Idealist

Parfumeria de nişă este acum o scenă cu variate tipuri de actori: de la producătorul singuratic şi idealist cu doar câteva sute de sticle de parfum pe an, scoase sub propriul nume, până la "colecţiile speciale" ale brandurilor prestigioase. Oamenii încep să fie răvăşiţi de oferta mare de parfumuri, şi pe bună dreptate, pentru că numărul brandurilor creşte accelerat în fiecare an. Creaţia de parfumuri este o activitate plină de glamour, care flatează ego-ul, însă este nevoie şi de gândire raţională.

Gilles Thevenin în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

PREVIZIUNE

Zbuciumul meu sufletesc, interior
Îmi strânge inima ca într-un cleşte
Durerea mea pe zi ce trece creşte
Că gândul tău acum e nepăsător.

Tot idealul meu la tine se sfârşeşte
Şi nu mai sunt acelaşi visător
Pentru tine sunt un oarecare trecător
La care privirea nu se mai opreşte.

De ce s-ar mai opri asupra unui punct
Cu dimensiuni atât de minuscule
Nu mă asculţi, căci tu te-ai rupt.

Mă contrazici? Argumente sunt destule
Însă e veridic că tu mi-ai întrerupt
Mersul meu de idealist, prin lume.

11 octombrie 1965 Baia de Arieş

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

La sentiment...

Mai rămâi, rămâi iubire, mai rămâi doar o secundă,
C-o prefac eu într-un secol, o idilă sub o fundă;

O fisură ne desparte, un întreg munte vulcanic,
N-aş îmbrăţişa tragismul ca al vasului Titanic;

Şi bântui cald prin grote reci, ca-ntr-un cutremur te mai chem,
Căci nu aş vrea să te mai pierd, de o speranţă mă rezem;

Oriunde sunt şi orice văd e chipul tău idealist,
Nimeni nu-ţi redă estetul, nci chiar Voltaire, Da Vinci, Lizt;

Înţeleptul pas va bate, să deschidă orizontul,
Tu iubire stai în preajmă, în curând se sparge frontul;

După gratiile lumii, amoru-l plâng ca un dement,
Te iubesc căci tu porţi cheia, te iubesc că-mi dai talent... la sentiment!

poezie de Vasile Zamolxeanu (8 aprilie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Este o greşeală", a spus el, "să presupunem că publicul doreşte protejarea mediului sau să le fie salvate vieţile şi că vor fi recunoscători oricărui idealist, care va lupta pentru astfel de scopuri. Ceea ce publicul vrea este propriul său confort. Ştim asta destul de bine din experienţa noastră obţinută studiul crizei de mediu a secolului XX. După ce a fost bine cunoscut faptul că ţigaretele creşteau incidenţa cancerului pulmonar, remediul evident era să se renunţe la fumat, dar remediul dorit de ei a fost o ţigară care să nu provoace cancer. Când a devenit clar că motorul cu ardere internă polua atmosfera periculos, remediul evident era să se renunţe la astfel de motoare, dar remediul dorit de ei a fost să se dezvolte motoare non-poluante.

