clasa

Alvy Singer: În 1942 descoperisem femeile de ceva timp. (Puştiul Alvy pupă o colegă de clasă.)
Colega lui Alvy: Vai, m-a pupat!
Domnişoara Reed: E deja a doua oară luna asta. Ia vino aici.
Alvy, la 9 ani: Da' ce-am făcut?
Domnişoara Reed: Treci încoace.
Alvy, la 9 ani: Ce-am făcut?
Domnişoara Reed: Să-ţi fie ruşine!
Alvy, la 9 ani: Da' de ce? Eu doar îmi exprimam sincer curiozitatea sexuală.
Domnişoara Reed: Băieţii de 6 ani nu se gândesc la fete.
Alvy Singer: Eu mă gândeam.
Colega lui Alvy: Dumnezeule, Alvy, chiar şi Freud vorbeşte despre perioada de latenţă.
Alvy Singer: Păi eu n-am trecut prin aşa ceva. Nu m-am putut abţine.

replici din filmul artistic Annie Hall, scenariu de Woody Allen
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporan: Concepţiile mele nu sunt din cărţi! (Emfatic). Le-am cules de pe baricade, în iureşul luptei de clasă... (Solemn). Sufăr zilnic pentru propăşirea acestui neam!
Grivan: Suferinţa dumneavoastră este pur electorală...
Poporan: Ce vrei să spui?
Grivan: Vă drămuiţi atent suferinţa. Suferiţi exact atât cât vă trebuie pentru un nou mandat...
Poporan: Te îndoieşti de puterea votului popular?
Grivan: Mă îndoiesc de valoarea lui! Poporul e alcătuit din oameni simpli. Bună-credinţa lor e atât de uşor de înşelat! Le cumpăraţi încrederea cu o brichetă şi o plasă colorată...
Poporan: Crezi că era mai bine în dictatură?
Grivan: Nu. Dictatura îşi asigura puterea prin forţă. Dumneavoastră, prin farse ieftine! Campania electorală a devenit cel mai sinistru carnaval cu putinţă!

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Merry: M-ai cucerit imediat... (Lacrimogen). Atunci, pe covorul acela roşu, excitant şi detestabil, am înţeles că tu ai stofă de erou...
Poporan: Revoluţia a fost un act de mare curaj...
Merry (solemn): A fost un gest temerar! (Lacrimogenă) Ţii minte, Popy, cât de tare se ascuţise lupta de clasă? Tirania pândea din umbră! Dar noi doi am fost de neoprit! Am făcut dragoste, pe covorul cel mare al partidului... În jurul nostru alergau bezmeticii, soldaţii şi teroriştii...
Poporan: Scumpa mea! Aşa se scrie istoria...
Merry (îl sărută, printre gratii): Iubitule...
Poporan (învins): Te iubesc, Merry! Ador sânii tăi social decoltaţi. Tu eşti cea mai minunată personificare a reformei! (Autoritar). Dar lasă-mă să-mi termin discursul!

