Serioase/triste despre zgarie branza, pagina 3
Liniștea...
.. zgârie nori plumburii
vântul c-o lungă rafală
știe că n-ai să mai vii
știe că știu că-i fatală
liniștea asta din noi
liniștea asta frontală
inistea asta din ploi
liniștea asta totală
știe că n-ai să mai vii
știe că știi că-i fatală
ruga din ochii pustii
dusă cu lunga rafală...
poezie de Iurie Osoianu (23 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- citate de Iurie Osoianu despre vânt
- poezii despre ploaie
- citate de Iurie Osoianu despre ploaie
- poezii despre ochi
- citate de Iurie Osoianu despre ochi
- poezii despre nori
- citate de Iurie Osoianu despre nori
Copilăria trece între două jocuri copilărești...
Cântă cineva de zor, la fântână...
E glasul ei, îl cunosc dintre o mie.
Și toate gândurile ei sunt o inimă mare
În care eu locuiesc cu tot cu poveștile spuse de ea.
Mă joc cu alți copii la poalele unui stejar
care zgârie norii cu fruntea sa
E tata.
Copilăria trece între două jocuri copilărești.
Ei sunt tineri printre jocurile copilăriei mele,
Și vor fi fără sfârșit, lăcrimând apă vie
Deasupra mea.
Ceasurile își lăsară clipele la păstrare în ceruri.
În noaptea asta,
Luna se învârte în jurul pruncului luceafăr.
poezie de Camelia Oprița din Universul Iubirii (9 mai 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre copilărie
- poezii despre jocuri
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre stejari
- poezii despre sfârșit
- poezii despre noapte
Afară ninge rar
afară ninge rar, cu fulgi de moarte albă
și lacrimi înghețate îmi sunt lucie salbă,
iar frigul ascuțit îmi zgârie retina,
afară ninge rar și neagră e lumina.
afară ninge rar, încărunțind pământul,
îmi este dor de tine și bate-n geamuri vântul,
la margine de drum, doi oameni de zăpadă,
afară ninge rar, cu gesturi de bravadă.
afară ninge rar și tremură copacii,
și tremură și sfinții și tremură și dracii
și tremură și morții când frigul îi încinge,
afară ninge rar și rar afară ninge.
poezie de Ionuț Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre moarte, poezii despre lumină, poezii despre zăpadă, poezii despre sfinți, poezii despre ninsoare, poezii despre negru, poezii despre gheață sau poezii despre draci
În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Și brânza-i proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma...
Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Când stăpânul nu-i acasă!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre brânzeturi, citate despre uitare, citate despre superlative, citate despre prostie, citate despre ochi, citate despre mustață, citate despre lactate sau citate despre bunătate
Carul Mare...
Ultima noapte de vară,
ultima noapte, pe care
pârtie lasă stelară
roțile Carului Mare...
Iar am rămas fără suflet,
fuge când dorm și gata,
fuge tiptil, cu răsuflet
parc-alungat cu lopata.
Și mă cuprinde o jale,
jalea de toți și de toate
curge ca apa la vale,
dusă de moară în spate....
Curg ca o piatră zmuncită
din-tr-un vârtej atmosferic
și peste zare zburlită
plată ca râsul isteric.
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (14 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre zâmbet, poezii despre văi, poezii despre virginitate, poezii despre sânge, poezii despre suflet, poezii despre stele căzătoare sau poezii despre somn
Dar ce s-aude? Un dupăit grăbit pe sală. Vai, e Corbici, câinele! Nu-i vreme de pierdut! Din două sărituri, motanul e în ocnița sobei, iar șoarecele, mirat că scapă, zăpăcit, cum poate, o șterge în gaura lui. Corbici vine, nebun cantotdeauna; în mijlocul odăii se oprește, adulmecă, lacom, mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră cu înverșunare. Ar sări în ocniță, dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte, tremură, cască, de neliniștit ce-i, mârâie și latră. Apoi tace și, cu ochii țintiți la motan, așteaptă să se coboare. Numai uneori întoarce capul spre polița de unde brânza parcă-l ademenește. Și astfel, câteșitrei dușmanii șoarecele în gaură, motanul în ocniță și câinele în mijlocul odăii se pândesc, munciți de același gând.
Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Când stăpânul nu-i acasă!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre pisici, citate despre câini, citate despre tăcere, citate despre nebunie, citate despre muncă sau citate despre gânduri
Prânzul pe iarbă
Pe iarbă - o prelată: iar pe prelată, noi.
Pescarii și poetul beau astăzi împreună.
Sclipește Ropotamo. Amiaza e în toi.
