+doi +straini

Stela: Şi atunci, în legătură cu Alex, temerile mele se adeveresc totuşi, fiindcă am rămas singura disponibilă, ca să mă exprim astfel...
Lucian: Te exprimi greşit, doctore! Pentru că nu-i deloc aşa! Am să te rog să nu gândeşti astfel despre Alex. Îl cunosc, într-adevăr, foarte bine, de mult timp. Nu e genul ăsta de om. Dacă nu s-ar simţi cu adevărat atras de tine, nu s-ar încumeta să te amăgească, iar dacă nu i-ar conveni să-şi aleagă o fată de pe o altă planetă, sunt convins că nu s-ar grăbi, ar aştepta încă vreo şase-şapte ani, până vom ajunge înapoi pe Terra, pentru a întemeia acolo o relaţie mai serioasă, mai mult decât doar amicală, sau pentru a-şi găsi perechea potrivită lui acolo, pe planeta noastră.
Stela: Spune-mi, Luci, tu crezi că eu şi Alex nu ne potrivim?
Lucian: N-am spus aşa ceva, doctore. Cred că vă potriviţi totuşi, vă stă bine împreună, dar mă surprinde... Adică... Nu mi-o lua în nume de rău, dar zău, nu mă aşteptam ca voi doi să vă apropiaţi atât de mult într-un timp atât de scurt, adică să... Ah... Mă rog, sper că mă înţelegi tu. Adică, după şase ani, cât am călătorit împreună, timp în care nici unul dintre voi n-a dat vreun semn cât de mic că l-ar interesa în mod deosebit persoana celuilalt, altfel spus, eraţi indiferenţi, ca doi străini, această împrietenire bruscă, subită, pare puţin cam bizară.
Stela: Te înţeleg. Chiar şi mie mi se pare ciudat. Poate şi lui Alex. De ce nu-l întrebi? Doar e prietenul tău; din copilărie chiar.
Lucian: Poate o să-l întreb, când voi avea ocazia; nu acum, evident!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chris (după ce Thorsen îi dă cheile maşinii sale): Vrei să-ţi conduc maşina până acasă?
Thorsen: Nu, vreau să păstrezi maşina. Am fost norocos în ultima vreme. Nu am nevoie de ea.
Chris: Îmi oferi un Jaguar nou-nouţ şi nu vrei nimic în schimb?
Thorsen: Pot să-ţi dovedesc. Dă-mi cartea ta de vizită. (Chris îi dă lui Thorsen o carte de vizită de la serviciu.) Păstrăm legătura.
Chris: Uau, ce înseamnă asta? Vrei să-ţi omor soţia sau ceva de genul acesta?
Thorsen: Nu. Tentant, dar nu. Să zicem că e generozitate între doi străini.

replici din filmul artistic Dă mai departe!
Adăugat de Liliana Ştefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gerry Kennedy (după ce s-au sărutat în Irlanda): Unde pleci?
Holly Kennedy: Rămâi pe loc.
Gerry Kennedy: Dar porţi jacheta mea.
Holly Kennedy: O păstrez în cazul în care ne vom mai întâlni, dacă nu, atunci acela a fost cel mai frumos sărut dintre doi străini.
Gerry Kennedy: Pun pariu că ne mai întâlnim.
Holly Kennedy: Ai face bine să câştigi pariul, pentru că în acest fel acela va fi sfârşitul.
Gerry Kennedy: Sfârşitul?
Holly Kennedy: Sfârşitul vieţii noastre de până atunci.
Gerry Kennedy: Eu cânt într-un...
Holly Kennedy: Şşş, dacă se întâmplă să intru în pub-ul potrivit din oraşul potrivit.
Gerry Kennedy: Cum te numeşti?
Holly Kennedy: Nu.

replici din filmul artistic P.S. Te iubesc, după Cecelia Ahern
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!