+a +tine +isonul

Gâlceava fructelor

Pe măsuţă, în salon,
lângă o chisea cu miere
şi-un pahar plin cu sifon,
rânduite-n fructiere,
roade, care mai de care,
coapte, dulci, aromitoare,
stau grupate după sort:
în prima sunt indigene,
în cealaltă, din import.

Când le vezi cum îşi zâmbesc
peste-un fir de garofiţă,
n-ai zice că pe sub gene
reciproc se socotesc.

Iar eu de-un minut întreg,
aşteptând să-mi vină gazda,
dusă după-o linguriţă,
mă întreb: Ce să-mi aleg?

[...] Citeşte tot

fabulă de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă gri

Îşi plânge toamna frunzele uscate,
pe umeri poartă norii fumurii,
şi-un gri intens pluteşte peste toate
iar dintre toate gându-i cel mai gri.

Îşi plânge toamna zilele scurtate,
lumina risipită-n crizanteme
şi plouă trist şi plouă peste toate,
inima ei doar de îngheţ se teme!

Îşi plânge toamna noii trandafiri,
şi-n parc, fanfara îi ţine isonul.
În serile-i reci te mai aştept să vii,
iubirii să-i dăm încă odată tonul...

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lebăda şi balerinul

Când luminile-amutesc, un respir, o aşteptare,
Roşu-cardinal cortina etalează-o scenă mare,
Din culise balerina, ochi închişi de tandre pleoape,
Se avântă-n paşi de dans, ţine publicul aproape.

Pentru cei ce n-o cunosc, e Odette gingaşă fată,
Flori neîntâlnite vede, un tărâm străin ea calcă,
Geniul răului Rothbart fulgeră şi apoi tace,
Lucifer din al său gând, într-o lebădă-o preface.

Balerini şi balerine, pe un cânt din Univers,
Suntem toţi şi ţinem ritmul după cum am înţeles,
Îndesat, pe talpa toată, tropăim s-audă-n Cer,
CEL ce-a scris scenariul vieţii, adevăr şi mult mister.

Uneori pe poante mergem în mirajul dimineţii,
Numai astfel chemăm ziua, soarele, lumina vieţii,
Luna ce aprinde-n noapte licuricii pe pământ,
Alteori plutim prin viaţă, duşi de valuri duşi de vânt.

[...] Citeşte tot

poezie de Marina Tuturman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!