+Viaţa +este +cu,

Diplomatul: Viaţa este un joc cu moartea, băiatule, înţelegi?

replică din Prin cenuşa imperiului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ducele: De moarte fii sigur; aşa îţi vor fi mai dulci
Şi viaţa şi moartea. Tu spune vieţii:
Dacă te pierd, eu pierd un lucru pe care
Doar nebunii şi l-ar dori: o respirare eşti,
Supus puterilor stelare pe care le-nduri
În orice loc al hălăduirii tale
Oră de oră: eşti măscăriciul morţii;
Îţi dai şi sufletul fugind de moarte
Dar mereu către ea alergi. Nobil nu eşti,
Când bunurile vieţii tale în lume
Se hrănesc din josnicie. Nu eşti viteaz,
Când ţi-e frică de furca moale, fragedă
A unui biet vierme. Somnul e odihnitor,
Şi-l cauţi de-atâtea ori; dar te sperie
Moartea care este acelaşi lucru.
Nu eşti tu însuţi; mii de boabe ale ţărânii
Te-au alcătuit. Fericit nu eşti; tânjind
După ceea ce nu ai, tu mereu dai uitării
Cele ce ai. Statornic nu eşti;
Starea ta se schimbă curios după lună,

[...] Citeşte tot

replici celebre din piesa de teatru Măsură pentru măsură, scenariu de William Shakespeare, traducere de I. Ieronim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regizorul: Viaţa este un şir de compromisuri. Bine! Te absolv de orice răspundere! Scoateţi pantofii. Îţi spăl picioarele...

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Siempre: Nemurirea îmi dă curaj! Mă îndeamnă la descompunere. Putrezirea este o trecere. Şi viaţa este o trecere. Şi câinele care trece strada este o trecere!

replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elen: Eu crezusem, tu crezuseşi, el crezuse! Credinţa este adevăratul meu trecut doamnă! Toată viaţa am crezut la mai mult ca perfectul...
Lady Robinson: Poveşti! Tu eşti credulă, nu credincioasă! Credinţa ta se adânceşte în măsura în care ţi se adâncesc ridurile! Îţi place să te ascunzi mereu după icoane.
Elen: Doamnă...
Lady Robinson: Îi dai înainte cu diateza pasivă! Dar şi hormonii tăi îşi cer drepturile, Elen. Ce cauţi tu aici? De ce te-ai urcat pe această corabie a disperării sexuale?
Elen: Voiam să ajung în Ţara Sfântă. În ţara cea fără de păcate...

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul: V-am adus un exemplar. (Îi întinde o carte.)
Ofiţerul: Ce este aceasta?
Bărbatul: Viaţa mea, din carton, aracet şi hârtie....
Ofiţerul (răsfoind cartea): Cam subţire!
Bărbatul: E varianta epică şi lacrimogenă. Volumul întâi...
Ofiţerul (cântărind volumul): Şi destul de uşoară...
Bărbatul: Autorul nu poate aborda subiecte grele. E un uşuratic, prin definiţie...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Juan: Nu este cel mai bun moment să mă crezi... dar vreau să ştii că nu te înşel: că tu ai reuşit să intri în viaţa mea ca nimeni altcineva...
Laura: Tu să nu te înşeli! Nici eu, şi nici o mie ca mine nu vor reuşi vreodată să umple golul întunecat din pieptul tău, mult mai mare decât gaura pe care ar putea-o face un glonte din puşca asta.
Juan: Nu omorî credinţa în propriile mele sentimente.
Laura: Nu, Juan, nu asta este intenţia mea. Am ştiut dintotdeauna că eşti aşa. Şi chiar cred că de asta m-am şi îndrăgostit: de sfidarea permanentă a schimbărilor tale.
Juan: Crede-mă, ai reuşit.
Laura: Se poate, dar nu mai jinduiesc după tine, acum eşti doar trecutul. (Pauză) Te surprinde? A iubi sau a nu mai iubi nu e un decret.

