+mama +si +fiul

Sabrina Fairchild: A fost odată ca niciodată, la nord de Long Island, la treizeci de kilometri de New York, o mică fată pe o mare moşie cu mulţi servitori: grădinari, un dendrolog, un vâslaş care să aibă grijă de bărci, să le dea drumul pe apă primăvara şi să le răzuiască iarna; erau specialişti care să aibă grijă de terenul de tenis exterior şi interior, de piscina de afară şi de cea interioară. Şi mai era un om fără un titlu anume care avea grijă de un mic pond din grădină în care înota un peştişor pe nume George. De asemenea, mai era un şofer pe nume Fairchild, adus din Anglia cu mulţi ani în urmă, la fel şi Rolls Royce-ul. Fairchild era un şofer bun, rafinat, distins precum cele opt maşini pe care le avea în grijă şi avea o fiică pe nume Sabrina. Ca de fiecare dată în ultimii treizeci de ani, cu ocazia curselor de yacht, familia Larrabee dădea o petrecere. Şi niciodată nu ploua în seara respectivă. Erau patru Larrabee în total: tatăl, mama şi cei doi fii. Maude şi Oliver Larrabee s-au căsătorit în 1906, iar unul dintre cadourile de nuntă a fost o casă în New York şi moşia asta pentru weekend-uri. Cea din oraş a fost transformată în Saks Fifth Avenue. Linus Larrabee, fiul cel mare, a terminat la Yale, iar fratele lui, David a frecventat pentru scurt timp unele dintre cele mai bune facultăţi din est şi a trecut prin mai multe căsnicii într-un şi mai scurt timp. Acum e un renumit jucător de polo şi îi datorează lui Linus şase sute de dolari. Viaţa era frumoasă cu familia Larrabee. Aproape un paradis în Long Island.

replici din filmul artistic Sabrina, după Samuel A. Taylor (9 septembrie 1954)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Smith: Şi de copii cine o să aibă grijă? Doar ştii că au un băiat şi o fată. Cum îi cheamă?
Domnul Smith: Bobby şi Bobby, la fel ca şi pe părinţi. Unchiul lui Bobby Watson, bătrânul Bobby Watson, e bogat şi îl iubeşte pe băiat. S-ar putea ocupa de educaţia lui Bobby.
Doamna Smith: Aşa ar fi normal. Şi mătuşa lui Bobby Watson, bătrâna Bobby Watson, s-ar putea ocupa, la rândul ei, de educaţia lui Bobby Watson, fiica lui Bobby Watson. În felul ăsta, Bobby, mama lui Bobby Watson, s-ar putea recăsători. Are pe cineva în vedere?
Domnul Smith: Da, pe un văr de-al lui Bobby Watson.
Doamna Smith: Care? Bobby Watson?
Domnul Smith: Tu despre care Bobby Watson vorbeşti?
Doamna Smith: Bobby Watson, fiul bătrânului Bobby Watson, celălalt unchi al lui Bobby Watson, mortul.
Domnul Smith: Ah, nu, nu de el e vorba... De altul. De Bobby Watson, fiul bătrânei Bobby Watson, mătuşa lui Bobby Watson, mortul.
Doamna Smith: Vorbeşti cumva de Bobby Watson comis-voiajorul?
Domnul Smith: Toţi Bobby Watsonii sunt comis-voiajori.
Doamna Smith: Grea meserie! Şi totuşi ies bani frumoşi.
Domnul Smith: Da, când nu e concurenţă.
Doamna Smith: Şi când nu-i concurenţă?
Domnul Smith: Marţea, joia şi marţea.
Doamna Smith: Oho! trei zile pe săptămână? Şi ce face Bobby Watson atunci?
Domnul Smith: Se odihneşte, doarme.
Doamna Smith: Păi de ce nu lucrează în astea trei zile, dacă tot nu-i concurenţă?
Domnul Smith: De unde vrei să le ştiu eu pe toate? Nu pot să răspund la toate întrebările tale idioate.