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul (cu glas stins): Doamnă! Dar pe mine cine mă apără?
Aurica (autoritară, răsfoind dosarul): Ţi-am spus să taci! Tu eşti un trădător! Cu toate acestea, te voi apăra... Am această obligaţie de serviciu! Să nu crezi că mi-e uşor! Eşti un gunoi, o cârpă. Un păduche! În loc să scrii despre eroica noastră clasă muncitoare, mâzgăleşti hârtia cu metrafizică, îngeri şi popi. Ba mai vrei să reinstaurezi şi monarhia... Te voi apăra, totuşi... Justiţia e justiţie...
Poetul: Cred în imparţialitatea conştiinţei...
Aurica: E treaba ta! Crezi în ce vrei! Eu una nu sunt imparţială! Sunt de partea celor mulţi...
Poetul: Închis fără de moarte într-un singur vers...
Aurica: Ţi-am spus să taci! Te voi apăra! Chiar dacă eşti un zero barat.
Poetul: Am vrut să cânt înaltul...
Aurica: Gura! Aici e tribunalul poporului, nu cenaclu...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linguini: Uite, vroiam să ştii ce onoare este pentru mine să lucrez cu aşa o...
Colette (îi înţeapă mâneca lui Linguini cu un cuţit): Nu, tu să asculţi! Vreau doar să ştii cu cine ai de-a face! Câte femei vezi în bucătăria asta?
Linguini: Păi, eu...
Colette (îi înţeapă mâneca lui Linguini cu alt cuţit): Numai pe mine. De ce crezi că e aşa? Pentru că bucătăria de înaltă clasă este o ierarhie învechită, bazată pe reguli create de bărbaţi bătrâni şi proşti. Reguli făcute special pentru ca femeile să nu poată pătrunde în această lume, dar eu totuşi sunt aici. Cum s-a întâmplat asta?
Linguini: Păi, pentru că tu, pentru că tu...
Colette (îi înţeapă mâneca lui Linguini cu un al treilea cuţit): Pentru că sunt cel mai dur bucătar de pe aici! Am muncit prea mult ca să ajung aici şi n-am să risc totul pentru un coate-goale care a avut noroc! Ai priceput?

replici din filmul artistic Ratatouille
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Katherine Watson: Încă de la începuturile omenirii, oamenii au avut impulsul de a crea artă. Îmi poate spune cineva ce este asta?
Joan Brandwyn: "Bizon rănit", Altamira, Spania, în jur de anul 1500 Î. C.
Katherine Watson: Foarte bine, Joan. În ciuda vechimii acestor picturi, din punct de vedere tehnic, ele sunt foarte sofisticate...
Joan Brandwyn: Datorită umbrelor şi a grosimii liniilor ce accentuează cocoaşa bizonului, nu-i aşa?
Katherine Watson: Exact. Următorul diapozitiv. E posibil să nu ştiţi foarte bine ce este aceasta. A fost descoperită de arheologi în...
Betty Warren (pe un ton sec): 1879, Lesco, Franţa, datează din anul 10.000 Î. C., se deosebeşte de celelalte prin fluenţa liniilor care înfăţişează mişcarea animalului. (Clasa râde.)
Katherine Watson: Impresionant. Numele?
Betty Warren: "Turmă de cai".
Katherine Watson: Mă refeream la numele tău.
Giselle Levy: Noi îi spunem Căluţul.

replici din filmul artistic Zâmbet de Mona Lisa
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Deci, nu te prefăceai...
Lucian: Absolut deloc.
Nistor: Păi, cum să nu-ţi aniversăm ziua, şefu'?! Mai ales anu' ăsta, când e data reală a zilei tale?
Lucian: Da, mă, data reală... Am, deci, 7 ani.
Maria: Cum adică, şapte?!
Lucian: Păi, din patru în patru ani, e a şaptea oară când îmi pot aniversa ziua reală.
Maria: Ah, şapte... Atunci, eşti de abia în clasa întâi, bobocule! De asta faci atâtea... "prostioare". Asta explică totul.
Lucian: Da, acum de abia încep şcoala... Iar voi ar trebui să-mi fiţi profesori.
Stela: Păi, dacă ar fi să ţinem cont de "prostioarele" pe care le-ai făcut în ultimul timp, o să-ţi scădem serios nota la purtare! Poate rămâi repetent încă din primul an de studiu.
Alex: Ei, hai, iertaţi-l! Măcar azi, de ziua lui... Şi vedem noi cum rămâne şi cu media aia de la purtare! Aşa-i, Luci?!
Lucian: Mda... Bine, mersi. Cred...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dawson (despre Jen): Oh, Doamne, este perfectă!
Joey: Perfectă? Dawson, mă dezamăgeşti.
Dawson: Ochii ăia şi părul...
Joey: Păi sunt de acord cu tine că fata are calităţi fizice, dar nimic atât de original sau misterios încât să o consideri perfectă.
Dawson: Bine, bine, calmează-te!
Joey: Adică o faţă ca a ei spune totul. Aspectul întreţinut specific new yorkez-ilor din clasa superioară. Nu văd niciun mister. Pot să îţi prezic tot viitorul ei.
Dawson: Chiar?
Joey: Da. În trei ani rezultatele ei satisfăcătoare de la bacalaureat îi vor asigura un loc la o facultate de ştiinţe umaniste undeva prin New England unde se va specializa în... istoria artei. Apoi se întoarce în Manhattan şi se mărită cu un afacerist pe care îl întâlneşte într-o sâmbătă la o petrecere după un meci din cupa Americii. În mai puţin de un an se mută la periferia Connecticut-ului, recondiţionează o veche fermă unde cresc trei copii perfecţi.
Dawson: Te-ai gândit ceva timp la asta.
Joey: Nu chiar. E atât de evident.
Dawson: Sincer să fiu, prefer să o las pe Jen să mă surprindă, bine?
Joey: Cum vrei! Încerc doar să te împiedic să-ţi iroseşti timpul.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