replici din piesa de teatru Între viciu şi virtute, scenariu de Salvador Amore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporan (patetic): Libertatea nu e un simplu concept... Este dreptul sfânt al neamului... Este dreptul inalienabil al naţiunii de a fi ea însăşi! Şi chiar mai mult decât atât. (Scutură violent gratiile). Cetăţeni! Rupeţi lanţurile obişnuinţei, sfărâmaţi-vă gratiile! Nici nu ştiţi ce forţe nebănuite au iepurii de casă, când ajung la guvernare! (Scutură gratiile). Tiranilor! Jos jugul asupririi! (Cu patos). Lăsaţi poporul să se ridice spre avântate culmi! A sosit vremea schimbării! Oare voi nu auziţi cum sună trâmbiţa libertăţii? (Sună telefonul de pe birou). Nu simţiţi vântul primăverii cum suflă prin birouri? Credeţi că mă tem de voi? De uniformele voastre cu ceaprazuri? (Priveşte derutat spre telefon). Eu nu cunosc frica! Pentru că eu sunt un martir al acestui neam! (Telefonul continuă să sune. Poporan îşi priveşte ceasul de la mână). Pentru bunăstarea poporului sunt gata să-mi sacrific liniştea şi o parte însemnată din economii. (Tare). Şi chiar viaţa, dacă este neapărată nevoie!...

replică din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iris: Am aflat că aproape tot ce s-a scris vreodată despre iubire este adevărat. Shakespeare a spus "Călătoriile se sfârşesc cu întâlnirea îndrăgostiţilor". Ce cugetare nemaipomenită. În ce mă priveşte, eu nu am avut niciodată parte nici măcar de ceva asemănător, dar sunt ferm convinsă că Shakespeare da. Cred că mă gândesc la iubire mai mult decât ar trebui să o facă oricine. Sunt mereu uimită de puterea sa pură de a schimba şi de a ne defini viaţa. Tot Shakespeare a fost cel care a spus "dragostea e oarbă." Asta ştiu cu siguranţă că este adevărat. Din motive greu de explicat, iubirea piere; pentru alţii iubirea pur şi simplu se pierde. Dar apoi sigur că iubirea poate fi regăsită, chiar şi pentru o singură noapte. Pe urmă intervine alt tip de iubire: cel crud. Cel care aproape că îşi ucide victimele. Se numeşte iubire neîmpărtăşită. Aici sunt o expertă. Cele mai multe poveşti de iubire sunt despre oamenii care se îndrăgostesc unul de celălalt. Şi cum rămâne cu restul dintre noi? Cum rămâne cu poveştile noastre, ale celor care se îndrăgostesc doar ei? Noi suntem victimele acestor aventuri unilaterale. Noi suntem cei blestemaţi de cei pe care îi iubim. Noi suntem cei pe care nu-i iubeşte nimeni, răniţi ce umblă aievea. Handicapaţii fără avantajul de a avea un loc mare de parcare! Da, aveţi în faţă o asemenea persoană. Şi de bunăvoie l-am iubit pe acel bărbat timp de trei ani îngrozitori! Trei ani absolut înfiorători din viaţa mea! Cele mai urâte sărbători de Crăciun, zile de naştere, nopţi de Anul Nou ce au adus cu ele lacrimi şi valium. Aceşti ani în care am fost îndrăgostită au fost cei mai negri ani din viaţa mea. Toate astea pentru că am fost blestemată să iubesc un bărbat care nu poate şi nu-mi va putea împărtăşi vreodată iubirea. O, Doamne, doar când îl văd! Inima bate cu putere! Gâtul mi se usucă! Nu mai pot înghiţi! Toate simptomele obişnuite.

replici din filmul artistic Vacanţa, scenariu de Nancy Meyers
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Siempre: Unde este soţul tău?
Elena: Care dintre ei?
Don Siempre: Cel legitim! Regele Menelau!
Elena (indispusă): La el în criptă! Un nenorocit! S-a retras din viaţa publică! A ajuns o mână de oase! Trăieşte din mila turiştilor!

replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!