urat de tot

Regele Claudius: Nici obrazul de cocotă, înfrumoşat cu mare artă, nu-i mai urât sub dres decât e fapta mea sub vorbele sulimenite.

replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul III, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul ca dorinţă

Vrei să-mi ţii de urât frumoaso
să ieşim diseară-ntr-un poem
pentru tine zău steaua mi-am ars-o
doar c-o interjecţie te chem

Hai diseară-ntr-un poem
să te fac hiperbolă c-o sărutare
c-un sonet de-amor să te blestem
şi din cer buzna să dăm în mare

Să te fac hiperbolă c-o sărutare
pentru tine zău steaua mi-am ars-o
pentr-un amurg de fată mare
vrei să-mi ţii de urât frumoaso

Să ieşim diseară-ntr-un poem
şi cu nume de femeie să te chem

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurământ

Îmi fac autocritica şi jur
Să fiu cinstit, că viciul e urât
Şi vreau pe viitor să nu mai fur
... Atât.

epigramă de Nicolae Bunduri din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De plictiseală...

E-un fel de lene ori de oboseală,
Un fel urât de-a nu mai fi frumos.
E un butoi plin ochi cu plictiseală,
În care stau lejer cu faţa-n jos.
E-un fel de am să plec şi să revin,
Un fel de nu ştiu ce şi nu ştiu unde.
Neverde, ne-ntristare, nesuspin,
Nedrepte, nepătrate, nerotunde.
E-un fel sfârşit aproape ne-nceput
În care mă tot aflu neuimită,
Neacră, neamară, ne-ndulcită...
În care m-am dorit dar nu m-am vrut.
Ca în final de iarnă, plictisită
Şi neavând ce face... m-am născut.

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui invidios

Omul ăsta m-a urât
Pân' l-a luat la dânsa moartea.
Cică-avea un nod în gât,
De când mi-apăruse cartea.

epitaf epigramatic de Vasile Huţu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuntă într-un iglu

Un lapon şi o laponă
Traiul şi-au unit pe viaţă;
Iar nuntaşii, de prin zonă,
Casă, le-au urat, de... gheaţă.

epigramă de Vasile Vorobeţ din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare din sanatoriu

Aici viaţa nu-i prea brează,
Să mai stau îmi e urât:
Boala foarte greu cedează,
Asistenta nici atât!

epigramă de Dan Căpruciu din Pledoarie pentru epigramă (martie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare din sanatoriu

Aici viaţa nu-i prea brează,
Să mai stau îmi e urât
Boala foarte greu cedează,
Asistenta, nici atât.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dojană

Căţeaua mea, neîndoielnic, la minte e destul de-ntreagă.
Ne-ntorceam. Ea, spre mângâiere, sub mâna-mi capul gros şi-l bagă.
Are, se vede, presimţirea c-o s-o mustrez. Tace chitic.
O trag oleacă de ureche. Mă uit urât la ea şi-i zic:
– De ce te porţi urât, frumoaso, făcându-mă de râs în lume?
Când te dedai la fapte rele pe care le consideri glume?
Alergi, te zbengui, latri, urli, te tăvăleşti printre boscheţi
Şi nu o dată bagi copiii şi câinii lor în sperieţi.
Nu-ţi iese un cocoş în cale să nu scoţi sufletul din el
De-mi vine în pământ să intru când te comporţi în acest fel.
Îmi e ruşine, zău, de oameni, deşi, ştiu, ai şi calităţi:
Credinţa şi deşteptăciunea de ce nu vrei să le arăţi?
Afectuoasă, rezervată, aşa cum eşti acum acasă
Aş vrea să fii şi la plimbare, când brusc devii capricioasă!

poezie celebră de Victor Hugo
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Temistocle: (Dem Rădulescu) Cum! Aşa urât te-a "primit" ingrata?!
Alecu A. Alecu: (Sebastian Papaiani) O, da! Noroc c-am fost calm, că altfel mă "demolau" băieţii!...

replici celebre de Ion Băieşu, după filmul: Astă seară dansăm în familie -1971
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!