florile de crin

Romanţa Rozinei

Guerlain a botezat parfumul
"Voilà pourquoi j'aimais Rosine".

Guerlain a botezat parfumul
Extras din cupele de crin
Cu numele necunoscutei —
Boeme
Sau aristocrate —
În ale cărei bucle blonde,
Decolorate
Sau pudrate,
A cunoscut întâia oară
Parfumul cupelor de crin...
Guerlain a botezat parfumul
"Voilà pourquoi j'aimais Rosine".

Rozina...
Unde e Rozina?
Un strop uitat într-un flacon
Se-ntreabă: Unde e Rozina?

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Flacăra, II, nr. 6 (24 octombrie 1912)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce Dumnezeu a făcut florile, Şi-a spus: florile merită să aibă o regină! Şi atunci a făcut femeia.

aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (15 iunie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile

Dumnezeu cănd florile ni le-a dat,
Pe toate din Rai le-a luat
Şi cu ele şi câte un colţişor de Rai ne-a dat.
Eu când flori primesc, sau la flori privesc, cu florile vorbesc
Şi ştiu că prin ele din Rai câte un cuvânt bun primesc!
Pentru toate florile din lume, Doamne eu îţi mulţumesc!

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimă de crin

Ori de câte ori mi se fură gândul
cuvintele îl aduc înapoi.

Imaginaţia îl îmbracă de sărbătoare,
îl lasă să zboare prin culori,
să visez femeia din cearcănul stelei
care-i respiră vorbele subţire
şi le topeşte-n unghiul fericirii,
lacrimă de crin
căzută pe obrazul dimineţii.

Uneori sunt şi capcane crude
pe care le sar cu privirea şi uit
de curbele visului în care mă aflu.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb de crin

Cu ochi negri şi haină,
Fără nicio rădăcină,
Stă invidia la poarta,
Se învârte ca o roată.

Nu mă poate-ndupleca
S-o primesc în casa mea.
Vreau doar zâmbet şi lumină,
Îmi vreau inima senină...

Arde-n colţ uitat pe raft,
Glasul gândului ciudat
Că singurătatea nu-i
Soră bună nimănui...

Adevăr... cu siguranţă,
Însă eu păstrez distanţă
De-orice cupă cu venin,
Vreau doar albul de la crin!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rusaliile sinelui

Noi serbăm, de Sânziene,
Florile din toiul verii,
Ce se-arată prin poiene
Ochiului cald al muierii.

Noi serbăm de Sânziene
Florile ce vindecă
Rănile ce trec alene,
După ce ne spintecă.

Noi serbăm de Sânziene
Florile fără miros,
Din copilării perene,
Ce s-au petrecut frumos.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (23 iunie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monica: Trebuie să merg la Peter să-i ud florile. Ştiţi ceva? Dacă o să se despartă de mine, poate nu o să-i mai ud florile.
Chandler: Dacă o să se despartă de tine, poate Joey şi eu ar trebui să-i udăm florile, dacă înţelegi ce vreau să spun.
Joey: Sau am putea să mergem acolo şi să ne uşurăm pe ele.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile cerului

Florile cerului

Mă plouă pe pletele-mi de soare
cu florile cerului în alb pictate,
înmiresmate de un vis de iubire.

Mă pierd într-un decembrie de dor,
un zâmbet a înmugurit pe buza
sufletului îngheţat de tainele existenţei.

Cerul şi-a deschis alene pleoapele
sorbind seninul din lacrima
născută de zăpada gândurilor mele.

Tăcerea adie printre copacii brodaţi
de sălbatice dorinţe ce dansează-n noapte,
prelungindu-mi trăirea efemeră.

poezie de Lavinia Elena Niculicea din Florile cerului
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă e lumea ...

Frumoasă e lumea când ceru-i senin
Când toate sunt pure, ca floarea de crin.
În zbor ciocârlia se-avântă în tril,
Iubirea, din urmă, te-ajunge tiptil.

Frumoasa e lumea când florile cresc
Te-mbată-n parfumul lor dumnezeiesc.
Când la sân porţi roşu, vrăjit trandafir,
Ce picură-n inimi dorit elixir.

Frumoasă e lumea când inimi iubesc
Şi-n dulci jurăminte se făgăduiesc,
Dar fără să vrea, sau să aibă habar,
Frumosul şi lumea şi toate dispar.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vorbă cu florile

Oricât ai implora
florile să apară
Îţi răspund acum
bre, nu-i primăvară!

Doar de pe-un petic de zăpadă
se-nalţă zgribulit
Un – plăpând şi duios –
Stânjenel, stânjenit...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Şerban Foarţă
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!