+foarte +draguta

Rocky: Ţi-a luat cam mult să vii până aici. Zece ani ca să ajungi în casa mea. Care e problema? Nu-ţi place casa? Miroase? Aşa e! Miroase! Nu mi-ai făcut nicio favoare! Nu te da mare acum în faţa mea! Vorbeşti de gloria ta! Şi de gloria mea ce să spun, Mick? Cel puţin tu ai avut parte de ea! Eu nu am avut momentul meu de glorie, nu am avut nimic! Picioarele mi se mişcă, totul funcţionează. Nimeniul ăsta nu primeşte nimic. Apare tipul ăsta şi îmi oferă un meci. Mare scofală. Vrei să ai parte de meciul tău cel mare? Da, o să lupt în meciul cel mare! Ştii ce se va întâmpla cu mine? O să o încasez pe asta! Şi pe asta! Vrei să vii lângă ring să vezi asta? Asta vrei? Vrei să mă ajuţi? Vrei să vezi cum îmi sparge faţa? Picioarele nu se mai mişcă, nimic nu mai funcţionează, dar ei continuă: "Hai, bată-te cu campionul!" Da, o să mă lupt cu el. Să-mi spargă faţa. Şi tu, tu vii aici. Vrei să te muţi aici cu mine? Hai, fă-o! E o casă drăguţă! Foarte drăguţă! Vino aici şi pleacă. Pute. Tot locul ăsta pute. Vrei să mă ajuţi? Ei bine, ajută-mă! Hai, ajută-mă. Sunt chiar aici!

replici din filmul artistic Rocky, scenariu de Sylvester Stallone
Adăugat de Nicoleta Mitrofan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. Frederick Chilton: Crawford e foarte deştept, nu? Că te foloseşte pe tine.
Clarice Starling: Ce vreţi să spuneţi, domnule?
Dr. Frederick Chilton: O femeie tânără şi drăguţă pentru a-i stârni interesul. Nu cred că Lecter a mai văzut o femeie de opt ani. Şi eşti tocmai pe gustul lui. Ca să zic aşa.

