deodată îşi vede chipul îndobitocit în oglindă.

citat din Alexandr Ivanovici Gherţen
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

schizofren

Schizofrenul este partenerul rece şi crud care pare absent şi care reacţionează insolit, brutal, pentru motive pe care le declară ulterior. El nu ameninţă – o să te omor eu, nu face rechizitoriu aşa cum adesea face psihopatul. Deci crima schizofrenă surprinde microgrupul printr-un fel de lipsă de calcul. Totuşi există un fel de calcul nemărturisit.

definiţie de Aurel Romila în Psihiatria (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rechizitoriu

Burgul e rânced de păcate,
Orbit de noapte şi de scame.
Gigantice clădiri durate
Încep fiinţa să-i destrame.

Ziua e şchiopă ca o targă.
Ograda văduvă de spice.
Nerăzbunata sete largă
Ţipă în creştete şi bice.

Molii se coc în rădăcină
Pe lângă seci mărgăritare.
Gingaşe stele nu mai pot să vină
Ca să ne dea un coif la fiecare.

Isus a rebegit în pieţe
Uitat, lovit, cu faţă mută.
Între borfaşi, naivi şi precupeţe
Nimeni durerea nu-i sărută.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pena din revista "Universul literar", an I, nr. 17 (25 aprilie 1942)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declic

Degeaba vine primăvara cu mieii ultimei zăpezi
ce moartea vor primi-o iară, ca pe-un botez definitoriu.
Zadarnic cerem amnistie de la cuţite, pentru iezi,
Că nu se-ntoarce nici ecoul din ultimul rechizitoriu.
Ard degetele din argilă şi din ignobile nuiele,
Ce-au aruncat pe rugul sorţii o altă carte cu poveşti.
Şi-au transformat în praf de puşcă tendoanele tăcerii mele,
Şi-au spânzurat de cer lumina şi -n gratiile din fereşti.

În noi pătrunde gheara iernii şi vulpile se-aud lătrând.
Fac pârtie la uşi închise, avide boturi de dihănii.
Copacii faţa şi-o crestează şi braţele şi le întind
spre ultimii molizi şi tise plecaţi în zori pe nişte sănii.
Şi vin prin noapte fluierând, rămân să doarmă pe afară,
Strigoii dragostei de clisă ce-n mine-şi caută odihna.
Posed o ciornă netimbrată din insolenta primăvară,
Şi-o copie legalizată din chipul tău răpindu- mi tihna.

Degeaba vine primăvara cu insomnii şi cu delir.
Îmi laşi ninsorile polare în decolteu şi-n rest... nimic.

[...] Citeşte tot

poezie de Marioara Nedea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!