replici celebre din piesa de teatru Cântăreaţa cheală, scenariu de Eugene Ionesco (11 mai 1950)
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Oltea: Doamne, eşti mult mai mult decât un om! Tu eşti păstor de oameni! Ştefan cel Mare şi Sfânt!
Ştefan: E greu să fii mare şi sfânt, deopotrivă! Mai ales în politică! Te rog, mamă, nu mă strivi sub legende! Vreau să trăiesc! Sunt fiul tău! Ştefan cel Viu!

replici din piesa de teatru Ştefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu: Faptul că ai împărţit supa în două nu e un miracol, Bruce, e un truc magic. O mamă singură care are două slujbe şi îşi face timp să îşi ducă fiul la antrenament la fotbal, ăsta e un miracol. Un adolescent care spune "Nu" drogurilor şi "Da" educaţiei, ăsta e un miracol. Oamenii vor ca eu să fac totul pentru ei. Ceea ce nu realizează este faptul că ei au această putere. Vrei să vezi un miracol, fiule? Fi chiar tu acel miracol.

replică din filmul artistic Dumnezeu pentru o zi
Adăugat de Marin Irina, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Debra Barone: Când m-am măritat, nu m-am ales numai cu un soţ, m-am ales cu un circ întreg de ciudaţi care şi-au instalat cortul chiar peste drum. Şi asta nu ar fi o problemă dacă ar sta acolo; dar în fiecare zi, în fiecare zi mi-aruncă în poală un camion cu ciudăţeniile familiei lor de nebuni. Tu cum te-ai simţi să stai între doi oameni de 60 de ani care se ceartă pe cine a inventat peluza... peluza! Şi apoi mai e şi fratele, "Stau într-un apartament, nu am şi eu o viaţă, Raymond are o viaţă." Dar nu poţi să-l condamni când vezi cine e mama, are un fel de influenţă bolnavă asupra amândurora. Şi apoi tatăl care e probabil cea mai dezgustătoare fiinţă lăsată de Dumnezeu pe toată planeta. Aşa că nu-i de mirare că fiul scrie povestiri, eu ar trebui să scriu povestiri, viaţa mea este un roman gotic şi până nu ai trăit în casa aia cu ei toţi acolo, zi după zi, săptămână după săptămână, an după alt nenorocit de an... nu ai niciun drept să mă judeci.

replică din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: Luci, scumpule... Fiul meu... Nu, nu pleca, te rog, dragul meu! Stai aici... Rămâi aici, acasă, cu mine, lângă mine... Nu pleca...
Lucian: Mamă, e prea târziu pentru aşa ceva. Ştii bine că nu se poate să rămân, că orice protest e inutil, aşa că nu te da în spectacol tocmai acum. Zău că nu mai are rost. E clar: Voi pleca! Dar... Nu-ţi face griji degeaba! Mă voi întoarce. Jur! Tu... Doar aşteaptă-mă!
Diana: Bine, scumpul meu. Am să te aştept, oricât va fi nevoie.
Lucian: Aşa-i mai bine.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporan (solemn): Populus! În venele tale curge sânge roman!
Populus (privindu-şi venele): Sânge roman? Ai dreptate! Mama,... fosta mea mamă... mi-a mărturisit,... sunt fiul unui investitor din Roma!
Poporan: Bârfe ale opoziţiei!
Populus (mândru): Tată, eu sunt o investiţie italiană! Una din primele, înregistrate în ţara noastră!...
Poporan (aspru): Populus! Tatăl tău sunt eu! Iar fosta ta mamă a fost o paraşută!
Populus: De ce ai părăsit-o pe fosta mea mamă?
Poporan: Pentru că n-a înţeles nimic din fostele idealuri ale revoluţiei! Avea o gândire îmbătrânită, monotonă, rectilinie şi uniformă...
Populus: Adevărat! Ultima ta soţie... actuala mea mamă... este de vârsta mea...
Poporan: Fiule! Eu am mare încredere în generaţia voastră...