replici din filmul artistic Tăcerea mieilor, scenariu de Ted Tally, după Thomas Harris
Adăugat de Butnariu Iris Paula
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Aşa, Nis, ai pierdut... Iar eu o să-ţi dau o poruncă pe măsura ta. Aşa că, fetelor, haideţi să mă ajutaţi să-l transformăm într-o fetiţă, blondă, cu codiţe împletite sau nu, cu rochiţă mini, roz şi cu fundiţe roz. Apoi să se urce pe masă, cu o păpuşică în braţe, să danseze ca o balerină delicată şi să spună de zece ori: "Salut tuturor! Eu sunt Nisa şi-mi place să mă joc cu păpuşile!"
Nistor: Ce tot spui, şefa? Nu mă transform în nici o fetiţă! Categoric, nu!
Lia: Cred că nu ai încotro.
Nick: Aşa-i, Nis. Nici mie nu mi-a convenit ce m-ai pus să fac, dar ţi-am îndeplinit porunca, în cele din urmă. Deci, nici tu n-ai scăpare acum.
Nistor: Şefu'...
Lucian: Scuze, Nis, însă Nick are dreptate.
Lia: Hai, lungane!
Maria: Te ajut, Lia.
Stela: Nis, vei fi o fetiţă foarte drăguţă...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Erai destul de drăguţă când erai mică, ba chiar frumuşică.
Lia: Da, am fost un copil simpatic şi foarte cuminte. Sincer, Luci, nu-mi convine chestia asta, anume faptul că ai umblat prin lucrurile mele fără să mă fi întrebat pe mine dacă-ţi permit sau nu, dar am să trec cu vederea de data asta şi te iert.
Lucian: Norocul meu că eşti indulgentă.
Lia: Îţi acord prezumţia de nevinovăţie, dat fiind că e pentru prima oară, nu că aş fi eu indulgentă. Dar să nu se repete! Să nu devii recidivist!
Lucian: Am înţeles! Şi ce zici de nişte poze împreună, pentru acelaşi album, al tău, poate câteva şi pentru al meu?! Nici eu n-am foarte multe fotografii cu tine în albumul meu, aşa că trebuie să corectăm această greşeală.
Lia: Se poate să ne fotografiem împreună?!
Lucian: Sigur, reglăm aparatul, îl fixăm pe o stâncă şi... Încercăm?!
Lia: Bine. Putem încerca.
Lucian: Stai acolo, să văd cum fixez aparatul.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ar trebui să schimbaţi programul.
Iulian: Ce te face să crezi că pe celelalte posturi ar arăta altceva; doar e subiectul zilei?!
Lucian: Atunci mai bine stingeţi-l!
Iulian: V-aţi cheltuit banii primiţi azi?
Lucian: Până acum, nici un leu. Dar banii noştri sunt în navă, i-am lăsat acolo, nu i-am luat cu noi.
Iulian: Foarte bine. Ştiţi, domnişoară, pe colegul vostru, Nis, îl cunoaştem foarte bine, de mulţi ani, iar înălţimea lui nu mai constituie o noutate pentru nimeni; 2,18 m – nu ne miră deloc. Dar dumneavoastră? Sper să nu vă supăraţi dacă vă întreb ce înălţime aveţi. Păreţi cam scunduţă.
Maria: Ah, înălţimea... Stau cam prost la capitolul ăsta, dar nu mă supăr că m-aţi întrebat. Şi nu doar par scunduţă, chiar sunt. 1,53 m, asta e problema mea; am rămas cam mititică. Sunt foarte scundă, nu doar scunduţă.
Iulian: Mică, mică; şi scunduţă, dar tare drăguţă. Şi deci aveţi acasă foarte multe animale; Diana şi Luci aşa mi-au spus.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: Ar mai fi un lucru de lămurit, dragul meu. Tot de la distinsul tău prieten am aflat un amănunt care m-a pus serios pe gânduri: Domnul director mi-a spus că ai fi îndrăgostit de domnişoara consilier, cea care te-a reclamat Comisiei Disciplinare a Institutului.
Lucian: Poftim?! Ţi-a spus dom' director aşa ceva?
Diana: Da... Eu aşa am înţeles.
Lucian: Nu, mamă; poate ai înţeles greşit. Nu cred că dom' director a spus una ca asta.
Diana: Poate nu astfel formulat, dar ideea în sine era aceeaşi. Şi te rog, Luci, dacă eşti cumva îndrăgostit, de ea sau de altcineva, spune-mi! Nu-mi ascunde un amănunt atât de important.
Lucian: Mamă... Nu pot să-ţi spun decât că... Dacă aş fi îndrăgostit de ea, ar şti şi ea acest lucru, pentru că i-aş fi spus până acum, dar o poţi întreba de dimineaţă, să vezi ce-ţi va răspunde.
Diana: Nu, dragul meu. Nu-i nevoie! Mi se părea absurd să fii îndrăgostit tocmai de ea. Poate de domnişoara cea blondă, ea e foarte drăguţă.
Lucian: Într-adevăr, foarte...
Diana: Nu ştiu de ce domnul director mi-o fi spus aşa ceva.
Lucian: Nici eu...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonya: Adică... Vrei să spui că tu găteşti?
Lucian: Zilnic. Arta culinară sau gastronomia, cum i se mai spune pe Terra, este una dintre marile mele pasiuni, iar mie mi se pare că mă descurc destul de bine, mâncărurile preparate de mine mi se par suficient de gustoase. Depinde care va fi părerea ta, depinde ce gusturi ai. Oricum, eu gătesc de foarte mult timp, fac pe bucătarul, iar asta chiar îmi place.
Sonya: Ciudat... Nu mi se pare tocmai potrivit ca un comandant ca tine să gătească. Adică, vreau să spun că eşti totuşi comandantul acestei misiuni, nu bucătarul, deci, nu e ceva potrivit pentru tine. Nu aceasta-i datoria comandantului misiunii.
Lucian: Auzi... Te rog să nu mai tot aminteşti acest amănunt, ştii prea bine care, mai ales acum. Pentru mine funcţia pe care am avut-o nu contează foarte mult; repet, am avut-o – acum n-o mai am; îmi place ceea ce fac şi nu mă deranjează deloc, deci, nu mă intresează dacă mi se potriveşte sau nu. Aşteaptă-mă, te rog, am să încerc să mă grăbesc cu pacheţelul.
Sonya: De acord, te aştept. Însă nu te grăbi doar din cauza mea; mă simt bine aici, e drăguţă nava ta. E o ambianţă plăcută, deci nu trebuie să-ţi faci probleme din cauza mea, ţi-am mai spus doar că mă simt foarte bine, în ciuda incomodului meu costum.
Lucian: Mă bucur că te simţi bine aici, însă n-am de gând să te las să mă aştepţi prea mult, n-ar fi frumos din partea mea să profit de faptul că îţi place aici.
Sonya: Păi... Fotoliile sunt confortabile, muzica e foarte plăcută; parcă nici nu mă mai deranjează atât de mult costumul pe care-l port, însă nu pot renunţa la el, chiar dacă aşa aş vrea sau mi-ar place.
Lucian: Nici nu ţi-aş cere să renunţi la costumul tău... Am să trimit pe unul dintre cei doi roboţi, să stea cu tine până revin.
Sonya: N-am nimic împotrivă. Poţi să-mi trimiţi chiar şi pe unul dintre roboţii tăi sau pe amândoi, dacă vrei, dar acum hai, du-te odată şi curăţă-te! Nu mai întârzia! Ce aştepţi?