Rachiu-i foart tare. Și pâinea-i foarte bună.
Mușcăm din roșii. Zeama ne curge pe bărbii.
Hamsiile, ca niște bricege albăstrii,
Stau lângă brânza albă: iar pofta ne-o ascute
Măslina lunecoasă, sticloasa ceapă iute.
Când nu-i pahar, rachiul se bea și cu clondirul.
Din gură-n gură trece cu aburu-i de foc.
Se spun povești, se cântă și se mai pierde șirul...
Răsună cinci Na zdrave și-un singur Hai noroc!
Poetu-ar vrea să doarmă, dar s-a făcut târziu.
Ne-așteaptă-un drum pe mare, de-un ceas, până casă.
Și marea ne trezește c-un altfel de rachiu,
Cu o furtună verde... Și-i vânt!... Și nu ne pasă!...
poezie de Nina Cassian din volumul Dialogul vântului cu marea (1957)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre roșu, poezii despre prezent, poezii despre poftă, poezii despre poezie, poezii despre pescuit sau poezii despre noroc
Mireasa
Ochii tăi s-au pus pe slove și cuvinte
Ca niște albine albastre, însetate de mirodeniile sfinte,
Și sugând mierea cărții s-au îmbătat cu ea.
Halucinata științei, vino în grădina mea,
Unde busuiocul a crescut ca brazii, și măceșii
Zgârie sâmburii sânului prin inul cămeșii.
Pământul umblă după tine să te soarbă
Cu vârfuri boante de iarbă oarbă.
Din sângele tău băut și din sudoare
Pot să iasă alte poame și feluri noi de floare.
Vino. Dinainte îți voi desface pelinul și romanița
Pe care le coace arșița.
Cu brațele și pieptul voi despica poiana
Și buruiana.
Voi ridica vițele fragede cu ghimpi de mărăcine
Ca niște omizi lungi, lipite de tine,
Te voi strecura ca dintr-o plasă,
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă, poezii despre cărți, poezii despre apicultură, poezii despre știință, poezii despre șerpi, poezii despre sâni sau poezii despre sfințenie
* * *
Pisică sălbatică - limbă armeană -
Mă chinuie și urechea îmi zgârie.
Barem în pat cocoșat să mă întind:
O, febră, friguri, o, chinuri o mie!
Cad jos din tavan licurici scânteioși,
Muște se târăsc pe cearșaful lipicios,
Și, în plutoane, mărșăluiesc regimente
De păsări cu picior-lung prin defileu aburos.
Cinovnicu-i strașnic - mutră de saltea,
Nu găsești un altul mai jalnic, caraghios,
Delegat - mama ta, naiba să te ia! -
La nici o cale pe armeneascul plai muntos.
De te-ai duce învârtindu-te, se mai spune,
Să putrezești, în veci fie-ți numele afurisit, -
Bătrân conțopist, ce-ai furat bani cât încape,
Fost gardist, ce ța-i șters obrazul pălmuit.
[...] Citește tot
poezie de Osip Mandelștam din revista "România literară", nr. 26/2008 (1930), traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre sat, poezii despre păsări, poezii despre păduri, poezii despre pisici, poezii despre muște, poezii despre munți sau poezii despre mamă
Poem IV
Ieri, priveam cu afectiune chipul sau lipsit de praf
Ce, privind intr-o oglinda, zarea sobru epitaf.
Azi, eu sufar in tacere pentru praful ce s-a pus
Peste-un suflet demn de viata ce, se pare, a apus.
Maine, am sa-incerc cu mila, praful sa il sterg, indata
Insa chipul din oglinda va pieri in ciob, deodata.
Ieri, din maini, caldura blanda se pierdea in al meu par
Incalzindu-mi, amortirea, capul sau lipit de umar.
Azi, e rece pielea aspra ce trasare la atingeri,
Lacrimand amar privirea ce se pierde printre ingeri.
Maine, va fi sloi de gheata trupul dulce de argint
Ca un turture sagalnic pierdut intr-un labirint.
Ieri, un sunet bland, dar lacom, imi veghea din rasputeri
Noptile de mai si iunie ce curgeau spre alte veri.
Azi, imi zgarie auzul, sunetul plin de tristete,
Ducand muzica vietii peste plaiuri, mii, marete.
Maine, surd imi va fi traiul ce un sunet a strapuns.
In zadar, pe noi meleaguri, va sta trupul meu, ascuns.
poezie de Deea Dinescu
Adăugat de Deea Dinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre vară, poezii despre trup și suflet, poezii despre trecut, poezii despre muzică sau poezii despre argint