+john +king

Balada lui John Henry King

Sub stele pieritoare, care-apar şi-apoi se sting,
Ascultaţi, doamnelor, balada lui John Henry King.

John Henry King era holtei,
Şi ani avea vreo treiştrei.

Două fecioare-i ţineau calea, de viţă-aleasă,
Şi fiecare visa să-i fie lui mireasă,

Luptau cu-ardoare, dorind, prins în pânze de paing,
Să-l vadă-n faţa lor îngenuncheat pe John Henry King.

John Henry le plăcea la fel de mult pe amândouă,
Dar, să-şi salveze faţa, se făcea că plouă,

Nu spunea pe care-o iubea mai mult sau mai niţel,
Poate pentru că, sigur-sigur, nu ştia nici el.

Bălaia Kate era senină, veselă, sprinţară
Şi luminoasă ca o zi de vară;

[...] Citeşte tot

poezie de Ellis Parker Butler, 1869 – 1937, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!