Poezii despre oameni dragi
Rezultate pentru +oameni +dragi în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Zobail
La miez de noapte morții-n cor
Își cântă jalnic imnul lor,
Iar albele giulgiuri bătute de vânturi
Dau tact tânguioaselor cânturi.
Ei sunt războinicii oșteni
Ai regilor asirieni
Zobail la moarte i-a dus ca pe-o turmă,
Cu biciul bătându-i din urmă.
Ce fericit e cine-i viu!
Noi putrezim într-un sicriu!
Ni-e dragă și nouă viața și-averea,
Dar regii ne-o iau cu puterea.
Frumos e, sfânt e să trăiești
Când pentru ai tăi tu suflet ești;
Dar noi am trăit ca să dăm ajutorul
La regi care omoară poporul!
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre monarhie
- poezii despre moarte
- poezii despre viață
- poezii despre frumusețe
- poezii despre muzică
- poezii despre femei
- poezii despre femei și bărbați
- poezii despre țări
- poezii despre vânt
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pe drumul Plevnei
Iar pe drumul care duce
de la Dunăre spre munte
Trec românii zi și noapte
către Plevna, merg și vin.
Vesele batalioane
cu maiorii lor în frunte,
Șir de care cu provizii
schilăviți în haine crunte
Scârțâit și chiu, și tropot
pe-acel drum de oameni plin.
Într-acest pestriț amestec,
scoborând pe dealuri, iată
Pe-un răzor s-oprise-n cale
o bătrână și gemea,
Cu desagii goi pe umeri,
semn de-o cale-ndelungată.
Iar din văi, urcând alene
se vedea venind o ceată
De drumeți din țara noastră
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre război
- poezii despre noapte
- poezii despre văi
- poezii despre vestimentație
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
Fericirile
Motto: "N-ai cum să te pierzi, și nici să greșești
Dacă în inima ta pe Iisus Îl primești"...
Fericit omul bun, și frumos, și curat
Iisus Hristos și pentru el S-a rugat
Pe Muntele Măslinilor și pe Cruce
În urletele gloatei năuce.
Fericit cel ce pierde totul în viață
Avere, trufie măreață
Dar nu și credința în Domnul Iisus
Care pe toți ne iubește nespus.
Fericită femeia ridicată de îngeri la stele
Din mocirla păcatelor grele.
Ea trupul și sufletul și-a pângărit
Dar totul se iartă, fiindcă s-a pocăit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (2 mai 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre fericire, poezii despre creștinism, poezii despre religie, poezii despre animale, poezii despre zoologie, poezii despre minciună, poezii despre medicină, poezii despre Pământ sau poezii despre Iisus Hristos
Doina
Copilo, tu ești gata
De-a pururea să plângi!
Și când ești tristă, Doino,
Tu inima ne-o frângi.
Dar nu știu cum, e bine
Când plângi, că-n urma ta
Noi plângem toți, și-amarul
Mai dulce ni-e așa.
Și toate plâng cu tine
Și toate te-nțeleg,
Că-n versul tău cel jalnic
Vorbește-un neam întreg.
Pe fete-n faptul serii
Le-ntâmpini la izvor,
Tu singură stăpână
Pe sufletele lor.
Le-nveți ce e iubirea
Și râzi cu ochi șireți,
Deodat-apoi te-ntuneci
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre plâns, poezii despre iubire, poezii despre seară, poezii despre păduri, poezii despre promisiuni sau poezii despre poezie
Îmbrățișați-vă mai des!
Știți c-avem nevoie mare,
Zilnic, de îmbrățișare?
Ca să fim mai sănătoși,
Mai puternici, mai frumoși,
Să trăim o viață lungă,
Forțele să ne ajungă
Pentru toate câte vrem
Să le facem, să le-avem,
Pe cei dragi, să nu uităm,
Zilnic, să-i îmbrățișăm!
Pe copii, părinți, bunei,
Pe cei mari, pe mititei,
Pe colegi, prieteni, frați,
Să-i cuprindeți, nu uitați!
Sincera îmbrățișare
Răsădește-n inimi soare,
Bunătate și căldură!
Nu rămâne loc de ură,
[...] Citește tot
poezie de Ala Mîrza Turbal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe, poezii despre sănătate, poezii despre supărare sau poezii despre suflet
După o lungă tăcere
A vorbi dup-o lungă tăcere, e bine.