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: Te rog, Luci, nu mă refuza, acceptă acest cadou din partea mea; poate fi talismanul tău norocos. S-ar putea să ai nevoie şi de aşa ceva în misiunea asta. Nu contează dacă-l vei purta sau nu, ci doar că va fi acolo, iar ori de câte ori îţi vei aminti de mine, vei privi această fotografie şi mă vei simţi aproape; la fel şi eu pe tine, fiul meu drag.
Lucian: Ah, mamă... Bine, am să-l iau cu mine şi-am să-l păstrez cu drag, ca pe unul dintre obiectele cele mai de preţ. Iar ca dovadă că-l preţuiesc, am să-l port. Tot aici va fi şi mâine, în timpul lansării. Astfel vei fi foarte aproape de mine, ba chiar lângă inima mea.
Diana: Vai, dragul meu...
Lucian: Te iubesc, mamă! Te iubesc, nespus de mult.
Diana: Ştiu, scumpule... Şi eu te iubesc. Tocmai de aceea mă împotriveam plecării tale, pentru că te iubesc prea mult, însă din aceeaşi cauză am acceptat în cele din urmă ideea, deşi nu în totalitate. Dar ca de obicei, sunt din nou de partea ta.
Lucian: Mulţumesc, mamă.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: Şi ce-a reclamat, mă rog, împotriva fiului meu? Probabil doar faptul că e favoritul tău; e unicul amănunt care ar deranja pe oricine! Vezi, ţi-am mai spus de atâtea ori să nu mai tot afirmi acest lucru! Vezi bine că e periculos! Uite unde se poate ajunge!
Traian: Şi totuşi, nu asta s-a reclamat. S-a solicitat destituirea lui din funcţia de comandant şi excluderea lui definitivă din echipaj.
Diana: Poftim?! E revoltător!
Traian: Calmează-te, te rog! De altfel, presupun că ar trebui să-ţi convină situaţia asta, pentru că oricum nu erai de acord cu această plecare a lui în misiune. Acum ai ocazia să ţi se îndeplinească această dorinţă; s-ar putea ca fiul tău să rămână acasă în cele din urmă, deci, te poţi bucura.
Diana: Cum crezi că m-aş putea bucura, ştiindu-l pe el nefericit? Crezi cumva că-mi face plăcere să aflu că va fi anchetat, că-i va fi pusă la îndoială onoarea?! Nu vreau să rămână acasă cu preţul ăsta; ar fi distrus!
Traian: Nu cu mult timp în urmă păreai dispusă să-l reţii acasă cu orice preţ, îi aminti directorul.
Diana: Nu-i adevărat, nu chiar cu orice preţ! Ce fel de mamă mă crezi?
Traian: Nu te supăra, n-am avut intenţia să te jignesc.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Unde vrei să pleci, mami?
Valeria: Trebuie să vorbesc cu tatăl colegului tău.
Lia: Dar, mami... Te rog, mai bine nu; nu e cazul să te înjoseşti faţă de acest domn.
Valeria: N-am să mă înjosesc deloc, dar trebuie să vorbesc cu dânsul... Bună ziua, domnule Enka.
Iulian: Bună ziua, doamnă.
Valeria: Mă numesc Valeria Stancu şi sunt...
Iulian: Ştiu! Mama domnişoarei consilier, reclamanta.
Valeria: Întocmai. Aş vrea să-mi cer scuze pentru cele întâmplate. Vă asigur că fiica mea deja regretă acţiunea pe care a întreprins-o împotriva fiului dumneavoastră; nu ştiu ce-a fost în mintea ei atunci. Vă rog să n-o judecaţi prea aspru.
Iulian: Doamnă, nu o condamn deloc pe domnişoara; sunt convins că n-a făcut acest gest fără a fi avut motive solide, de care fiul meu nu poate fi deloc străin; are el partea lui de vină şi-mi va da socoteală pentru asta.
Valeria: Nu, tocmai; vă rog să nu-l certaţi pe băiat; e doar o greşeală a fiicei mele. El e nevinovat.
Iulian: Da?! Nevinovat?! Rămâne de văzut. Vă mulţumesc că încercaţi să-i luaţi partea fiului meu, dar el tot va trebui să-mi explice ce s-a întâmplat de fapt; nu-i chiar un sfânt, ca să fie nevinovat.
Valeria: Cum doriţi... Încă o dată, mă scuzaţi.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!