orient

Vreme după Mateiu

Din vară rămas-a lumina unei halte
Mateiu, în cupeul de Orient Expres,
Spre nobilimile din alte landuri
Heraldice îndemnuri îi dau ghes

Covoare măturate de rochii mătăsoase
Iubiri şi intrigi... Amantlâc se coase,
Sub falduri ascunzând nestinse lave...
Ce zvârcolire-a gleznei la dame sfioase!

Fac reverenţe largi Mateiului, Veneţii,
"Cave. Age. Tace.", blazon fără pereche
În marmuri de Carrara albe teribile inserţii,
Închinăciuni la craii de la Curtea-Veche!

parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Niculescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru budism (la drept vorbind, pentru Orient în general), neantul nu comportă semnificaţia întru câtva sinistră pe care i-o atribuim noi. El se confundă cu o experienţă-limită a luminii sau, dacă vreţi, cu o stare de veşnică absenţă luminoasă, de vis radios: e fiinţa care şi-a depăşit toate atributele, sau mai curând o nonfiinţă în chipul cel mai înalt pozitivă şi care răspândeşte o fericire fără materie, fără substrat, fără nici un reazem în vreuna din lumi.

Emil Cioran în Mărturisiri şi anateme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri pentru o pictură

Când frunzele se desprind şi zboară
Sub cerul senin cu lumina-n scădere,
De pe deal toamna-întoarce capul
Şi ne spune, surâzând, la revedere.

Trece-n robă arămie, o regină
Din Orient emanând nobleţe,
Neînfricată şi totodată implacabilă
În mătăsoasa-i blândeţe.

Pretutindeni întregul pământ
Răspunde prietenos privirilor ei,
Ochilor ei plini de gânduri
La amintirea altor zile, la zborul altor porumbei.

Şi-astfel, cu obraji însângeraţi,
Cu inimă veselă,-şi-începe ciclicul exod,
Marea şi intensa aventură
Spre vântoasele meleaguri din nord.

poezie de Bliss Carman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încetul cu încetul, am devenit o naţiune de oameni liberi şi prin libertatea dobândită, ne-am desvoltat în scurt timp miraculos în toate direcţiile, am redevenit un popor respectabil şi respectat şi am recăpătat acea poziţie pierdută de secole, de a fi santinela neadormită a Europei occidentale în Orient. În această luptă, toţi bărbăţii acelei mari generaţiuni a renaşterei neamului nostru au lucrat într-un mod, care va atrage în veci asupra lor admiraţia şi recunoştinţa posterităţii, dar nimeni nu a arătat ţelul cu mai mare precizie şi pătrundere decât Ion Brătianu.

citat din Dimitrie Sturdza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două mii de ani sufletul nostru şi-a apărat numai existenţa, a fost silit să trăiască în copilărie. Am vegetat la marginea culturii care se înălţa în Apus şi la marginea celei ce se stingea în Orient. Lumina civilizaţiei n-a putut pătrunde până la noi, iar razele care totuşi se strecurau nu găseau condiţii prielnice şi nici pământ roditor. Când încercam să îmbrăcăm hainele altora, ne dădeam seama curând că nu ni se potrivesc şi le lepădam cu aceeaşi grabă cu care le primisem. Poate că în adâncul său, sufletul nostru simţea instinctiv că nu i-a sosit încă vremea.

citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românii de acum sunt liberi. Nu ştiu dacă toţi îşi mai dau seama. Dar, la fel, cum pot eu (şi cu ce drept, trăind în Franţa), în câteva cuvinte, să descriu un fapt atât de vast, de complex? Ceea ce m-a fascinat întotdeauna, şi se vede în cultura noastră foarte bogată, este complexitatea spiritului românesc: latini înconjuraţi de slavi, europeni, foarte mult influenţaţi de Occident, dar balcanici şi cu sufletul un pic şi spre Orient, cu un umor autoironic şi fatalist; ce bogăţie! Şi avem şi noi câteva defecte acolo...

citat din Radu Mihăileanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să ne înţelegi, trebuie să înţelegi farmecul acestui Bucureşti aşa cum se afla înainte de pospăiala lui de modernizare şi de occidentalizare. Bucureştii cei mai apropiaţi de Orient decât de Apus... Ca să înţelegi oamenii şi stările de acum trebuie să te întorci la vremea lui Caragea şi a lui Alexandru Constantin Moruzi - acolo se află rădăcinile stărilor de azi, acolo năravurile şi tradiţia; tot ce-i bun şi ce-i rău, ce ne-a dat viaţă şi ce ne-a pierdut. Occidentalizarea e numai lustru; a schimbat doar Podul Mogoşoaiei în Calea Victoriei...

Cezar Petrescu în Calea Victoriei (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Noapte grea de orient
Fără stele şi segment!
Noapte, lasă umbra ta
Pe baronul puşlama!...

Înveleşte-l, noapte, bine
Căci ne face de ruşine
Înveleşte-l şi-i declină
Substantivul "muzelină".

Iar la conjugarea greacă,
Limba lui în jos să treacă...
Dar şi-n sus s-o dea spre nas
Cum ar face un papuas...

O, baroane, să bem vin
Într-un stil neolatin;
Să nu bem cum beau satrapii
De se rupe coada sapii...

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Nicolae Oprea Dinu din Inginerul Tinca (1914)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 7

Uite! În Orient, când milostivul soare
Se-nalţă înflăcărat, toţi cei de pe pământ
Omagiu îi aduc, fiindcă din nou răsare
Şi-admiră cu respect frumosul disc preasfânt.
Netulburat el suie ca pe un deal ceresc
De parc-ar fi un tânăr ce are mult curaj
În timp ce muritoare priviri îl însoţesc
În auriul său măreţ pelerinaj.
Dar când de la zenit, cu carul ostenit,
Ca-n vârsta neputinţei, începe să coboare
Ochii ce pân' atunci smeriţi l-au urmărit
Văzând că vine-n jos privesc spre altă zare.

Aşa păţeşti şi tu în viaţă, mai târziu,
Nu mai atragi priviri şi mori dacă n-ai fiu.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acuma rezumaţi liniile pe care le-aţi străbătut, priviţi ca printr-o lanternă magică cum defilează rând pe rând toate aceste popoare, rase, caste, toate aceste clase amestecate la un loc, în costumul lor deosebit, de la bogatele blănuri de Orient până la pantalonul cu chingă, de la cizma ascuţită până la condurul turcesc de marochin roş ori galben, până la opincile grosolane ale daco-romanului, de la fustanela fâlfâitoare a albanezului până la iţarii şi cămaşa ţăranului, şi o să credeţi că sunteţi de faţă la o fantasmagorie ori la o scenă a judecăţii din urmă, când toţi se vor ridica în limba şi îmbrăcămintea seminţiei lor.

Alecu Russo în Iaşii şi locuitorii săi în 1840
Adăugat de Sandulescu Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!