Cei ce dragi ieri ne-au fost, ne sunt morți sau străini
Perdelele-s trase spre noaptea vecină.
Abajurul alină-n odaie lumini.
Discutăm despre Artă și Cântec, o temă
socotită supremă-ntre oameni savanți.
Destrămare trupească e înțelepciunea.
Tineri, noi ne iubeam, și eram ignoranți.
poezie celebră de William Butler Yeats, traducere de Lucian Blaga
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre vorbire, poezii despre vecini, poezii despre tăcere sau poezii despre trecut
Noaptea de decembrie
Pustie și albă e camera moartă
Și focul sub vatră se stinge scrumit
Poetul, alături, trăsnit stă de soartă,
Cu nici o scânteie în ochiu-adormit
Iar geniu-i mare e-aproape un mit
Și nici o scânteie în ochiu-adormit.
Pustie și albă e-ntinsa câmpie
Sub viscolu-albastru ea geme cumplit
Sălbatică fiară, răstriștea-l sfâșie,
Și luna-l privește cu ochi-oțelit
E-n negura nopții un alb monolit
Și luna-l privește cu ochi oțelit.
Nămeții de umbră în juru-i s-adună
Făptura de humă de mult a pierit
Dar fruntea, tot mândră, rămâne în lună
Chiar alba odaie în noapte-a murit
Făptura de humă de mult a pierit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre alb, poezii despre visare, poezii despre lumină sau poezii despre cămile
Împărat și proletar
Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua pintre ferești murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci și sceptici ai plebei proletare.
Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri și de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă și plină,
Murdară este raze-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domnește pe deplin.
Spuneți-mi ce-i dreptatea? - Ce-i tari se îngrădiră
Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră
Și le subjugă munca vieții lor întregi.
Unii plini de plăcere petrec a lar viață,
Trec zilele voioase și orele surâd.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1874)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere, poezii despre bogăție, poezii despre sclavie, poezii despre negru, poezii despre păr, poezii despre sărăcie, poezii despre sculptură, poezii despre răsplată sau poezii despre râs
Ana
În semn de iubire și recunoștință,
Eu îți ofer holistic tot ce am,
Eu nu am vile și palate,
Dar dragostea ți-o dau în dar.
Eu nu am lucruri materiale,
Dar știu ce pot să îți ofer,
Îți dau și soarele și luna,
Până și stelele din cer.
Până și bolta cea cerească,
Ce ajunge până la zenit,
Până acolo te iubesc,
De fapt glumesc, la infinit.
Aș vrea să îți ofer o rază,
Și o scânteie fără de sfârșit,
Care să strălucească în tine,
Până în eternul infinit.
[...] Citește tot
poezie de Cînepă Ștefan (1 martie 2021)
Adăugat de Cînepă Ștefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre nori, poezii despre existență, poezii despre albastru, poezii despre roșu, poezii despre mântuire sau poezii despre maturitate
Încotro ne îndreptăm?
Încotro se duce Lumea? Încotro ne îndreptăm?
Ce se-ntâmplă cu Planeta? Unde oare alergăm?
A-nflorit tehnologia, navigăm pe Internet,
însă am distrus natura ș-o să dispărem încet.
N-o să mai citim vreo carte, nici să scriem n-o să știm,
dacă nu vom spune,, GATA", hai cu toți să ne oprim.
Am ajuns în punctul critic, de nu știm să spunem,, STOP"
o s-avem în curând parte, de-un al dilea,, Potop".
Poluarea atmosferei se produce ne-ncetat,
iar pădurea seculară, dispare și ea treptat.
O s-ajungem, ca plămânii să respire cât mai lent
tot umplându-se într-una, cu gaz de eșapament.
Iar mâncarea, ce să spunem, pesticide cu duiumul,
fructele din pomi și ele, le-au umplut gazul și fumul.
Până când și-n apă frate, poluarea a ajuns,
mama noastră,, Terra" sfântă, ajunge încet de plâns.
Oameni dragi de pretutindeni, hai să ne oprim oadată,
dacă vrem ca peste veacuri, mama Terră să străbată.
E păcat să o distrugem, că-i frumoasă ca o zână,
hai s-o protejăm cu toții, hai să dăm mână cu mână...!!!
poezie de Florea Fane Janță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tehnologie, poezii despre protejare, poezii despre protecție sau poezii despre poluare
<< < Pagina 1 >