John Keating: Închide ochii, închide ochii! Închide-i! Acum descrie ce vezi.
Todd Anderson: Închid ochii.
John Keating: Da.
Todd Anderson: Şi această imagine pluteşte lângă mine.
John Keating: Un nebun transpirat cu dinţi mari.
Todd Anderson: Un nebun transpirat cu dinţi mari şi cu o privire care-mi zdrobeşte creierul.
John Keating: Este excelent! Acum dă-i o acţiune – pune-l să facă ceva!
Todd Anderson: Îşi întinde mâinile şi mă sugrumă.
John Keating: Asta e! Minunat, minunat!
Todd Anderson: Şi în tot acest timp mormăie.
John Keating: Ce mormăie?
Todd Anderson: Mormăie adevărul.
John Keating: Aşa, da.
Todd Anderson: Adevărul ca o pătură care îţi lasă întotdeauna picioarele reci. (Unii băieţi încep să râdă.)
John Keating: Nu-i lua în seamă! Rămâi la pătură. Spune-mi despre pătură!
Todd Anderson: Tragi de ea, o întinzi, niciodată nu-ţi ajunge. O smuceşti, o loveşti şi tot nu ne va acoperi pe niciunul. Din clipa în care ne naştem, plângând, până în clipa în care murim, nu ne acoperă decât chipul care se tânguie, strigă şi urlă. (După o pauză lungă, clasa aplaudă.)
John Keating: Să nu uiţi niciodată asta.

replici din filmul artistic Cercul poeţilor dispăruţi, scenariu de Tom Schulman
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veronica Mars: Unde este colierul lui Lilly?
Eli "Weevil" Navarro: Săptămână trecută cineva a lăsat o brăţară pe patul meu. Sau, stai... parcă era un cercel rotund...
Veronica Mars: N-am chef de glumele tale.
Eli "Weevil" Navarro: Nu pricepi? Habar n-am despre ce vorbeşti.
Veronica Mars: A, nu ştii, nu? Atunci lasă-mă să îţi explic: e vorba de un incident la un cazinou din incinta campusului. Şase ore mai târziu este asaltat de un tip, cam de mărimea ta, care întâmplător era acoperit de un strat subţire de tencuială şi mirosul oribil al parfumului bărbătesc Drakkar.
Eli "Weevil" Navarro: Parfumul meu miroase urât? Înseamnă că toate fetele alea au fost atrase de felul cum arăt.
Veronica Mars: Tocmai le-ai spus colegilor mei de clasă că ţi-e dor de viaţa ta de infractor. Tocmai m-ai întrebat de colierul lui Lilly.
Eli "Weevil" Navarro: Nu pot să cred că mă vezi în stare de aşa ceva - tocmai tu - şi prin câte am trecut împreună.
Veronica Mars: Mai ales că am trecut prin atâtea împreună, nu te poţi supăra că gândesc aşa?

replici din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!