indragostitii

Baladă

Când îndrăgostiţii au luat peste tot foc,
Se prind de mână
Şi se aruncă amândoi
Într-o verighetă
Cu apă puţină.

Este o cădere importantă în viaţă
Şi ei zâmbesc fericiţi
Şi au braţele pline de flori
Şi alunecă duios
Şi alunecă măreţ pe jos,
Strigându-se pe nume ziua
Şi auzindu-se noaptea.

De la o vreme
Li se amestecă ziua cu noaptea,
Într-un fel de tristeţe deasă...

Verigheta răspunde
Tocmai pe tărâmul celălalt.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu din Tinereţea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Melancolie de iarnă" de Valentin David

Şi dacă-i iarnă-n mine-ncepe pânda-
Tu-mi eşti hăitaş tocmit la vânătoare.
Pădurile din mine-şi cer dobânda
În anotimpu-acesta care doare.

E anotimpul urii şi-al iubirii,
Al albului ce-ascunde măşti hilare
Într-o poveste-n care trandafirii
Au amuţit în iernile polare.

Viorile au aţipit în ceaţă,
Într-o tăcere ameninţătoare,
Îndrăgostiţii visele-şi dezgheaţă,
Să plângă puştile ucigătoare.

O ciută-şi ia adio de la lună,
Agonizând într-un poem de iarnă,
Un vânător trofeele-şi adună
Şi urlă moartea-n sunetul de goarnă...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia pe tocuri

Din patul ei de cuvinte supraetajate
îşi admira mănuşile care creşteau degerate
pe mâinile ei. Ochii ei îşi schmbau
culoarea bulgărelui de zăpadă
tâvălit prin cuburile de gheaţă îmbobocite.
O fantomă speriată de
colţul oglinzii
întindea lacul cu o lebădă.
Băncile îşi paraşutau bârnele
de la cea mai joasă înălţime
unde îndrăgostiţii cer în genunchi
o frunză în căsătorie oferindu-le
paiul lor răsucit din ochi.
Se auzeau paşi. Un nor
fluiera o ploaie pe tocuri.
Noi inventam o minciună cu aburi
în care să urcăm adevărul din mers.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valea întunecată

Prin brazi un cârd de ciori se duc în zbor
Şi ceţuri verzi de noapte se ridică
Şi ca în vis sun-o vioară mică
Şi slujitoarele dansează-ntrun ulcior.

Se-aud beţivi ce râd şi care strigă,
O-nfiorare trece prin ţesuturi vechi.
La geam capcane de cadavre-n veci
Fug dansatoarelor umbre în rigă.

Miroase-a cimbru şi a vin
Şi în păduri se-aude o chemare.
Pe trepte cerşetorii-n aşteptare
Zadarnic rugăciuni mai ţin.

O sângerândă căprioară moare pe izlaz.
Se clatină încet a pomilor arcade
De-a norilor îngheţ prea încărcate.
Îndrăgostiţii se-odihnesc la iaz.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea a spus

Ştii ce eşti?
Eşti un manuscris al unei scrisori divine,
Eşti oglinda care reflectă o faţă zeiască.
Acest univers nu este în afara ta.
Priveşte în tine;
tot ceea ce vrei să fii
Eşti.

Ascultă secretul din profunzimea
versurilor...
Şi lasă-l să te ducă unde vrea...
Nu uita de sfatul meu
Şi nu abandona această cheie.

Am terminat cu munca şi
Am renunţat la toate.
Acum sciu poezie.
Gândul meu, inima mea, viaţa mea
Îi aparţin Lui.
Toate aceste trei cuvinte

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culori

Nu mai suntem eroii din poveste,
nici îndrăgostiţii ce se sărutau
în ploaie de lumină albă
când ochii ferestrelor
îi ascundeau sub gene plânse.
TU-cavaler în războiul de stele
fără binecuvântări,
EU-prizonieră în trecutul tău.
Împreună suntem universul
din altă galaxie,
cu viaţă în loc de moarte,
cu vis în loc de timp,

când iubirea noastră devine ritm
în poezii de dragoste
şi poeţii scriu atât de verde,
atât de albastru,
că lumea toată
se îmbracă în NOI...
Astăzi oamenii se caută

[...] Citeşte tot

poezie de Eliza Rădoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţii privilegiaţi

Luna a devenit un dansator
la acest festival al Iubirii.

Acest dans de lumină,
această binecuvântare sfântă,
această dragoste divină,
ne cheamă într-o lume aflată dincolo de lumea
pe care numai îndrăgostiţii
o pot vedea,
cu ochii lor arzând de pasiune.

Ei, cei ce s-au predat Iubirii,
Sunt cei aleşi!

Devenind astfel particule de lumină,
ei sunt acum strălucitorul Soare!

Ei au lăsat în urmă această lume de jocuri muritoare;
Ei sunt iubiţii privilegiaţi,
care au creat o nouă lume

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ai să faci?

Ce-ai să faci iubito dacă mor?
Mircea Micu
-----------

Ce-ai să faci iubito dacă mor?
Cumpăr-o duzină de batiste
Sigur n-o să-ţi fie prea uşor
Şi-n final ai să mă ştergi din liste

Zilele vor fi la fel de triste
Şi vor trece fără vreun fior
Ce-ai să faci iubito dacă mor?
Cumpăr-o duzină de batiste

Zadarnic să-ţi mai spun că te ador
Îndrăgostiţii lasă-i să insiste
Maşinii de spălat ca să reziste
Nu uita să-i pui şi ceva clor
Şi mai ales, duzina de batiste...

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce nu cântă doar vorbeşte

tot ce nu cântă doar vorbeşte
şi tot ce vorbeşte vorbeşte despre el
(chiar dacă acel cineva se caută pe sine sau caută
un stăpân sau un discipol oaie sau lup)

suflă-l de la tine zeitate fie sau diavol
– înghesuie-l în suspine şi în raţionamente
numeşte-l justiţie crudă sau răutate binecuvântată –
eşti tu (sau eu) nimeni altcineva

omenirea-i bătută-n cap zăpăcită de discursuri
–copilul fiecărei mame este pe cale s-asurzească –
totul e numai vorbărie care nu este cântec
şi toate vorbele sunt adresate doar unuia însuşi

dar melodia incontestabilă a cântecului
(felul în care munţii simt – şi îndrăgostiţii) este tăcerea.

poezie clasică de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carmen, dulce poezie

Carmen, dulce poezie,
Cânt duios în armonie,
Înflorită orhidee
Dezbrăcată de clişee.
Pe ai lumii mari poeţi
Să te cânte îi înveţi.
Cu-ai tăi sâni roz, trandafiri,
Pictori pătimaşi inspiri.
Note în diverse game
Fac săli pline să te-aclame.
Pe îndrăgostiţii bravi,
Ţi-i faci pe vecie sclavi.
Drumeţilor ce te văd
Le laşi în inimi prăpăd;
Fiori şi-un tremur prelung,
Când te-admiră îndelung.
Fluturate plete-n vânt,
Îi lasă fără cuvânt.
Zâmbetul de-l afişai
Atingeau un colţ de Rai.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!