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonya: Bănuiesc că au fost multe cele ce s-au îndrăgostit de tine.
Lucian: Dacă au fost sau nu... Nu ştiu; poate... Printre ele s-a numărat şi blondina noastră micuţă, Maria. Ceea ce ştiu însă foarte sigur, e că eu nu m-am îndrăgostit de nici una, decât de ea, de la început, de cum am văzut-o, iar asta s-a întâmplat cu foarte mult timp în urmă. Dacă n-ar fi fost ea, poate că ai fi fost tu; ai fi avut şanse, eşti drăguţă... Tu, Maria sau alta. Dar aşa...
Sonya: Aşa nu poate fi decât ea.
Lucian: Întocmai. Ea-mi domină gândurile, iar eu nu pot schimba nimic în acest sens. Am încercat de multe ori, dar... La naiba! Nu ştiu de ce, însă... Mi-e imposibil!
Sonya: Ba da, poţi schimba ceva.
Lucian: Nu înţeleg...
Sonya: Dacă tot o iubeşti atât de mult, atunci de ce suferi din cauza ei, când totul ar putea fi atât de simplu? Mai ales că şi ea te iubeşte pe tine, asta e clar.
Lucian: Nu ştiu; eu nu sunt atât de sigur.
Sonya: Ar trebui să fii. Pentru că te iubeşte. Scrie foarte mult despre tine în jurnalul ei, se gândeşte mereu la tine, atât de mult, încât vorbeşte şi noaptea cu tine, în somn. De ce crezi că ar proceda astfel? Simplu: Pentru că te iubeşte, e singura explicaţie.
Lucian: Posibil... N-aş putea să te contrazic, dar nici să te aprob. Nu sunt sigur că ai dreptate.
Sonya: De ce nu încerci să te convingi singur?
Lucian: Ce vrei să spui?
Sonya: Încearcă să afli adevărul, să fii sigur, să ştii dacă te iubeşte sau nu.
Lucian: Cum să fac asta?
Sonya: Încearcă să-i găseşti jurnalul, să vezi dacă scrie sau nu des-pre tine în paginile lui, iar dacă scrie, să afli ce anume scrie despre tine. Presupun însă că ar trebui să-l cauţi în timp ce ea nu este în cameră; îl ţine întotdeauna bine ascuns, uneori, din când în când, schimbând locul respectiv, în care-l pune. Nici Ly, colega ei de cameră, nu ştie de existenţa jurnalului; când scrie, are grijă ca Ly să nu fie acolo, să fie doar ea, singură.
Lucian: Îmi sugerezi cumva s-o spionez? Asta mă sfătuieşti?
Sonya: Da. De ce nu? Pare a fi singura soluţie pentru a afla ceea ce te frământă atât de mult, pentru a te linişti, însă pentru asta e nevoie să te întorci printre colegii tăi, să fii iarăşi împreună cu ei; aţi stat destul separat, nu crezi?
Lucian: Poate...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Susan: Hei Edie!
Edie: Uau, ia te uită! Eşti foarte drăguţă. Abia dacă te recunosc.

replici din filmul serial Neveste disperate
Adăugat de Andra Stroe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlie (către Pudence): Vreau să spun că eşti foarte drăguţă, dar în închisoare, şi eu sunt.

replică din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!