+Trece +anul

Katherine Watson: De când te-ai căsătorit, ai lipsit de la şase cursuri, de la o lucrare şi de la un parţial.
Betty Warren: Am plecat în luna de miere şi apoi a trebuit să mă ocup de amenajarea casei. Ce vrea de la mine?
Katherine Watson: Prezenţă.
Connie Baker (cu sfială): Majoritatea profesorilor se fac că nu văd atunci când studentele căsătorite lipsesc de la două-trei cursuri.
Katherine Watson: Atunci de ce nu vă măritaţi încă din anul întâi? În felul ăsta aţi putea abolvi fără ca măcar să fi trecut vreodată prin campus.
Betty Warren: Nu desconsidera tradiţiile noastre doar pentru că dumneata eşti împotriva lor.
Katherine Watson: Nu trata cu lipsă de respect acest curs doar pentru că eşti măritată.
Betty Warren: Nu mă trata pe mine cu lipsă de respect doar pentru că dumneata nu eşti.
Katherine Watson: Vino la curs, fă-ţi temele, sau nu vei trece.
Betty Warren: Dacă nu trec, vor fi consecinţe.
Katherine Watson: Mă ameninţi?
Betty Warren: Te educ.
Katherine Watson: Asta e meseria mea.

replici din filmul artistic Zâmbet de Mona Lisa
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ştii, anul trecut aveai o părere total diferită despre mine. Aş vrea ca lucrurile să fie din nou la fel ca atunci.
Ly: Da, dar ştii că nu mai pot fi la fel ca atunci!
Lucian: Ştiu... Ia loc, te rog! Şi relaxează-te! N-am să te mănânc, pe cuvânt! Serios, nu sunt chiar un monstru... Nu mă privi atât de speriată; n-am de gând să-ţi fac absolut nimic! Nici să te sărut. Promit! Jur! Ce vrei mai mult de atât de la mine?
Ly: De ce-aş avea încredere în tine?
Lucian: De ce n-ai avea?! Ţi-am dat vreodată vreun motiv?
Ly: Da, mi-ai dat, atunci...
Lucian: Ah, atunci... Ştiu, am fost un dobitoc! Şi-mi cer mii de scuze faţă de tine, Ly, pentru acel gest necugetat! Chiar nu mă poţi ierta? Nu poţi trece peste ceea ce s-a întâmplat atunci? Te rog, din nou...
Ly: Nu ştiu... Nu ştiu ce să mai cred despre tine, Lucian! După ce te-am văzut la supercomputer, de ziua mamei tale... Mă derutezi continuu!
Lucian: Sunt un ciudat...
Ly: Nu chiar un ciudat. Şi totuşi, ce făceai pe aici?
Lucian: Nimic deosebit. Înainte de a intra tu, de abia sosisem şi... Răsfoiam puţin albumul cu fotografii al Liei.
Ly: N-ar trebui să umbli prin lucrurile ei, dacă ea nu este aici.
Lucian: Ştiu foarte bine asta, dar tocmai am stabilit că sunt un ciudat, deci, nu mă comport normal... Crezi că am greşit chiar atât de mult, dacă i-am răsfoit puţin albumul?
Ly: Nu, probabil că nu. Ştii, de fapt, cred că aş vrea să-l văd şi eu, pentru că ea nu mi l-a arătat niciodată. Crezi că s-ar supăra dacă voi arunca şi eu o privire?
Lucian: Nu, n-ar avea de ce.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!