Isaac Asimov în Zeii Înşişi
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşadar, toată activitatea lui Corneliu Zelea Codreanu, atât cea politică, cât şi cea educativă (mult mai însemnată aceasta), a avut un stil proaspăt, curat şi idealist, avântat şi profetic, născut dintr-o stare de transfigurare interioară ce inundă uneori, în anumite epoci ale istoriei, sufletele generaţiilor tinere. Căci tineretul este mai sensibil, mai uşor înfiorat de o chemare naţională adevărată, pe care o simte cu antenele sale delicate şi nealterate încă de rostogolirea vieţii. Numai acest tineret poate radia apoi din puternicul său conţinut patriotic, acele stimulente politice care aprind speranţele naţiunilor, înflăcărează sufletul colectiv şi determină popoarele să-şi ia în mâini, cu hotărâre, destinele proprii şi să le poarte pe drumuri noi, spre realizarea lor.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferinţa din iubire şi în general orice relaţionare vine din lipsa de înţelegere a ce înseamnă fiinţa umană completă. Suntem dezamăgiţi, speriaţi, revoltaţi de oamenii din jurul nostru pentru că nu am primit niciodată o educaţie legată de latura întunecată prezentă în aceeaşi măsură ca şi cea luminoasă în oameni. Succesul şi fericirea, împlinirea în relaţii nu vine din cum sunt şi ce fac ceilalţi ci din capacitatea noastră de a ne cunoaşte şi accepta cu bune şi rele şi apoi a acorda acest privilegiu, de a fi întregi, cu bune şi rele, şi celorlalţi. Doar acceptând că am demoni, slăbiciuni, frici, păcate şi că ele mă fac să fiu complet, pot acorda şi celuilalt dreptul de a fi întreg. Poţi să continui să priveşti fiinţa umană în mod idealist, dar preţul va fi suferinţa. Odată ce te relaxezi înţelegând că omul e şi animal şi sfânt în acelaşi timp, viaţa e mult mai frumoasă, liniştea ta sufletească mai mare şi distracţia pe măsură.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 8 iunie, la ivirea zorilor, alţi doi membri ai expediţiei britanice din 1924, George Leigh Mallory şi Andrew Irvine, au plecat din tabăra cea mai de sus spre vârf. Mallory, al cărui nume este strâns legat de Everest, a fost omul din spatele primelor trei expediţii. În timpul unei conferinţe în Statele Unite, a fost întrebat de un ziarist agasant de ce vrea să urce pe Everest. "Pentru că e acolo", a fost răspunsul muşcător şi faimos pe care i l-a dat. În 1924, Mallory avea treizeci şi opt de ani, lucra ca învăţător, era căsătorit şi avea trei copii mici. Era produsul păturii de sus a societăţii britanice, dar totodată şi un estet şi un idealist cu pronunţate sensibilităţi romantice. Datorită graţiei lui atletice, farmecului şi frumuseţii sale extraordinare, acesta s-a numărat printre favoriţii lui Lytton Strachery şi ai grupului Bloomsbury (Din grupul Bloomsbury, înfiinţat în prima jumătate a secolului XX, făceau parte scriitori, intelectuali, filozofi şi artişti englezi, printre care Lytton Strachery, Virginia Woolf, John Maynard Keynes şi E. M. Forster. - N. tr.). Când stătea în corturi, sus pe Everest, Mallory şi tovarăşii lui citeau cu voce tare din Hamlet şi Regele Lear.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul albastru

Un grădinar idealist,
Muncind cu pasiune
A devenit specialist
Curent, cum azi se spune.

Avea-n grădină multe flori
Din cele mai frumoase,
Puse pe soiuri şi culori,
În rânduri aspectuoase.

În mozaicul natural
Nimic nu contravine
Şi orice element floral
Era cum se cuvine.

Şi orice analizare
Exigentă s-a făcut,
Această realizare
Impresiona plăcut.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Viforniţa (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea Cea Mai Mare

Ne-am dus, eu şi sufletul meu, să ne-mbăiem în mare cea mare,
Ajungând la ţărm am început să căutam un locşor pustiu şi liniştit.
Cum mergeam, am văzut un om stând pe o stâncă cenuşie;
Lua dintr-un sac praf de sare şi-l arunca în mare.

"Acesta este un pesimist," a spus sufletul meu,
"Să părăsim acest loc. Nu putem face baie aici."

Am mers până când am dat de-un golfuleţ.
Acolo am văzut un om stând pe o stâncă albă;
Ţinea-n braţe o cutie pentru bijuterii,
Din care lua zahăr şi-l arunca în mare.

"Iar acesta este un optimist," a spus sufletul meu,
"Nici acesta nu trebuie să ne vadă trupurile goale."

Am plecat mai departe.
Pe o plajă am văzut un om ridicând un peşte mort
Şi, cu infinită grijă, depunându-l iarăşi în apa mării.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!