sentimentele omenesti

Arthur: Asta trebuie să înceteze! Regele ţi-ar lua capul dacă ar afla. Nu are rost să mai negi.
Merlin: Ce să neg?
Arthur: Sentimentele tale pentru Lady Morgana.
Merlin (râde): Aha.
Arthur: Ascultă de cineva care se pricepe la femei.
Merlin: Dacă ar exista o asemenea persoană, aş face-o.

replici din filmul serial Merlin
Adăugat de Marin Irina, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine, numai întâmplător, a avut ocazia să asculte pe Caragiale povestind cu verva lui scânteietore ridiculul vieţii omeneşti, acela rămânea cu impresia că nu e om mai vesel şi mai fără de griji pe lume decât el. Cine însă a stat mai des în contact cu el şi a căutat să-l cunoască şi să-l simtă mai de aproape, acela s-a putut convinge că el era omul cel mai chinuit sufleteşte.

citat din Paul Bujor
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fotbalul este una dintre puţinele activităţi omeneşti în care se dovedeşte relativitatea timpului: poţi încremeni o jumătate de minut portarul care sare după minge, poţi repeta aceeaşi scenă de mai multe ori cu încetinitorul sau în sens invers şi, graţie fusului orar diferit, de la continent la continent, să vezi la Santiago un meci între unguri şi nemţi înainte de a fi fost jucat.

Isabel Allende în Ţara mea inventată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joey: Tu eşti cel de care m-am îndrăgostit de două ori, Dawson. Prima oară de prietenul meu, băiatul împreună cu care am crescut. Şi a doua oară, după ce m-ai sărutat. M-am îndrăgostit din nou. Faptul că nu suntem împreună nu face ca sentimentele mele pentru tine să se schimbe.

replică din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când cineva vrea să preseze cărţi, ar trebui să comprime capete omeneşti, dar nici asta nu ar ajuta la nimic, deoarece gândurile acestea vin din afară, se află lângă om ca tăiţeii în gamelă, astfel încât Koniâs-ii din întreaga lume încearcă în zadar să ardă cărţile, iar dacă aceste cărţi au însemnat ceva, se aude doar râsul tăcut al volumelor arse, pentru că o carte adevărată arată undeva într-altă parte, în afară.

Bohumil Hrabal în O singurătate prea zgomotoasă (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă gândisem, mai demult, că dacă i-ar fi trecut cuiva prin minte să mă întrebe ce anume mă enervează în mod deosebit, cu toate că evit cât pot să-mi exteriorizez sentimentele, i-aş fi răspuns fără echivoc: duminicile. Ziua aceasta mă indispune nu pentru că sunt obligat să execut o serie întreagă de treburi casnice, ci, în primul rând, din cauza atmosferei festive, de relaxare şi inconştienţă, care pluteşte deasupra evenimentelor prevăzute sau neprevăzute.

Augustin Buzura în De ce zboară vulturul?, Linie moartă (1966)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina (tandră): Sunt iubita ta...
Mişu (speriat): Nina, te rog!... Fără intimităţi... Suntem în orele de serviciu...
Nina (mângâindu-l galeş, provocator): Chiar nu vrei nimic de la mine?...
Mişu: Vreau ştiri de pagina întâi!
Nina: Scrie că te iubesc...
Mişu: Ştirea aceasta mă lasă rece! Nu prezintă interes public!
Nina: Ticălosule! Aşa apreciezi tu sentimentele mele?
Mişu (oficial): Nina! Să păstrăm discuţia într-un cadru principial şi decent...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de alb...

Ai rămas bătrân
ca trunchiul pătrat
de pe ramura geamului
înflorit în cuburi de gheaţă
peste noaptea de Bobotează
Dar eşti la fel ca sentimentele mele
plutind în eternitate,
chiar dacă noi am rămas aici
la-nceputul cu muguri
a verdelui de brad -anual-
mâncat miniaturilal
de secundarul de la mâna dreaptă
ascuns sub mâneca paltonului alb...
Atât de alb...

poezie de Mihaela Tălpău
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

În legătură cu ce te-am auzit afirmând, cum că pe lume ar mai fi şi alte împărăţii şi state locuite de fiinţe omeneşti tot atât de mari ca dumneata, filozofii noştri se îndoiesc foarte şi presupun mai curând că ai picat din lună sau dintr-o stea, pentru că e sigur că o sută de muritori de mărimea dumitale ar nimici în scurtă vreme toate fructele şi vitele de pe moşiile Maiestăţii sale; şi-apoi, de şase mii de luni cronicile noastre nu pomenesc alte ţinuturi în afară de cele două mari împărăţii, Lilliput şi Blefuscu.

Jonathan Swift în Călătoriile lui Gulliver (1726)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt visul

Sunt visul adunat din claritate,
Săgeata luptătorului temut,
Scânteia radiind eternitate,
Sunt arşiţa din care vă sărut.

Sunt viscolul cu patimă adâncă
Spre care temerarii jinduiesc,
Chemarea pentru dragoste şi încă
Fiorul, fulgerând dumnezeiesc...

Sunt focul liniştit de zile calme,
Amiezile mi-s pline de poveşti,
Duc cerul împlinirilor în palme
Şi focul năzuinţei omeneşti...

Mă roade, însă, cruda laşitate,
Icoana măscăriciului sperjur
Prostia ignorând integritate
Şi sensul labirintului obscur...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!