ramas bun vara

* * *

Nici plăcerea unirii duhului cu trupul n-a rămas
Şi nici măcar norocul reînvierii n-a rămas.

Frumoasei cu chip de lună am vrut să-mi deschid sufletul
Dar din tot ce-am dorit să-i spun, nimic nu a rămas.

Întinde mâna ta mică oricărui suflet întristat
Eyvah, sub junghiul tristeţii amare nimic n-a rămas.

În duh e bucuria, in dorinţi gândul lumii de-apoi
Beţie în care te-ai pierdut şi nimic n-a rămas.

Ey, paharule, aferim, şterge oglinda inimii
În duhul meu târziu nici măcar plictiseala n-a rămas.

Fuzulî! Ascultă cântecul iubirii şi priveşte
În urma ta nici mângâierea aurului n-a mai rămas.

poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un exemplu bun este cu mult mai bun decât un precept bun.

citat clasic din Dwight Moody
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa ce mi-a rămas,

De clipa ce mi-a rămas mă leg,
Şi-o împart în atomi azurii,
Încercând astăzi să-ncheg,
Din gândurile fluide, timpurii.

Cu clipa ce mi-a rămas,
Încă descopăr comori,
Pe lângă care treceam uneori,
Şi nu le-auzeam al lor glas.

Clipa ce mi-a rămas îmi este destin,
Şi nu pentru mine o ţin,
Ci o preschimb în raze de mai,
Să las moştenire o parte de rai!

În clipa ce mi-a rămas, mă dezleg
de trecut, îmi liniştesc ape,
Şi consimt să fiu tot mai aproape,
De neîmpărţitul şi suveranul întreg!

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Alionte (7 decembrie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintr-o sută de inşi, veniţi la biserică să-şi ia rămas bun de la bietul răposat, nouăzeci şi nouă vorbesc de afaceri şi petreceri. Numai printr-un concurs neînchipuit de împrejurări poţi întâlni o fărâmă de durere sinceră.

Balzac în Banca Nucingen
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când suntem tineri, dorim să încercăm poteci nemaiumblate, dar dăm de vechiul drum, iubind, ceea ce duce către ceasul când spunem: bun rămas, noroc, timp şi schimbare.

citat clasic din William Butler Yeats
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţa omului, două sunt perioadele prin excelenţă poetice: vârsta adolescentului, când descoperi lumea, şi vârsta bătrâneţii, când îţi iei rămas bun de la ea.

Constantin Tsatsos în Aforisme şi cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erau acuma amândoi oameni în toată firea şi totuşi copii, copii în inimile lor; şi acum venise vara, vara caldă şi binefăcătoare.

finalul de la Crăiasa Zăpezii de Hans Christian Andersen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenie

Noi nu ne ştim. Mă gândesc la acele zile
când, pierduţi în timp, ne vom întâlni,
în nefericita noastră intimitate.
De fiecare dată ne-am despărţit
fără să ne luăm rămas bun,
cu regrete şi scuze de la distanţă.
Nădăjduiam să ţinem pasul unul cu altul,
fiare vânate,
vânători în vârstă,
pentru a sprijini lupta
din afara noastră.
Reticenţe îngrozitoare,
pauze ameţitoare şi insurmontabile,
au spus, în confidenţele noastre,
să eludăm contactul şi inutila desfătare.
Ceva ne-a rămas dintotdeauna,
mândria amară,
de a nu ne lăsa pradă simţămintelor noastre,
chiar dacă întotdeauna ne-a lipsit ceva.

poezie celebră de Vincenzo Cardarelli, traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret în a patra dimensiune

Înconjurată de luciul rămas
din retragerea ploilor spre mare,
sfera îşi lua de la inima mea
bun rămas
rostogolindu-se-n zare.
De la ochi, rombul culcat
la revedere îşi luă, zise-adio,
şi se făcu scut, se făcu zigurat,
în cinstea trufaşei de Clio.
Eu primeam toate astea cu calm,
ţeapăn şi fără mirare văzută,
deşi arsese ca de napalm
geometria intimă, ştiută
numai şi numai şi numai de mine,
când am fost şi Arhimede şi-am fost şi nisipul...
Fără sferă şi fără romb, în ruine
fumegător îmi e chipul.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţile de vară

Cât sunt de frumoase nopţile de vară
Când ne iubim pe malul mării!
Lumea îmi pare atunci
Un amurg la lăsatul serii.

Cât de minunate sunt nopţile de vară
Când ne iubim pe nisipul fierbinte!
Dragostea îmi pare atunci,
Un poem scris din trei cuvinte.

Cât de fermecătoare sunt nopţile de vară
Când ne ţinem de mână.
Marea îmi pare atunci
Mai calmă, mai frumoasă şi mai senină.

poezie de Vladimir Potlog (10 august 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!